JOCUL DIDACTIC

JOCUL DIDACTIC

Importanta jocului didactic in dezvoltarea vorbirii clare si coerente a prescolarilor

Jocul didactic este unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea vorbirii si a gandirii logice a prescolarilor. Eficienta jocului didactic fata de celelalte activitati obligatorii consta in faptul ca la desfasurarea lui participa toti copiii, ei depunand eforturi de gandire si exprimare dar fara a constientiza aceasta, considerand ca se joaca.

Printr-o alegere judicioasa, procesul asimilarii si al adancirii cunostintelor este adaptat la cerintele si specificul varstei prescolare.

Jocul didactic, ca mijloc de baza in dezvoltarea vorbirii realizeaza una dintre cele mai importante cerinte ale educatiei prescolare, aceea de a-i invata pe copii o varietate de notiuni jucandu-se in mod organizat.

a)      Locul jocului didactic la dezvoltarea vorbirii in procesul educativ

Jocul didactic organizat este o forma de instruire a copiilor, desfasurat sub conducerea directa a educatoarei, care antreneaza intreaga grupa de copii. Jocul didactic se desfasoara atat in activtatile obligatorii (frontale), cat si in diferite momente ale zilei - epata jocurilor la libera alegere.

Jocul didactic, prin natura sa se deosebeste de celelalte activitati cu continut asemanator. Din punct de vedere al proiectarii didactice se va tine seama de urmatoarele aspecte : sarcina didactica, regula de joc, actiunea de joc, variante de joc - forma distractiva pe care o pastreaza permanent.

b)      Legatura dintre jocul didactic si celelalte jocuri

Jocul didactic intra in randul formelor de organizare a activitatii didactice, este creat de catre pedagog si condus de acesta. In comparatie cu jocurile cu subiecte si reguli, jocul didactic se deosebeste prin continut si prin faptul ca acentul cade pe rezolvarea unor sarcini de joc dar acestea urmaresc, de fapt, sarcini ale educatiei intelectuale.

Prin jocul didactic, copiii invata sa recunoasca marimi, forme, relatii spatiale, invata cuvinte, semnificatia unor notiuni, ceea ce largeste sfera folosirii acestor cuvinte si dezvoltarea operatiilor gandirii : analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea. Prin intermediul jocului se fixeaza, se precizeaza si se activeaza vocabularul copiilor ; jocul este un mijloc foarte eficent pentru corectarea pronuntiei si insusirea unor constructii gramaticale. Eficienta jocului didactic in dezvoltarea vorbirii depinde, in mare masura, de modul in care educatoarea stie sa selecteze jocul, in raport cu situatiile concrete existente in grupa de copii. Aceasta presupune o foarte buna cunoastere a copiilor sub raportul nivelului atins in dezvoltarea limbajului precum si sub aspectul defectelor de vorbire. De asemenea jocul didactic isi aduce contributia la precizarea, consolidarea, adancirea, sistematizarea si verificarea cunostintelor.

Sub aspectul dezvoltarii vorbirii, jocul didactic poate oferi posibilitatea de a percepe cuvintele ca unitati lexicale, deschizand cai in vederea analizei pe unitati lexicale (operatii de analiza si sinteza silabica a cuvintelor).

Prin jocul didactic copiii au posibilitatea sa aprofundeze cunostintele dobandite in a lte activitati obligatorii si sa-si dezvolte creativitatea. Jocurile didactice de tipul  Gaseste cuvantul potrivit ! , ' Completeaza ce lipseste ! ,  Ce e bine, ce e rau ? ,  Cu ce sunet incepe cuvantul ? ,  Spune mai departe !  , etc., contribuie la consolidarea cunostintelor privitoare la cuvant, silaba, sunet si propozitie. Altele ca :  Oglinda fermecata ,  Postasul  ajuta la pronuntarea corecta a sunetelor situate in diferite pozitii in cuvinte (initiale, mediane, finale), precum si la imbogatirea vocabularului cu cuvinte care denumesc obiecte, fiinte, insusiri, actiuni, trairi afective.

Aportul jocului didactic la educarea memoriei este deosebit, de exemplu, in jocurile  Ce s-a schimbat ? ,  Ghiceste ce lipseste ! , care solicita

copiii sa retina insusirile obiectelor si asezarea lor in spatiu, sa sesizeze esentialul prin exersarea memoriei voluntare. Gandirea este exersata si solicitata mai ales in jocurile  Spune unde traiesti ! ,  Estye mare, este mic ? ,  Cu ce trebuie sa lucram ? .

In stransa legatura cu gandirea se dezvolta limbajul. Jocurile didactice care faciliteaza dezvoltarea limbajului, fixeaza, precizeaza si activeaza vocabularul copiilor, ajuta la imbunatatirea pronuntarii unor consoane mai greu de rostit de catre copii - c, m, r, t, q, de exemplu, jocurile didactice  Spune cum facem ? ,  Cine a venit ? ,  Ce face copilul ? .

Prin efectul distractiv, jocul didactic favorizeaza efortul intelectual si mentine vie atentia copiilor in timpul jocului. Faptul acesta are o importanta deosebita prin antrenarea atentiei voluntare.

Prin jocul didactic se exerseaza nemijlocit analizatorii. Jocurile  Ghiceste cine este ? ,  Spune cum face ?  contribuie la dezvoltarea sensibilitatii auditive. Jocul  Ce ai pipait ?  dezvolta sensibilitatea vizuala si tactila, iar jocul  Spune ce ai gustat ?  dezvolta sensibilitatea gustativa si pe cea olfactiva .

c)      Valoarea jocului didactic in dezvoltarea gandirii

Valoarea educativa principala a jocului didactic rezida in faptul ca-i face pe copii participanti directi , activi si interesati in actul instructiv- educativ. Astfel, jucandu-se, prin utilizarea metodelor active de educatie, cat si a materialului corespunzator, ei reusesc sa asimileze realitati care, fara aceasta, raman  exterioare inteligentei copilului.

Valoarea educativa a jocului didactic consta in stimularea cinstei, a rabdarii, a spiritului critic, a stapanirii de sine ( Gaseste si taci ! .  Ce s-a schimbat ? ) : jocul incheaga colectivul de copii al gradinitei sau al grupei, educandu-i pe copii sa devina disciplinati. Prin respectarea sarcinilor de joc, a regulilor jocului, copiii invata sa-si autoregleze propriile activitati. Apreciem, de asemenea rolul jocului didactic in educarea estetica a copiilor. Intrebuintand un material adecvat - realizat estetic, artistic, copiii invata sa precieze frumosul dezvoltandu-si gustul estetic. Deci jocul didactic constituie activitatea cea mai fireasca, cea mai eficienta in dezvoltarea multilaterala a copilului in perceperea si intelegerea lumii inconjuratoare, in stimularea dorintei prescolarului de a cunoaste si de a-si exprima gandurile si impresiile. Toate acestea potenteaza considerabil valoarea educativa a jocului didactic pentru dezvoltarea gandirii.

Specificul jocului didactic

Specificul si valoarea jocului didactic nu consta, cum am aratat, in contributia sa la dezvoltarea multilaterala a copiilor. Elementele sale componente, trasaturile caracteristice, prin care isi mentine esenta de joc si, in acelasi timp, specificul sau de activitate didactica, se exprima prin :

Continutul jocului ;

Sarcina didactica ;

Elementele de joc (actiunea de joc) ;

Regulile jocului.

Consideram importanta existenta intrepatrunderii si a interactiunii acestor componente precum si pastrarea unui echilibru intre sarcina didactica si elementele de joc. Ponderea mai mare a uneia dintre aceste componente in defavoarea alteia poate duce la denaturarea jocului didactic sau la schimbarea profilului acestuia. Educatoarea trebuie sa cunoasca exact modul de dozare a acestor componente, in asa fel incat, intr-o activitate de acest gen, sa nu predomine numai elementul de joc, deoarece risca sa transforme activitatea intr-una pur distractiva, pierzandu-si caracterul instructiv si nu reuseste sa isi atinga scopul si obiectivele operationale.

Pe de alta parte, jocul didactic in care elementul de joc este slab, accentul punandu-se pe rezolvarea sarcinii instructive, isi pierde caracterul ludic, transformandu-se in simplu exercitiu, in convorbiri sau convorbire dupa ilustratii.

Continutul si felul jocului didactic pentru dezvoltarea vorbirii

Varietatea jocurilor didactice pentru dezvoltarea vorbirii desfasurate in gradinita de copii impune gasirea unor criterii de clasificare a acestora. Astfel intalnim :

a)      Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii prin care se urmareste formarea unei pronuntii clare, a unei vorbiri corecte din punct de vedere gramatical :  Focul si vantul ,  Sarpele si albinita ,  Cocosul si gasca ,  Trenul si vantul  - la grupa mica ;  Ghiceste ce spun eu ,  Saculetul fermecat ,  Cine spune mai departe ,  Repeta ce spun eu , - la grupa mijlocie ;  Cu ce sunet incepe cuvantul ? ,  Indreapta greseala ,  Cine spune mai multe cuvinte ? ,  Sa asezam cartonase  - la grupa mare.

b)      Jocuri didactice pentru insusirea normelor de comportare civilizata . La grupa mica :  Spune cum te cheama ,  La cine se afla steguletul ? Lgrupa mijlocie :  De-a gradinita ,  Stiti cine este ? ,  Sa primim musafiri ,  E ziua mamei . La grupa mare :  De-a postasul ,  Cine te-a chemat la telefon ? ,  De-a circulatia ,  De-a magazinul universal .

Jocurile didactice mai pot fi clasificate si din punct de vedere al utilizarii materialului didactic :

a)Jocuri didactice cu material didactic ;

b)Jocuri didactice fara material didactic sau orale.

Cunoasterea continutului si a felurilor jocurilor didactice le ajuta pe educatoare sa se orienteze cu usurinta in alegerea si in conducerea metodica a acestora.

Pregatirea jocului didactic

Inclus in categoria activitatilor frontale (obligatorii), jocul didactic trebuie pregatit in prealabil cu multa atentie, pentru a asigura toate conditiile unei bune desfasurari metodice.

Cele mai importante masuri de care consideram ca trebuie sa se tina seama sunt:

Planificarea jocului didactic ;

Cunoasterea continutului acestuia ;

Intocmirea proiectului didactic de activitate ;

Stabilirea mijloacelor didactice, asigurarea materialului didactic necesar si corespunzator ;

Pregatirea salii de grupa si a copiilor in vederea desfasurarii in conditii optime a jocului didactic.

Planificarea jocului didactic

Jocurile didactice pentru dezvoltarea vorbirii trebuie proiectate in planurile anuale si calendaristice, respectandu-se scopul acestora (precizarea, verificarea, consolidarea cunostintelor, corectarea pronuntiei copiilor, insusirea unei structuri gramaticale corecte a limbii romane).

Acestea se planifica intotdeauna dupa ce au fost predate cunostintele referitoare la obiecte, animale, fenomene, relatii spatiale etc. De exemplu, anterior jocului didactic  Cand facem asa ?  copiii au fost familiarizati cu adverbele de timp : seara, dimineata, ziua ; in activitatile de observare, de convorbire , jocul  Cu ce ne jucam ?  impune recunoasterea si denumirea corecta a jucariilor si a materialelor de joc accesibile copiilor.

Jocul  Sa vorbim corect !  urmareste o pronuntare clara a grupurilor de consoane, vocale situate in diferite pozitii in cuvant si se planifica dupa ce in prealabil s-au efectuat jocuri - exercitii repetate de pronuntare corecta a sunetelor (consoanelor) si a grupurilor de litere.

In proiectarea jocurilor didactice educatoarea trebuie sa se orienteze intotdeauna dupa sarcina didactica pe care acestea o cuprind. In acelasi timp , se tine seama de ansamblul activitatilor care se desfasoara in gradinita.

Cunoasterea continutului jocului didactic

Jocul didactic trebuie studiat cu atentie marita inainte de a fi executat cu grupa de copii. Educatoarea trebuie sa cunoasca bine sarcina didactica de joc, elementele de joc ce se pot intrebuinta, sa respecte regulile de joc, aplicandu-le corect in activitatea pe care o conduce. Efectuarea jocului  de proba  pentru constatarea insusirii componentelor mai sus enumerate, introducerea variantelor de joc accesibile si atractive varstei trebuie aplicate creator, cu tact pedagogic, contribuind astfel activ la imbogatirea structurii jocului didactic, la adaptarea acestuia la grupa la care se desfasoara.

Se impune, deci, studierea structurii jocului didactic de catre educatoare, pentru a-l desfasura corect din punct de vedere metodic si, in acelasi timp, pentru a-i imbogati continutul.

Exemplu concludent de aplicare creatoare a unui joc didactic in grupa mica (3-4 ani) este jocul didactic  Spune ce face ? , care are ca sarcina didactica recunoasterea animalelor si reproducerea omomatopeelor corespunzatoare fiecaruia.

Regulile de joc sunt: la primirea jucariei sau a imaginii, copilul trebuie sa imite glasul animalului respectiv iar ceilalti copii sa-l recunoasca si sa-l denumeasca. La semnalul dat, toti copiii sau doar un grup imita onomatopeele specifice animalului si executa miscari corespunzatoare acestuia.

In desfasurarea jocului se impune o succesiune in prezentarea imaginilor sau a jucariilor incepand cu onomatopeele mai usor de pronuntat (pisica - miau !) si terminand cu celelalte, ale caror onomatopee prezinta o oarecare dificultate (albina - bzzz ; cocosul - cu-cu-ri-gu !). Se va urmari ca reproducerea onomatopeelor sa se faca la inceput individual, apoi in grupuri mici, si, in final in colectiv, iar cu copiii care prezinta dificutati in pronuntarea unor sunete se va lucra separat si in mod individual.

Pentru a starni atentia si interesul pentru joc, educatoarea poate intrebuinta variante de joc in functie de grupa : doua - trei la grupa mica , trei- patru la grupa mijlocie, cinci- sase la grupa mare. Se reia jocul, dar marind dificultatea sarcinii.

Copiii asculta onomatopeea produsa de educatoare, repetata de catre un copil (sau inregistrata pe banda de magnetofon0, apoi alege jetonul care ilustreaza animalul al carui glas l-a auzit si il reproduce individual sau in grupuri mici, dupa indicatiile date.

O alta varianta in complicare a jocului ar putea fi urmatoarea :

Copiii stau la masute cu capul pe masa, fara a avea voie sa priveasca . Educatoarea aseaza un animal jucarie in dreptul unuia dintre ei. Cel care a primit jucaria reproduce onomatopeea corespunzatoare, denumind, totodata , animalul. Pisica face "miau! ceilalti copii imita actiunea caracteristica animalului si repeta onomatopeea specifica acestuia.

O alta varianta: copilul , chemat la masa educatoarei, ia o jucarie si o duce in dreptul unui copil ales de el. Acesta raspunde la intrebarea: cine este si cum face? . Raspunsurile corecte date de copii se pot recompensxa cu aplauze si alte stimulente.

Acesta este un simplu exemplu din care rezulta faptul ca educatoarea are posibilitatea sa desfasoare jocuri didactice interesante, instructive, creand conditii favorabile pentru perceperea clara a imaginilor, a obiectelor de catre copii si, in consecinta, rezolvand optim sarcina didactica.

Asigurarea si pregatirea materialului didactic adecvat

Cea mai mare parte a jocurilor didactice, chiar si cele de dezvoltare a vorbirii, se desfasoara cu material didactic, intuitiv, tinand cont de faptul ca, la varsta prescolara, gandirea copilului este concret- intutiva. Materialul didactic trebuie procurat din timp si selectionat potrivit jocului care se organizeaza. Astfel, sunt jocuri didactice in care putem intrebuinta ca material didactic jetoane, ilustrate, editate sau confectionate de catre educatoare. Trusele de material didactic existente in comert: "Alegeti si grupati", "Basme in bucatele" , "Raspunde corect", "Piramida", "Animale salbatice", "Domino" pot fi competitive ca jocuri de masa si in acelasi timp, adaptate urmatoarelor jocuri didactice: "Cine este? , "Ce se potriveste? ,  Oglinda fermecata  etc.

Mai putem intrebuinta diferite jucarii sau obiecte confectionate care sa reprezinte o rezerva pentru educatoare si pe care educatoarea nu le intrebuinteaza in mod curent, fie pentru ca se procura mai greu, fie pentru a pregati surprize atractive si afective pentru prescolari. Printre acestea putem enumera : doua - trei papusi mari, cinci - sase papusi mici, cu trusa de imbracaminte pentru toate anotimpurile confectionate din materiale de diferite culori :

Casa papusii cu mobilierul necesar ;

Trusa cu vesela si obiecte de uz personal ;

Trusa cu diferite papusi destinate teatrului de papusi ;

Truse cu diferite jucarii - animale din plus de dimensiuni mijlocii si mari.

Materialul didactic intrebuintat in jocurile didactice trebuie s aindeplineasca cerinte speciale in afara de cele cunoscute (accesibilitate, aspect atragator,calitati artistice). Materialul didactic indiferent de natura lui, nu trebuie sa fie incarcat, greoi, pentru a nu-i impiedica pe copii in rezolvarea sarcinii didactice. Astfel, pentru jocul  Casuta fermecata , joc in care copiii trebuie sa recunoasca unele personaje din povestile cunoscute si sa verbalizeze actiunile intreprinse de acestia, jetoanele trebuie sa fie desenate expresiv, sa prezinte un singur personaj care sa fie situat in prim-plan.

Materialul didactic trebuie sa fie corespunzator si din punct de vedere al dimensiunii.

Sunt jocuri in care intrebuintam numai material demonstartiv :  Spune ce face ? ,  Ce s-a schimbat ? ,  Sa servim musafirii ! . In acest caz jetoanele intrebuintate trebuie sa fie de dimensiuni mai mari pentru a fi percepute de catre copii.

Materialul distributiv trebuie sa aiba dimensiuni mai mici. Atunci cand unui copil i se distribuie zece- doisprezece jetoane ( Ce se potriveste ? ,  Aseaza la locul potrivit ) , ele trebuie sa fie mai mici decat cele doua sau trei jetoane pe care se vor aranja jetoanele.

Majoritatea cazurilor, materialul manuit de care educatoare difera de cel pe care il utilizeaza copilul. De pilda, in jocul  Unde s-a oprit roata ? , materialul demonstrativ este format dintrun disc cu mai multe diviziuni in care sunt desenate expresiv obiecte, fiinte, anotimpuri, fructe etc. ( depinde la care grupa este proiectat jocul didactic).

Materialul copiilor consta in 1-2 jetoane de dimensiuni mai mici reprezentand aceleasi obiecte, fiinte, anotimpuri. Cand roata s-a oprit , copiii au desenat pe jeton aceeasi imagine in dreptul careia s-a oprit roata, o denumesc , o descriu si , in functie de sarcina didactica a jocului, executa sau imita onomatopeea sau actiunea.

Pregatirea materialului didactic necesita asadar , o atentie speciala si un efort sustinut din partea educatoarei care in acelasi timp trebuie sa gaseacsa solutii de reprezentare a acestuia astfel incat, prin procedeul folosit, sa trezeasca interesul copiilor pentru jocul didactic.

Pregatirea copiilor, a salii de grupa pentru jocul didactic

In functie de natura jocului, sala de grupa poate fi pregatita in prealabil astfel : copiii pot fi asezati in forma de semicerc pe scaunele, materialul fiind asezat in fata, sau pe masuta, pe stativ, pe tabla ; copiii mai pot fi asezati in grupuri mici de cate doi, trei la o masa, atunci cand jocul are caracter de competitie ; sau in forma de clasa, cate doi la o masuta, cand jocul impune selectarea jetoanelor marunte, necesare unui copil care are sarcina sa le grupeze unu- doua pe coloane de dimensiuni mici.

Copiii pot fi pregatiti pentru acest gen de activitate in cadrul etapei de dimineata (jocuri si activitati la libera alegere), punandu-li-se la dispozitie jetoane sau jucarii, reviste, carti ale caror imagini sa fie utile in pregatirea jocului didactic pe care-l vor desfasura in activitatea frontala.

Pentru unele jocuri didactice care prin natura lor sunt mai complexe si presupun precizarea, verificarea sau sistematizarea unui numar mai mare de cunostinte se simte nevoia pregatirii in prealabil a copiilor.

Jocul didactic  Gaseste cuvinte potrivite !  avand ca sarcina didactica completarea unei propozitii cu cuvantul corespunzator, poate fi pregatit prin jocul  Spune cum este bine ?  ; jocul didactic  Sa asezam cartonase  poate fi pregatit , in etapa jocurilor la alegere libera, prin jocul  Cum aranjam cartonasele ? .

In concluzie, intelegerea esentei jocului, planificarea lui judicioasa si pregatirea copiilor in vederea participarii lor active si in conditii optime, conditioneaza eficienta jocului didactic.

Conducerea jocului didactic

a)Organizarea jocului didactic

Organizarea jocului didactic este o cerinta de prim ordin pentru educatoare. Aceatsa presupune un complex de masuri prealabile, cum ar fi : aranjarea mobilierului din sala de grupa ; scaunelele in forma de semicerc, masutele sub forma de clasa, fie sub forma de semicerc sau in linie dreapta. In functie de natura jocului , se va pregati un material didactic necesar. Aranjarea copiilor se face dupa cerintele jocului. Daca jocul didactic necesita mai multa miscare ( Unde s-a oprit roata ,  Asaza la locul potrivit ! ) este necesara eliberarea unui spatiu cat mai mare pentru a da copiil ;or posibilitatea sa se deplaseze in voie de la locul lor la masa educatoarei. Unele jocuri didactice trebuie sa se desfasoare la masute, fapt care necesita aranjarea salii sub forma de clasa sau de semicerc. Pentru jocul  Ce se potriveste ? , cea mai indicata distributie a masutelor si scaunelelor este cea liniara, pe un rand sau pe doua, sau in forma de semicerc , educatoarea avand posibilitatea sa-i cuprinda pe toti copiii din priviri.

Materialul demonstrativ trebuie sa fie aranjat in asa fel incat sa poata fi vazut si manuit cu usurinta de catre copii. Acesta poate fi prezentat copiilor sub diferite forme ca : surpriza, in mod direct, pe parcursul activitatii, starnind curiozitata copiilor.

b)      Desfasurarea jocului didactic

Principalele momente- etape care trebuie respectate in desfasurarea jocurilor de dezvoltare a vorbirii sunt :

I.            Introducerea in activitate care cuprinde :

Organizarea activitatii cu urmatoarele faze: captarea atentiei, reactualizarea cunostintelor, enuntarea sarcinilor.

Dirijarea noii invatari: in functie de obiectivele operationale urmarite, se vor organiza: explicarea si demonstrarea jocului, jocul de proba, executarea jocului de catre copii, reluarea jocului cu marirea dificultatii sarcinii sau obtinerea performantei, evaluarea activitatii. Ultima etapa este incheierea activitatii.

In continutul unei activitati de dezvoltare a vorbirii cu forma de realizare joc didactic , in proiect va aparea: activitatea educatoarei, activitatea copiilor, strategii didactice abordate, evaluarea, observatii.

In organizarea activitatii, educatoarea urmareste pregatirea materialului didactic, distribuirea acestuia pe masutele copiilor sau pe sau pe masa educatoarei, pe stativ, pe tabla. Va avea in vedere si aranjarea masutelor si a scaunelor, care se poate efectua chiar cu ajutorul copiilor din grupa sau copii de serviciu.

Etapa captarii atentiei poate sa fie realizata prin ghicitori, versuri, cantece, scurte povestioare, convorbiri in functie de tema jocului didactic. Jocul didactic Al cui este?, la grupa mijlocie, are ca sarcina didactica denumirea puiului de animal reprezentat intr-o imagine intuita sau prezentarea puiului si numirea animalului caruia ii apartzine, (folosind corect cazul genitiv in exprimare, reproducerea onomatopeelor caracteristice). Captarea atentiei se poate realiza fie direct, descoperind animalele jucarii ori bibelouri si informandu-i pe copii ca se vor juca cu acestea (jocul Al cui este Q) fie prin doua-trei ghicitori referitoare la recunoasterea animalelor puse in joc, fie printr-o scurta convorbire cu copiii despre animalele observate in activitatea de cunoastere a mediului inconjurator.

Actualizarea cunostintelor se realizeaza in functie de grupa la care se desfasoara activitatea prin prezentarea unor siluete desenate, reprezentand animale cunoscute si puii lor, pe care copii le denumesc si raspund la intrebarile educatoarei referitoare la ce fel de animal este; domestic sau salbatic, unde traieste (pe langa casa omolui, in padure?)

Enuntarea obiectivelor. Educatoarea anunta, apoi, tema: azi ne vom juca un joc didactic cu tema Al cui este ?. Doi-trei copii vor repeta titlul jocului. Vor fi familiarizati cu materialul didactic intrebuintat --- cel distribuitiv (priviti ce aveti in plicurile din fata voastra!) ; pentru fiecare copil, in plic va fi pus cate un pui de animal cunoscut. Cu acestea si cu celelalte animale pe care vi le-am adus, ne vom juca azi, pentru a cunoaste animalele si puii lor.

Dirijarea (conducerea) noii invatari are ca faze:

Explicarea si invatarea jocului: Educatoarea explica si demonstreaza copiilor modul in care se va desfasura jocul . Cu un balon in mana, educatoarea recita, trecand prin fata copiilor:

'Balonul usor pluteste

Si pe tine te pofteste

Sa spui frumos

Care-i puiul cel ascuns?

Si al cui este oare?'

Educatoarea trebuie sa se exprime accesibil cand explica regulile jocului si elemente de joc adecvate; copilul poftit sa raspunda va privi imaginea din plicul sau si va spune numele puiului si al animalului adult, apoi il va aseza pe panoul din fata clasei, spunand: Puiul ascun in plicul meu se numeste miel. Mama lui este oaia. El face 'mee'!

In urmatoarea faza, jocul de proba, educatoarea dirijeaza si explica fiecare actiune. Va efectua jocul de proba, verificand intelegerea informatiei date, cu ajutorul unuia, sau a doi copii,acesta permitand educatoarei sa contate masura in care copiii au retinut necesitatea actiunilor si cum le pot aplica.

Executarea jocului cu intreaga grupa de copii

Jocul se realizeaza in varianta explicata a sarcinii didactice precizate, instituindu-se pe o exprimare clara, coerenta, in propozitii cu sens logic, intrebuintand forma corecta a cazului genitiv al substantivelor . Educatoarea atrage in joc intreaga grupa de copii.

Complicarea jocului constituie urmatoarea faza, in care se realizeaza o alta varianta de joc.

Educatoarea denumeste puiul (manzul), proiectand cu retroproiectorul imaginea in negativ a animalului pe care il ghicesc copii. Se cere sa caute, apoi, pe macheta, animalul si sa aseze puiul langa mama lui, imitand onomatopeea. Toate aceste actiuni se verbalizeaza de catre copil('asez manzul langa mama lui,iapa,continuati').

Urmatoarea varianta este prin prezentarea unor ghicitori sa strofe din poeziile invatate despre animalele implicate in joc. Se va proceda ca si in cazul variantelor enumerate. Tot timpul se va avea in vedere intrebuintarea corecta a cazului genitiv.

Ultima faza, evaluarea activitatii (obtinerea performantei) se poate realiza, in cazul de fata, solicitandu-i pe copii sa-si aleaga cate un pui sau un animal indragit si sa organizeze un miniteatru de papusi, in car sa manuiasca animalele, apunandu-le numele si imitand onomatopeele.

Educarea va face aprecieri asupra faptului cum s-au jucat copiii si cum au manuit materialul.

Incheierea activitatii se face prin aprecierea si evidentierea copiilor care au dat raspunsuri bune si au participat mai activ la activitate.

Incheierea activitatii nu trebuie sa fie brusca, pentru a nu diminua dispozitia copiilor fata de joc. In acest sens, se intrebuinteaza procedee atractive prin care se anunta incheierea jocului. De pilda : acum fiecare pui isi cauta mama si pleaca cu ea la plimbare, in curte.

Indiferent de grupa la care se desfasoara jocul didactic educatoarea trebuie sa insiste asupra :

descrierii actiunii jocului in succesiunea lor fireasca, logica ;

indicarii felului in care se intrebuinteaza materialul didactic ;

sa precizeze sarcinile ce revin copiilor in timpul jocului ;

sa formuleze clar regulile jocului.

Toate acestea trebuie facute precis si concis, evitandu-se excesul de verbalizare, educatoarea intrebuintand un limbaj simplu, insotit de gesturi si mimica adecvate.

educatoarea va imbina armonios elementele de joc cu cele instructiv-educative, asigurand un ritm vioi jocului,o atmosfera placuta, corespunzatoare si in acelasi timp mentinand , mentinand disciplina.

Educatoarea este obligata, ori de cate ori contata abateri de la jocul didactic sa ceara copiilor sa repete actiunile respective si sa le indeplineasca corect. Numai respectand toate aceste precizari, jocul isi atinge scopul si obiectivele propuse.

In timpul jocului, educatoarea va fi un mediator in ceea ce priveste stabilirea relatiilor corespunzatoare intre partenerii de joc, avand in vedere cresterea treptata a ritmului de joc, evitarea pauzelor, a timpilor maorti, a interventiilor inertiale pentru a ridica pulsul jocului.

BIBLIOGRAFIE:

--- "ACTIVITATI TRANSDISCIPLINARE PENTRU GRADINITA SI CICLUL PRIMAR", ALEXANDRINA DUMITRU, VIOREL- GEORGE DUMITRU, EDITURA PARALELA 45.

--- "PROGRAMA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII", M.E.C., BUCURESTI, 1999.