CUNOASTEREA COPILULUI - CONDITIE A EDUCATIEI DE CALITATE

CUNOASTEREA COPILULUI - CONDITIE A EDUCATIEI DE CALITATE

Instit.

Satu Mare

Unii copii sunt precum niste roabe:

Trebuie sa fie impinsi,

Unii sunt precum barcutele:

Trebuie sa fie vaslite.

Unii sunt precum zmeele:

Daca nu le tii strans de sfoara,

Vor zbura departe, sus.

Unii precum pisicutele:

Tare multumite cand sunt mangaiate.

Unii sunt niste remorci:

Folositoare numai cand sunt trase.

Unii sunt precum baloanele:

Tare usor de vatamat,

De nu le manuiesti cu grija.

Unii sunt mereu de nadejde si gata sa ajute.

Fiecare copil este diferit, acest lucru este ceea ce il face sa fie special. Exista citeva lucruri esentiale comune tuturor copiilor, toti au nevoie de dragoste, de securitate, hrana buna si exercitiu.

Fiecare copil are nevoie sa se simta protejat si acceptat, are nevoie ca ceilalti sa-l placa. Fiecare micut simte nevoia sa fie calauzit si chiar ii trebuie un element de control din partea adultului, pe masura ce isi dezvolta increderea in sine si face primii pasi spre independenta.

Ceea ce ii difera pe copii este ritmul lor de dezvoltare. Dezvoltarea are loc pe mai multe paliere: fizic, intelectual, social, si emotional.Un copil, si acest lucru se uita adesea, este o persoana integrala; cand se vorbeste despre maturizarea lui se iau in considerare de obicei numai achizitiile intelectuale.Trebuie sa amintim insa ca, in acesti ani timpurii dezvoltarea sociala si emotionala a copilului este la fel de importanta ca si cea fizica si intelectuala.

Copilul invata, se simte liber de a face noi achizitii intelectuale numai cand se stie acceptat, atunci cand traieste sentimentul de apartenenta.De vreme ce fiecare copil este diferit,inseamna ca fiecare are propria sa personalitate si un mod specific de comportare.

,, Cel mai bun serviciu pe care scoala il poate aduce societatii, este a pune fiecare individ in situtia de a produce cat mai mult cantitativ, si cat mai bine calitativ, lucrand in coformitate cu aptitudinile sale naturale".

Aceasta problema ne impune doua preocupari: prima, de a gasi metoda de cunoastere a individului si a doua de a lua masuri de organizare scolara care sa faca posibila respectarea individualitatii.In ceea ce priveste cunoasterea individualitatii, metoda testelor, daca nu e serios controlata de observarea directa a vietii sufletesti a copiilor, asa cum se manifesta ea in chip independent, da rezultate dubioase, fapt recunoscut chiar de unii pedagogi experimentati.

Dar cunoasterea individualitatii nu se poate prinde intr-un moment oarecare, cum s-aprinde chipul intr-o fotografie, ci numai prin cercetare atenta si indelungata a manifestarilor reale ale copilului.Acestea trebuie consemnate undeva, pentru ca pe baza a cat mai multora dintre ele, precum si a coordonarii si sistematizarii lor, sa se poata desprinde apoi cu mai multa siguranta directiva dezvoltarii individualitatii.

Sa observam, de exemplu, cum interactioneaza copilul cu ceilalti: este copilul rigid ori face anumite compromisuri? Accepta parerile altora sau mai insista intodeauna sa faca numai ce doreste? Cedeaza in fata celorlalti, nu se lupta niciodata pentru drepturile sale? Pe masura ce vom ajunge sa cunoastem copiii pe care ii avem in grija, intelegandu-le firea, personalitatea, vom putea identifica treapta pe care se afla fiecare copil pe scara dezvoltarii.

Pentru parinti, copilul este sursa de bucurie si isi pun intreaga incredere in cadrul didactic care ii educa. Nimeni nu poate garanta viitorul, dar cel putin, pe parcursul timpului in care ii avem in grija pe acesti copii, depinde numai de noi sa le oferim cunostintele, ocaziile de dezvoltare si caldura la care fiecare dintre ei are dreptul, sa le oferim un mediu stimulator si plin de bucurie.

Pentru toti copiii pe care ii avem in grija, este de cea mai mare importanta ca ei sa se simta in siguranta cu noi. Pentru multi dintre ei, gradinita este prima experienta in afara casei. In noua situatie, unii copii sunt nesiguri si tematori si vor avea nevoie de mai multa atentie si protectie, pana vor fi suficient de siguri pe ei pentru a explora noul mediu si a participa la toate activitatile.

Copiii care provin din familiele unite si afectuoase sunt de obicei mai apti sa accepte si sa se bucure de noul mediu. Experienta pozitiva ii determina sa creada ca lumea este in general un loc agreabil si ca poti avea incredere in ceilalti. Sentimentele parintilor influenteaza sentimentele copiilor.Daca un copil isi vede parintii bucurosi ca merge la gradinita, el va fi bucuros sa o frecventeze.

In cele din urma, cel care va beneficia cel mai mult de pe urma unei relatii de colaborare intre educatoare si parinti este copilul.

Pe de alta parte, copiii care vin din medii in care sunt frecvent pedepsiti, si care sunt adesea nefericiti, pot manifesta prudenta si suspiciune in ceea ce priveste educatoarea si noua situatie in care se afla.. Va fi nevoie sa fim rabdatoare cu asemenea copii, sa le daruim cat mai multa caldura sufleteasca si sa le transmitem un sentiment de stabilitate.

In concluzie, cunoasterea copilului se realizeaza in timp:cunoastem copilul educandu-l si-l educam mai bine cunoscandu-l.

Folosind unele insusiri pozitive ale copiilor, putem indrepta anumite lipsuri in conduita si activitatea lor; progresul facut intr-o anumita directie se rasfrange si asupra altor laturi ale activitatii si comportarii copiilor.Acest mod de a proceda duce intotdeauna la rezultate pozitive.

Folosind fisele de observare, fisa psiho-pedagogica copiii care intra in clasa.I. vor putea fi apreciati si cunoscuti mai usor, iar munca invatatorului in aceasta cunoastere va fi simplificata enorm: el va citi fisele de observare sau fisa psiho-pedagogica si va intelege infatisarea scolarilor sai.

Nu se poate vorbi despre o educatie eficienta decat daca trasaturile caractristice ale personalitatii copilului sunt cunoscute de catre cadrul didactic, si numai dupa aceea poate alege mijloacele, tehnicile, strategiile cele mai potrivite pentru realizarea obiectivelor propuse.

Fiecare copil este diferit si nu poate fi comparat ,, decat cu sine insusi". In schimb, sunt cateva trasaturi esentiale in functie de care poate fi apreciat nivelul de dezvoltare a unui copil in plan socio-emotional, in planul limbajului si in cel cognitiv, precum si in plan fizic.

Cunoasterea acestor trasaturi ne va ajuta in procesul de selectare a obiectivelor educationale si in alcatuirea programului de activitate potrivit varstei si chiar fiecarui copil in parte, precum si in evaluarea rezultatelor obtinute.

Apararea, ocrotirea si formarea corespunzatoare a copiilor, educarea lor sanatoasa fiizica si morala reprezinta astfel, nu numai o cauza umanitara ci si una vitala, fundamentala a existentei nationale si planetare.

Greseli de educatie sau indreptar de educatie

1. Un copil criticat invata sa condamne

2. Un copil batut invata sa se bata

3. Un copil ironizat devine timid

4. Un copil incurajat invata sa aiba incredere in sine

5. Un copil tratat cu toleranta invata ce este rabdarea

6. Un copil apreciat invata ce este aprecierea

7. Un copil tratat cu corectitudine invata ce este dreptatea

8. Un copil tratat cu prietenie invata ce este bunatatea

9. Un copil obisnuit sa traieasca in siguranta devine increzator

10. Un copil care este iubit invata sa simta dragostea

BIBLIOGRAFIE

Voiculescu Elisabeta, ( 2001 ),Pedagogie prescolara,Editura ARAMIS, Bucuresti

Schiopu Ursula, ( 1997 ), Psihologia varstelor, ed.III, E.D.P., Bucuresti.