JOCUL DIDACTIC.MIJLOC DE INSUSIRE A STRUCTURILOR GRA-MATICALE

JOCUL DIDACTIC.MIJLOC DE INSUSIRE A STRUCTURILOR GRA-MATICALE

Limba este un dat natural. Ea se invata. Limbajul copiilor nu se dezvolta de la sine, spontan, prin simpla maturizare.

Atat in activitatile organizate cu intreaga grupa, cat si in cele individuale, o atentie deosebita se acorda exprimarii copilului, astfel incat prescolarul sa-si insuseasca raporturile gramaticale ale limbii sub aspect morfologic si sintactic. Copilul prescolar nu 'invata' regulile gramaticale, nu cunoaste definitii, nu stie ce este substantivul, verbul, declinarea, etc., dar reflecta in vorbire aceste reguli pentru ca are in jur modelul de vorbire, este antrenat sa le cunoasca prin jocuri si exercitii, este corectat atunci cand greseste.

Tocmai de aceea modelul de vorbire trebuie sa fie corect, iar adultul trebuie sa aiba o exprimare ingrijita, sa respecte regulile gramaticale, dupa care este restructurata vorbirea. Acumularea experientei verbale duce treptat la formarea unor generalizari lingvistice empirice, la eliberarea asa-zisului 'simt al limbii'.

'Sensibilitatea' fata de fenomenele lingvistice, in genere, inclusiv fata de formele gramaticale, este o trasatura caracteristica copilului prescolar. Pe baza acestui 'simt al limbii' copiii ajung sa foloseasca tot mai corect formele gramaticale. Generalizarea 'relatiilor gramaticale' il ajuta pe copil sa vorbeasca din ce in ce mai corect. Uneori, generalizarea excesiva, duce la aparitia 'greselilor caracteristice copiilor'. Cercetarile facute de Tatiana Slama-Cazacu arata ca verbele timpului prezent se fixeaza cel mai bine, generalizandu-se si asupra celorlalte timpuri mai slab consolidate, mai ales perfectul compus care este la inceput format dupa structura prezentului. Pe parcursul perioadei, copiii folosesc din ce in ce mai corect acordul gramatical al cazurilor si timpurile verbale. (Tatiana Slama -Cazacu apud. Gratiela Sion 'Psihologia varstelor', 2003 pag. 109).

Structurile gramaticale folosite de prescolari sunt de regula simple. Enunturile sunt propozitii cu topica fixa, structurile lor (subiect+predicat+complement) sunt complete si e usor de inteles motivul, prin mimica, gesturi si interjectii.

Adverbul 'mai' se afla asezat inaintea pronumelui ce insoteste verbul (exemplu: 'nu mai ma joc'; 'nu mai te duce'). Prin simtul limbii se poate explica si alte fenomene caracteristice varstei prescolare si anume      creatia independenta a cuvintelor.

In acest caz are loc extinderea excesiva a unor relatii gramaticale consolidate anterior care duce la inventarea unor cuvinte noi (glumeaza prin adaugarea sufixului-'eaza', sunteam cu sens de eram, santeau cu sens de erau, canelus cu sens de catelus). Aceste greseli savarsite de copii trebuie corectate cu tact pentru a evita fixarea unor deprinderi incorecte.

Copiii isi insusesc in mod practic structura gramaticala a limbii romane, cu dificultati, insa, in ceea ce priveste insusirea desinentelor de numar, persoana si timp la substantiv, pronume, verb si a unor sufixe modale, in ceea ce priveste acordul dintre substantiv si adjectiv si dintre subiect si predicat. Pornind de la cunoasterea dezvoltarii psihofizice a copilului prescolar, in special a limbajului acestuia, de la cunoasterea cerintelor invatamantului primar si a posibilitatilor de adaptare ale fiecaruia la aceste cerinte, am considerat ca obiectivele amintite se pot realiza la un nivel optim prin toate activitatile din gradinita, dar, mai ales, prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate obiectivului urmarit. De aceea, am imbogatit continutul unor jocuri didactice destinate exprimarii corecte din punct de vedere gramatical si am creat variante noi, menite sa contribuie la rezolvarea unor sarcini (didactice) si obiective stabilite de programa, la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor in vederea pregatirii lor pentru scoala, pentru viata.

Urmarind folosirea corecta a formelor de singular si plural ale substantivelor de diferite genuri, am organizat cu copiii jocuri didactice, la grupa mica: 'Unde s-a oprit roata?' (formarea deprinderii de a utiliza corect singularul si pluralul unor substantive de diferite genuri: papusa-papusi, baiat-baieti, dulap-dulapuri, masina-masini, etc.).

La grupa mijlocie sarcina didactica a acestui joc am complicat-o, punand copiii sa aleaga imaginea opusa celei de pe disc; daca imaginea continea un mar, copiii trebuie sa aleaga imagineacu mai multe mere si sa formuleze o propozitie sau o fraza, care sa includa atat forma singularului cat si forma pluralului.

Jocul didactic 'Eu spun una, tu spui multe' ii ajuta pe prescolarii grupei mari sa-si formeze deprinderea de a alcatui propozitii si fraze scurte utilizand corect numarul singular si plural al substantivelor.

Ca material didactic am folosit: jetoane cu diferite imagini reprezentand un obiect sau mai multe obiecte, panou cu buzunarase, minitablouri, fise, instrumente de scris.

Vor fi asezate jetoane pe doua masute. Pe una, pentru singularul substantivelor, pe cealalta pentru pluralul substantivelor. Un copil va alege un jeton de pe prima masuta, denumeste imaginea si numeste un coleg care sa vina sa gaseasca pluralul imaginii (mai multe) de pe masuta a doua. Sunt solicitati copiii sa alcatuiasca propozitii cu prima imagine la singular si cu a doua imagine la plural.

Variante de joc:

1. Se va imparti grupa in doua echipe. Se folosesc plicuri cu jetoane. Un copil din prima echipa alege un jeton, denumeste imaginea si cere unui coleg din echipa a doua sa alcatuiasca o propozitie despre obiectul din imagine (obiectele) folosind singularul sau pluralul. Raspunsurile corecte sunt aplaudate.

2. Un copil din prima echipa alege un jeton, il denumeste. Exemplu: 'Pe jetonul meu este un ursulet'. Echipa cealalta alcatuieste propozitii folosind substantivul la numarul plural. Exemplu: 'Ursuletii mananca mure'.

3. La panou se aseaza imagini perechi pentru singular si plural. Copiii pun mana la ochi, iar educatoarea ascunde una din imagini. Copiii sunt solicitati sa alcatuiasca propozitii cu substantivul din imaginea care lipseste (singular sau plural).

4. Se prezinta un minitablou pe care educatoarea il citeste inversand singularul cu pluralul. Cere copiilor sa corecteze greselile. 'Pacaleli'.

'Este toamna. Toate ____ au cazut din ____.

In copac a ramas doar o ____. In mar sunt multe ____, iar sub mar este un ____.'

Textul se va aseza la panou iar copiii care corecteaza greselile aseaza imaginile corect in functie de singularul sau pluralul substantivelor.

Jocul didactic: 'Fata babei si fata mosului' are ca sarcina didactica identificarea cat mai rapida a formularilor gresite si reformularea acestora, corect. Pretextul este redarea povestirii asa cum a facut-o o fetita de varsta lor, fratiorului sau. Exemplu: 'Fata mosului era foarte harnica, lucra cate o suveica pe zi' (mai multe suveici). fata mosului ajunge la Sfanta Vineri care avea o catelusa cu un dinte de fier (dinti) si care avea un copil (mai multi copii). Dupa ce fata cea harnica a spalat si a hranit copilul (copiii) babei, aceasta i-a spus sa se urce in pod unde va gasi o ladita (mai multe lazi) dintre care sa-si aleaga pe aceea care-i place. Cand a plecat, a ajuns la fantana, fantana i-a dat un pahar (doua pahare), apoi la parul incarcat cu o para (pere), a intalnit catelusa care avea o salba cu un galben (o salba cu mai multi galbeni). Cand a deschis acasa lada din aceasta a iesit un cocos o gaina etc.

La grupa mare pregatitoare se poate cere copiilor sa treaca la pluralul articulat urmatoarele substantive si sa formeze propozitii cu ele: copil (copii.copiii); fiu (fii, fiii); vizitiu, vin, etc.

Am organizat cu copiii grupei mari jocuri care au ajutat la formarea deprinderii de a alcatui propozitii, de a le imparti in cuvinte si chiar familiarizarea cu notiunea de cuvant, de exemplu jocurile: 'Mai spune ceva'; 'Spune cum e bine'; 'Completeaza ce lipseste' (sesizarea omisiunilor si completarea corecta a propozitiilor eliptice de subiect, predicat sau atribut); 'Gaseste cuvantul potrivit' (intelegerea notiunii de propozitie, acordul logic al subiectului cu predicatul). Exemplu:

Mama(spala, gateste, coase).

Cainele.(doarme, latra, mananca).

Florile(infloresc, se ofilesc).

Am continuat cu propozitii eliptice de subiect:

canta. (copilul, pasarea, radioul).

fuge. (fetita, masina, iepurasul).

munceste. (mama, tata, copilul).

Pentru complicarea jocului prezint copiilor o povestire cu erori si le cer sa alcatuiasca corect propozitiile, inlocuind cuvantul gresit cu intentie. Sarcina didactica a fost completarea propozitiilor cu cuvinte potrivite pentru a le da un sens logic.

Am desfasurat jocuri destinate constructiei corecte a propozitiilor simple si dezvoltate, a frazelor in scopul utilizarii corecte a logicii limbii romane.

Astfel, prin jocul 'Spune ce face' am urmarit denumirea corecta a actiunilor indeplinite de adulti, exprimarea in propozitii scurte si corecte, utilizarea corecta a verbelor la timpul prezent.

Sarcina didactica am complicat-o esalonat:

1. sa denumeasca actiunea executata de un copil;

2. sa denumeasca actiunea dupa plansa, ilustratie;

3. sa denumeasca actiunea efectuata de educatoare.

La sfarsitul jocului am constatat unele imbunatatiri in exprimarea copiilor, dar si unele tendinte de a enunta propozitii eliptice de subiect (doarme, mananca, citeste, se joaca, etc.).

In jocurile didactice 'Cine ti-a dat jucaria?'; 'Cine a primit mingea?' am urmarit respectarea acordului intre subiect si predicat, folosirea corecta a substantivelor proprii si comune la singular si plural, in diferite cazuri.

In jocul 'Baba-oarba' sarcina didactica este: formularea propozitiilor in care substantivele respective, cu rol de subiect, sa fie corect articulate. Am asezat copiii in cerc, fiecare avand o jucarie. La indemnul acestora 'Baba-oarba iesi la joc,/ Scoate nasul din cojoc', conducatorul jocului, legat la ochi, prinde un copil, ii ia jucaria din mana si spune: 'Eu am luat o papusa' (o minge, un pitic). Copilul caruia i-a fost luata jucaria, spune: 'Ana' (Maria, Mihaela) mi-a luat jucaria, dupa care formuleaza o propozitie cu acel cuvant. Daca a spus corect, devine conducatorul jocului.

Am observat frecvent la copiii prescolari folosirea gresita a formelor genitiv-dativ, a articolelor posesive (al, ai, a, ale).

Deoarece copiii pun intrebari:

'A lui cine este cartea?'

'A lui cine sunt pantofii?'

'A lui cine e creionul?'

in loc de formele corecte:

'A cui este cartea?'

'A cui sunt pantofii?'

'A cui este creionul?'

Pentru corectarea greselilor prezentate am desfasurat cu copiii grupei mari jocurile: 'A cui hrana este?'; 'A cui imbracaminte este?'; 'A cui glas este?'; 'A (al) cui este?'; 'Spune cui dai jucaria?', punandu-i de fiecare data pe copii in situatia de a folosi corect desinentele cauzale si de numar ale substantivelor, cat si intrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Am urmarit in acelasi timp dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza.

Jocul didactic 'Al (a) cui este?' are ca scop formarea deprinderii de a folosi corect substantivele la cazul genitiv.

Obiective operationale:

- sa utilizeze in exprimarea orala cazul genitiv respectand genul si numarul;

- sa exerseze in comunicarea orala, acordul dintre subiect si atributul genitival;

- sa clasifice imaginile dupa gen si numar.

Sarcina didactica: schimbarea formei cuvintelor in vorbire, in functie de intrebarea folosita (al, a, ai, ale cui?).

Sunt chemati in fata grupei doi copii, o fetita si un baiat. Pe masa educatoarei se afla jucarii (cate doua de fiecare). Un copil numit de educatoare, alege o jucarie, o da fetitei (baiatului) si pune intrebarea: 'Al (a) cui este?'. Un alt copil raspunde. 'A cui este veverita?'; 'Veverita este a fetitei.'; 'Veverita este a baiatului.'.

Jocul continua folosindu-se si alte jucarii: pisica, minge, ursulet, camion, etc. Exemplu: 'A cui este pisica?'; 'Pisica este a fetitei.'; 'Pisica este a baiatului.'; 'Al cui este ursuletul?'; 'Ursuletul este al fetitei.'; 'Ursuletul este al baiatului.'etc. Pentru folosirea la plural a cazului genitiv, sunt chemate mai multe fetite si mai multi baieti. Exemplu: 'Ale cui sunt jucariile?' (ale fetitelor); 'Ai cui sunt ursuletii?' (ai baietilor)etc.

Variante de joc:

1) Grupa se imparte in doua echipe. O echipa alege un jeton de pe masa, denumeste imaginea, iar cealalta echipa alcatuieste propozitii despre imaginea respectiva.

Exemplu:

'Rochita este a fetitei.' 'Balonul este al baiatului.'

'Umbrela este a fetitei.' 'Fluturele este al baiatului.'

'Ciresele sunt ale fetitei.' 'Ochelarii sunt ai baiatului.'

'Sandalele sunt ale fetitei.' 'Pantofii sunt ai baiatului.'

Sunt antrenati cat mai multi copii, urmarindu-se folosirea corecta a cazului genitiv in exprimarea orala.

2) Se foloseste un ghiozdan cu rechizite. Acestea se scot pe rand si se precizeaza 'Ale (a, ai, al) cui sunt?' rechizitele. Se folosesc imagini pentru singularul si pluralul substantivelor (a scolarului, ale scolarilor) etc.

3) 'Ce a gresit pictorul?' se aseaza pe panou imagini fragmentate (cioc, coada, roata, aripa, locomotiva, etc.) si la intrebarea 'A cui este?' copiii ghicesc si aseaza imaginea corect.

4) Cativa copii vor fi costumati cu rechizita de la jocurile de creatie: postas, medic, tamplar, bucatar, etc. Pe masa educatoarei se afla unelte in miniatura (de la jocurile de creatie). Un copil numit de educatoare alege o unealta de pe masa si la intrebarea 'Al (a) cui este?', o da celui care o foloseste.

Exemplu: scrisoareapostasului

seringamedicului

polonicul.bucatarului

fierastraul.tamplarului

5) 'Televizorul cu personaje din povesti' se folosesc siluete-personaje din povesti si obiecte folosite de catre acestea asezandu-le corect.

Exemplu: 'Ciubotelele sunt ale ogarului.'

'Piticii sunt ai Albei ca Zapada.'

'Punguta este a cocosului.'

In jocul 'A cui hrana este?' sarcina didactica ce trebuie rezolvata este de a recunoaste hrana si animalele care o consuma formuland un raspuns corespunzator, precum si exprimarea corecta a formelor de genitiv la masculin si feminin, la numarul singular si plural.

Copiii primesc cate un jeton cu imaginea unui animal. Pe masa din mijlocul semicercului sunt jetoane reprezentand hrana animalelor.

Solicit copiilor sa intuiasca materialul si explic regulile. La intrebarea 'A cui hrana este?' copilul care are animalul respectiv trebuie sa raspunda formuland corect propozitiile. Exemplu: 'Porumbul este hrana porcului'; 'Morcovul este hrana iepurelui'; 'Aluna este hrana veveritei'; 'Iarba este hrana vacii'. Daca raspunsul este corect, copilul este recompensat trecand in locul conducatorului jocului, alege imaginea cu hrana si pune intrebrea: 'A cui hrana este?'.

Evaluarea jocului o realizez prin fise de munca independenta.

In jocul didactic 'Al cui glas este?' se urmareste dezvoltarea capacitatii de a recunoaste glasul colegilor din grupa si de a exprima corect genitivul numelor proprii.

In fata semicercului un copil sta pe un scaunel cu spatele simuland ca doarme. Un copil numit prin indicarea degetului spune: 'Trezeste-te Maria!'. Copilul in cauza se intoarce cu fata spre grupa si ranspunde la intrebarea adresata in cor:

'Al cui glas este?'

'Este glasul lui Andrei Holban.'

'Este glasul Irinei Popa.'

Daca raspunsul este formulat corect, copilul este aplaudat iar copilul respectiv trece in locul lui.

Am insistat in mod special asupra folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii feminine, avand in vedere tendinta de a extinde forma masculina.

In scopul formarii deprinderii de a formula propozitii si de a folosi corect dativul am organizat jocuri precum: 'Cui ii trebuie un creion?'; 'Cui ii oferim o floare?'; 'Cui trimit scrisoarea?'; 'Pentru cine s-a asezat masa?'.

Sarcina didactica a jocului 'Pentru cine s-a asezat masa?' este indicarea hranei animalelor domestice si salbatice.

Copiii asezati in semicerc primesc cate un nume de animal domestic sau salbatic. Introducerea in joc o fac printr-un dialog.

- In padure s-a asezat masa.

- Pentru cine? (intreaba copiii)

- Pentru un urs.

- Ce i s-a pregatit? (copiii)

- Porumb.

Copilul care poarta numele ursului se ridica si corecteaza greseala. 'Ursul nu mananca porumb. Ursul mananca zmeura, mure, miere.'. Apoi am intrebat 'Cui dau porumb?'- 'Porcului'.

Daca cel numit rezolva bine sarcina trece sa conduca jocul, daca nu este atent sa se ridice cand si-a auzit numele, nu rezolva bine sarcina, iese din joc pana la urmatoarea tura.

Punand la dispozitia copiilor diferite jucarii (masina, tren, minge, papusa) am trezit interesul copiilor pentru jocul: 'Ce-mi dai?' urmarind exprimarea corecta a cazului acuzativ.

Conducatorul jocului adreseaza copiilor intrebarea:

'Foaie verde de susai

Spune-mi repede

Ce-mi dai?'

Copilul care formuleaza corect raspunsul ('Eu iti dau un tren' etc.) devine conducatorul jocului.

Vocativul este folosit adeseori in vorbirea copiilor, mai ales in jocurile libere ale lor si nu ridica probleme deosebite. Sunt cunoscute jocurile: 'Ghiceste cine te-a strigat!'; 'Ursuletule trezeste-te!' etc.

Declinarea substantivelor la cele cinci cazuri am realizat-o esalonat in activitati diferite. La sfarsit, in scopul evoluarii gradului de corectitudine in folosirea singularului si pluralului substantivului, la toate cazurile am desfasurat sub forma de concurs jocul didactic: 'Cine stie, castiga intrecerea!'- la grupa mare.

Pentru realizarea acordului in gen si numar, intre substantiv si adjectiv, am folosit, la grupa mica, jocul didactic: 'Ne jucam cu baloane colorate', avand ca sarcina didactica: recunoasterea si determinarea culorilor, formarea deprinderii de a folosi corect adjective care exprima o insusire a obiectelor si de a face acordul in gen si numar intre substantiv si adjectiv. Prin intrebarile puse, copiii au fost stimulati sa foloseasca forma singularului si pluralului, formand propozitii care sa cuprinda atat substantivul cat si adjectivul corespunzator. 'Cu ce baloane ne jucam?' ('Ne jucam cu baloanele rosii.'); 'Cu ce balon te joci?' ('Ma joc cu balonul albastru.'). In complicarea jocului, am prezentat copiilor un tablou cu un manunchi de baloane divers colorate, acoperite cu cate un capacel. Am ridicat capacelul de pe balonul de culoare galbena si am intrebat: 'Ce balon vedeti?'; 'Vedem balonul galben!'; 'Voi aveti baloane galbene?' ('Da!'); 'Ridicati-le!'. Gasiti in clasa obiecte care sa aiba culoarea galbena ca si baloanele noastre. 'Ce ai gasit tu Andreea?'; 'Eu am rochita galbena!'; 'Dar tu, Dane?'; 'Eu am vazut trei masini galbene!'.

In jocul 'Spune cum este?' copiii sunt solicitati sa gaseasca mai multe insusiri obiectelor respective: 'Biluta este mica, albastra.'; 'Bilutele sunt mici, rosii, galbene.'; 'Rochita papusii este frumoasa, galbena, curata.'; 'Copilul este frumos, cuminte, linistit.'; 'Copiii sunt veseli, spinteni, harnici.' etc.

Jocul didactic 'Ma cunosti' are ca scop: formarea deprinderii copiilor de a acorda adjectivul in gen si numar cu substantivul.

Sarcina didactica: recunoasterea personajelor din povestile cunoscute si indicarea insusirilor lor in propozitii corect formulate:

'Este Alba ca Zapada o fata frumoasa, buna, harnica?'

'Este fata mosului urata, rea, lenesa?'

'Sunteti piticii barbosi, buni, harnici?'

Pentru prescolarii grupei pregatitoare un obiectiv important il constituie si exprimarea corecta a gradelor de comparatie ale adjectivelor cuoscute de copii: pozitiv, comparativ, superlativ. In acest sens, pot fi folosite cu succes diferite materiale didactice pentru culoare: buline, margele, baloane; pentru gust si miros: alimente; pentru pipait: obiecte adecvate, diferite ca aspritate; pentru temperatura: apa; pentru marime: trusa logi II; pentru dimensiune: panglici, creioane, betisoare.

Jocul didactic 'Cum este, cum sunt?', precizeaza clar insusirile dupa care trebuie facute comparatiile: intensitatea culorii (mai rosu decat/; la fel de rosu ca/; mai putin rosu decat/; sau rosu mai inchis-grena; rosu mai deschis-roz); dimensiunea (mai lung, mai lat, mai, subtire, 'mai inalt decat Dorel'; 'Dan este cel mai inalt copil din grupa'); insusiri morale ('Simona este mai cuminte decat Roxana'; 'Andreea este cea mai harnica fetita').

Prin 'Jocul cu batista' am urmarit atat realizarea corecta a acordului dintre adjectiv si substantiv, cat si activizarea vocabularului. Copiii stau in semicerc. Un copil numit de educatoare trece in fata clasei tinand in mana o batista innodata pe care o arunca unui copil spunand un substantiv. De exemplu: 'floare'. Copilul care a prins batista trebuie sa spuna cel putin un cuvant care sa arate insusirile florii. De exemplu: frumoasa, parfumata, gingasa.

Daca copilul vizat reuseste sa indeplineasca sarcina corect trece in fata clasei aruncand la randul lui batista altui coleg spunand alt cuvant. In complicarea jocului, se cere realizarea acordului in gen si numar.

Pornind gradat de la jocul in care am folosit numai acordul de numar si ajungand la jocurile in care am folosit acordul complet -gen, numar si caz- copiii au capatat deprinderea de a folosi corect acordul gramatical pentru toate partile de vorbire.

Un alt obiectiv urmarit in cadrul activitatilor de educarea limbajului a fost folosirea corecta a pronumelui. Jocurile didactice care urmaresc realizarea acestui obiectiv au fost planificate esalonat in functie de particularitatile de varsta si individuale ale copiilor. Astfel, la grupa mare am organizat, (la inceput) jocuri care urmaresc folosirea corecta a pronumelor personale si de politete. In jocul: 'Cine este? Cine sunt?' copiii trebuie sa foloseasca corect in comunicare pronumele personal si de politete dupa gen, numar si caz; sa inlocuiasca numele colegilor cu pronumele potrivit; sa inteleaga semnificatia pronumelui de politete si sa stie cand se foloseste.

Sarcina didactica a acestui joc este: recunoasterea schimbarii survenite prin inlocuirea numelui personajului cu pronumele personal sau de politete corespunzator.

Jocul se desfasoara astfel: un copil vine la masa educatoarei si va alege o silueta a unui personaj cunoscut, va alcatui o propozitie despre acel personaj, raspunzand intrebarii 'Cine este?' sau dupa caz 'Cine sunt?'. Exemplu: 'Aceasta este Cenusareasa.' Acum vom inlocui numele Cenusaresei cu un alt cuvant potrivit raspunzand la intrebarea 'Cine este?'.

Exemplu: 'Ea este' (El este; Ei sunt). Vor fi aplaudati copiii care raspund corect. Se insista pe folosirea corecta a pronumelui dupa, gen, numar si caz.

Variante de joc:

a) Un baiat si o fetita isi inmaneaza jucarii, carti, reviste, raspunzand intrebarii 'Cine este?'; 'Cine sunt?' folosind pentru inceput pronumele personal, forma accentuata la nominativ, singular si plural persoana I, II, III (eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele). In functie de particularitatile grupei, educatoarea poate folosi pronumele personal la cazul genitiv, dativ, folosind intrebarile 'A, al, ai, ale cui sunt?' pentru genitiv a(al)lui, ei, lor si 'Cui?'pentru dativ (mie, tie, lui, ei, noua, voua, lor). Pentru folosirea acuzativului va folosi intrebarile: 'Pentru cine?'; 'Pentru ce?' (pentru mine, pentru tine, pentru el, pentru ea, pentru noi, pentru voi, pentru ei, pentru ele, etc.).

b) Educatoarea prezinta imagini in care copiii ofera flori adultilor. Se insista asupra pronumelui de politete (dumneaei, dumnealui, dumnealor, dumneavoastra).

c) Jocuri pe text. Copiii vor fi grupati in functie de pronumele personal din textul urmator:

'Ea si ele sunt fetite, 'El si ei sunt baietei,

Lor le dau in dar papusi Si le cumpar masinute

- Mie una,      Lui una teleghidata,

- Noua multe!      Lor mai multe,

Sprintene si jucause!' Sa le placa.'

d) Jocuri pe roluri si dramatizari. O convorbire intre: doi copii, doi prieteni (adulti), doi adulti necunoscuti (straini), un copil si un adult, etc. O convorbire intre doi imparati (regi), intre un imparat si un slujitor, intre sef si un subaltern. Se insista asupra pronumelui de politete: domnia-sa; domnia-voastra; excelenta voastra, excelenta sa.

Si pentru celelalte forme ale pronumelui posesiv, demonstrativ am desfasurat jocuri didactice cum ar fi: 'Ce stii despre mine?'; 'Ce este acesta, aceasta?'.

In jocul 'Cine (ce) este aceasta (acesta)?' scopul a fost: formarea deprinderii de a folosi corect in comunicarea verbala, pronumele demonstrativ.

Sarcina didactica: recunoasterea pronumelui demonstrativ in situatii adecvate.

La inceputul jocului educatoarea prezinta copiilor un tablou reprezentand membrii familiei. Copiii intuiesc tabloul si denumesc membrii familiei. Educatoarea va canta cantecul 'Familia mea':

'Acesta e tata, bun si serios,

Aceasta e mama, exemplu frumos,

Fratele cel mare merge la scoala,

Sora mijlocie, cu papusa-n poala,

Sora cea mica, la mama alearga.

Acestia formeaza, familia intreaga.'

Se poarta o convorbire pe tema cantecului din care copiii inteleg ca: tata-Petru=acesta; mama-Maria=aceasta; fratii impreuna cu parintii=acestia; surorile=acestea; acestia toti='familia intreaga'.

In continuare, se va folosi un disc impartit in mai multe segmente, pe care sunt desenate imagini (singular si plural) pentru pronumele demonstrativ de apropiere. Un copil va roti discul si va adresa grupei intrebarea: 'Cine (ce) este acesta?'. Discul se opreste la un catel. Un alt copil din grupa este solicitat sa raspunda la intrebare. Exemplu: 'Acesta este un catel'; 'Acestia sunt catei'; 'Aceasta este o floare'; 'Acestea sunt flori'; 'Acesta este un dulap'; 'Acestea sunt dulapuri'. Se aplauda raspunsuri corecte. Se denumesc imaginile de pe disc, antrenand cat mai multi copii si insistand asupra folosirii corecte a pronumelui demonstrativ.

Variante de joc:

1) Pentru pronumele demonstrativ de departare se va folosi discul si in paralel cu imaginile de pe disc aceleasi imagini asezate in compunerea unui tablou.

Exemplu: pe disc pe tablou

'Acesta este marul rosu.' 'Acela este marul'

'Aceasta este fetita frumoasa.' 'Aceea este fetita'

'Acestia sunt copiii veseli.' 'Aceia sunt copiii'

Se va folosi pronumele demonstrativ pentru singular si plural.

2) Grupa se imparte in doua echipe. Pe masa educatoarei se afla jetoane. Un copil dintr-o echipa alege un jeton si pune intrebarea: 'Cine (ce) este acesta?'. Copiii din cealalta echipa raspund: 'Acesta este un stilou.'. Copilul din prima echipa intreaba in continuare: 'Cum spunem daca ar fi mai multe?'. Echipa a doua raspunde: 'Acestea sunt stilouri.'. Se folosesc si alte jetoane reprezentand diferite imagini: carti, pisica, penar, copil, mingi, cocos, etc.

3) Copiii vor fi solicitati sa spuna 'Cine este acesta?', referindu-se la colegii din grupa pentru pronumele demonstrativ de apropiere si la personaje din povesti pentru pronumele demonstrativ de departare.

Exemplu: 'Acesta este Ionut'; 'Aceasta este Irina'- pronume demonstrativ de apropiere.

'Acela este Praslea cel Voinic'; 'Aceea este Scufita Rosie'- pronumele demonstrativ de departare.

4) Completeaza ce lipseste. Educatoarea cere sa completeze propozitiile cu pronumele demonstrativ care lipseste. Exemplu: ' este marul rosu.'; ' este papusa frumoasa.'; ' este scaunul mic.'.

Se vor folosi exemple pentru numarul singular si plural al substativelor, pentru pronumele demonstrativ de apropiere si de departare.

In jocul didactic 'Orchestra' copiii au avut ca sarcina folosirea tuturor pronumelor. Am folosit ca material didactic imagini reprezentand instrumentele muzicale. In functie de intrebarile educatoarei, copiii sunt pusi in situatia de a folosi toate pronumele: 'Aceasta este o vioara.' sau 'Vioara este a mea.' sau 'Ea canta la vioara.'.

Deprinderea de a folosi corect unele timpuri ale verbului si de a se exprima in propozitii si fraze am format-o prin jocuri didactice: 'Cand faci (ai facut, vei face) usa?'; 'Unde era?'; 'Unde se afla?' (consolidarea deprinderii de exprimare corecta folosind verbele la modul indicativ, timpul prezent si trecut imperfect, activizarea vocabularului). Am folosit un tablou cu mai multe elemente detasabile: casa, o scara, copac, pisica, pasarele, canapea, o fetita, etc. Am cerut copiilor sa priveasca atent si sa denumeasca fiecare element, precizand locul unde se afla fiecare. In timp ce copiii inchideau ochii, am schimbat locul elementelor din tablou. La deschiderea ochilor, copiii priveau iar cu atentie si observau schimbarile produse. Ei exprimau in propozitii clare, corect formulate, unde era inainte locul fiecarui element si unde este in prezent. Dupa cateva repetari am mai adaugat cate un element: o carte pe canapea, un catel, etc., copiii sesizand si precizand locul fiecarui element nou aparut (anexa nr.9).

Un alt joc didactic desfasurat a fost 'Spune repede si bine' (familiarizarea copiilor cu conjugarea verbelor si folosirea corecta a indicativului prezent si a pronumelui personal). Copiii inteleg modul de desfasurare pe parcursul jocului.

Educatoarea      - Sa spunem ca Dan are o masina.

- Dane, cum spui tu ca ai o masina?

Dan      - Eu am o masina.

Educatoarea      - Irina, spune-i colegului tau ca are o masina.

Irina      - Tu ai o masina?

Educatoarea      - Cine stie sa spuna ce are Dan?

Un copil      - El are o masina.

Educatoarea      - Cum spunem ca avem si noi o masina?

Un copil      - Noi avem o masina.

Se imparte grupa in doua echipe si se da jucaria unei echipe.

Educatoarea se adreseaza celor care nu au masina.

Cum ii intrebati pe colegii vostri daca au si ei masina?

Copiii- Voi aveti o masina?

Educatoarea- Cum spunem despre alti copii ca au o masina?

Copiii- Ei au o masina.

Pot fi folosite si alte verbe ca: a manca, a merge, a dormi, a fi, a avea, a vrea.

Pentru formarea deprinderii de a folosi corect unele timpuri ale verbului auxiliar 'a fi' prezent, trecut si viitor am organizat jocul 'Roata vremii'.

Materialul didactic folosit este un disc pe razele caruia sunt desenate semnele individuale ale copiilor. Prin invartirea unui ac indicator al discului acesta se opreste si copilul in dreptul caruia s-a oprit acul raspunde la intrebare:

Roata vemii se-nvarteste

Fiecare se gandeste

Si va spune cu glas tare

Ce va fi cand va fi mare?

Raspuns: Cand voi fi mare eu voi fi medic. Acul s-a invartit in continuare, eu spun versurile:

Roata vemii se-nvarteste

Fiecare se gandeste

Si va spune cu glas tare

Acum ce este el oare?

Copilul care si-a recunoscut semnul raspunde: 'Acum eu sunt la gradinita.'; 'Acum sunt copil.'.

sau

Roata vremii se-nvarteste

Fiecare se gandeste

Mai micut cand el era

Pe acasa ce facea?

'Cand eram mai mic beam lapte cu biberonul.'

Raspunsurile corecte sunt aplaudate si apreciate.

Am continuat cu jocurile in care sa se foloseasca predicatele la toate cele trei persoane singular si plural, copiii sesizand terminatiile diferitelor verbe dar si ale aceluiasi verb in timpul conjugarii. In jocul 'Ce stii despre mine?', conducatorul jocului se adreseaza unui coleg cu intrebarea: 'Ce stii tu despre mine?'. Colegul raspunde: 'Eu stiu despre tine ca esti cuminte, dansezi frumos, canti frumos, etc.'. Copilul adreseaza intregii grupe intrebarea: 'Voi ce stiti despre el/ea?', 'Spui tu, Andrei?', 'Eu stiu ca ea/el deseneaza frumos', jocul continua schimbandu-se conducatorul jocului.

Prin jocul didactic 'Ce fac? Ce face?' am urmarit folosirea corecta in comunicare a verbelor la timpul prezent, trecut si viitor, cat si a verbelor auxiliare a fi, a avea, a vrea.

Sarcina didactica: Modificarea formei verbului si a actiunii in functie de timpul cerut de intrebare.

Regulile jocului: Copiii asculta intrebarea formulata si raspund corespunzator. Asociaza actiunea verbului cu momentul desfasurarii.

Jocul se desfasoara astfel:

Se poarta o scurta convorbire in care se folosesc relatiile de timp asociate cu activitatile desfasurate in gradinita. Exemplu: Fixarea orarului activitatilor frontal-dirijate. Astazi avem o activitate de 'Educarea limbajului'. Ieri am avut o activitate de 'Cunoasterea mediului'. Maine vom avea o activitate 'Artistico-plastica'.

Educatoarea explica copiilor regulile jocului. Acestia vor raspunde intrebarilor: Ce fac(e)?; Ce a facut?; Ce va face?; etc. Pentru a-i ajuta pe copii se folosesc relatii de timp: acum, mai devreme, mai tarziu, azi, ieri, maine. Educatoarea adreseaza intrebari legate de continutul activitatilor din gradinita. Exemplu: 'Ce fac copiii la activitatea matematica?'; 'Copiii numara' (prezent); 'Au numarat' (trecut); 'Vor numara' (viitor).

Pornind de la activitatile copiilor din gradinita, copiii vor schimba forma verbelor in functie de intrebarea adresata. Exemplu: desenam, am desenat, vom desena; observam, am observat, vom observa. Intrebarile vor fi adresate in functie de singularul sau pluralul substantivului pentru feminin, masculin, si neutru.

Variante de joc:

1) Folosirea corecta a verbului 'a fi'. 'Ce esti tu?'; 'Eu sunt prescolar.'; 'Ce ai fost tu (cand ai fost mic)?'; 'Eu am fost bebelus.' (anteprescolar). 'Ce vei fi tu (in anii viitori)?'; 'Eu voi fi scolar silitor.'.

Se adreseaza intrebarile si pentru plural.

2) Se imparte grupa in trei echipe. Se urmareste precizarea timpului verbelor legate de actiuni intreprinse in familie. Fiecare echipa va raspunde intrebarii legate de un timp: trecut, prezent si viitor.

Exemplu:

Mama: spala      gateste calca

a spalat a gatit a calcat

va spala va gati va calca

Copiii vor formula propozitii corespunzatoare intrebarii la timpul dat.

3) Folosirea verbului 'a voi' in contexte diferite: vreau sa pictez, am vrut sa, voi vrea (voi)

4) Denumirea unor actiuni 'in serial' exprimate prin verbe diferite, care au o cotinuitate logica.

Exemplu: 'Pisica prinde soareci.' (prezent); 'Pisica a stat la panda.' (trecut); 'Pisica va manca soricelul prins.' (viitor).

Obtinerea performantei: Copiii vor scrie 'O scrisoare prietenului meu', completand verbele care lipsesc din text: 'Iarna . Peste tot frig. Copiii cu saniuta. De pe derdelus glasuri de copii. Saniile una dupa alta. In curand seara. Copiii vor. acasa. Maine din nou la sanius.'.

Insusirea corecta a normelor gramaticale inca din prescolaritate contribuie atat la dezvoltarea efectiva a capacitatilor de comunicare verbala, a limbajului, cat si la receptarea fenomenului gramatical la scoala.

Pentru verificarea si evaluarea modului de exprimare si insusire a structurii gramaticale am organizat cu copiii din grupa mare (la sfarsitul anului scolar) jocul 'Raspunde repede si bine'.

Scopul: Evaluarea priceperilor si deprinderilor de exprimare corecta, de a alcatui propozitii simple si dezvoltate, realizand corect acordurile dintre partile principale si cele secundare de propozitie; activizarea vocabularului, dezvoltarea atentiei, a memoriei, gandirii logice.

Obiective urmarite:

- sa alcatuiasca propozitii simple si dezvoltate;

- sa realizeze corect acordurile subiect-predicat; subiect-atribut; predicat-complement;

- sa utilizeze cunostintele acumulate, in situatii noi.

Reguli de joc: Copiii vor completa propozitiile enuntate de educatoare cu cuvintele cerute de context la indemnul: 'Raspunde repede si bine!'.

Materialul didactic: floricele rosii, galbene, albastre, portocalii, cosulete.

Jocul l-am desfasurat cu copiii folosind patru variante:

Varianta I.

Am enuntat propozitii incomplete, pe care copiii le completeaza cu predicate potrivite pentru subiectele exprimate prin substantive masculine si feminine, la singular si plural. Pentru raspunsurile corecte copiii vor primi flori rosii pe care le aseaza in cosulet.

Exemplu: Copilul la cinematograf. (merge, se duce)

Fetita cu papusica. (se joaca, se plimba)

Muncitorii . in ateliere. (merg, lucreaza)

Voi solicita copiii sa foloseasca toate cuvintele care pot indeplini functia de predicat pe langa subiectele exprimate si se va urmari acordul corect cu acesta.

Varianta a II-a.

Am spus o propozitie incompleta pe care copiii o vor completa cu subiectul cerut de predicatul exprimat .

Exemplu: Cine? '. canta frumos.' (elevul, privighetoarea, copilul, fata)

Cine? '. alearga repede.' (iepurele, sportivul, copilul)

Apreciez raspunsurile corecte cu flori galbene.

Varianta a III-a.

Copiii completeaza propozitiile enuntate cu cuvintele care denumesc insusirile obiectului (atributul).

Exemplu: 'Are haine curate copilul ..' (care?- ordonat, cuminte)

'Copiii . intarzie la scoala.' (care?- lenesi, somnorosi)

'Copiii . trag pisicile de coada.' (care?-rai, dusmanosi, rautaciosi)

Apreciez raspunsurile corecte cu flori albastre.

Varianta a IV-a.

Am enuntat propozitii pe care copiii le vor completa cu cuvintele potrivite predicatelor exprimate (complemente).

Exemplu: 'Privighetoarea canta .' (cum?- frumos, minunat)

'Copilul alearga ..' (cum?- iute, bine, repede)

'Raul curge .' (cum?- lin, furios, repede)

Copiii care au dat raspunsurile corecte au primit flori portocalii.

In final evaluez realizarea obiectivelor propuse in functie de numarul de flori de fiecare culoare. Din cei 20 de copii, au dat raspunsuri corecte:

rosii-6 copii-30%

galben-5copii-25%

albastru-5 copii-25%

portocaliu-4 copii-20%

In activitatea desfasurata am constatat ca la varsta prescolara mare se poate vorbi de insusirea corecta a unor structuri gramaticale ei fiind capabili sa faca corect acordul dintre partile de vorbire, sa foloseasca pluralul substantivelor corect.

Prescolarii nu invata regulile gramaticale, dar respecta in vorbire aceste reguli, pentru ca au in jur permanent modelul de vorbire, sunt antrenati prin intregul proces instructiv-educativ din gradinita, sunt corectati atunci cand gresesc.