Prin fiecare metoda interactiva se pot obtine performante pe care copiii le percep si-i fac responsabili in rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copiii inteleg si observa ca implicarea lor este diferita, dar incurajati isi vor cultiva dorinta de a se implica in rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul intelege prin exercitiu sa nu-si marginalizeze partenerii de grup, sa aiba rabdare cu ei, exersandu-si toleranta reciproc.

Una din variatele metode de predare-invatare ce pot fi utilizate cu succes la prescolari este si metoda cubului.Aceasta metoda fost descoperita in 1980 si urmareste un algoritm ce vizeaza descrierea, comparatia, asocierea, analiza, aplicarea, argumentarea atunci cand se doreste explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi imbogatit cu noi cunostinte sau a unei situatii privite din mai multe perspective. Valentele formative ale metode sunt relevante, cunostintele copiilor se imbogatesc, dar se comunica foarte mult, se ofera fiecaruia sansa de a se simti important, de as exprima opiniile.

Aplicarea metodei presupune parcurgerea a catorva etape: mai intai se formeaza grupuri de cate 4 5 copii dupa care fiecare copil din grup interpreteaza un rol in functie de sarcina primita. Grupul va fi format pe principiul respectarii sau exersarii inteligentelor multiple astfel:

■ copilul 1─ROSTOGOLICI─ rostogoleste cubul;

copilul 2─ISTETUL─citeste imaginea sau sarcina scrisa pe un simbol si formuleaza intrebarea;

■ copilul 3─STIE TOT─ retine sarcina prezentata de colegul lui pentru a o reaminti colegilor de grup in cazul in care acestia o uita sau doresc sa confrunte raspunsul cu intrebarea;

■ copilul 4─CRONOMETRUL─masoara timpul si intrerupe activitatea. Se foloseste de clepsidra, alte mijloace neconventionale sau de cronometru;

copilul 5─UMORISTUL─incurajeaza grupul, fiind optimist, bine dispus, cu simtul umorului.

Copiii fiind grupati dupa tipul de inteligenta dominanta:

-copilul 1 dupa inteligenta kinestezica;

-copilul 2 dupa inteligenta verbal-lingvistica;

-copilul 3 dupa inteligenta interpersonala;

-copilul 4 dupa inteligenta logico-matematica;

-copilul 5 dupa inteligenta interpersonala.

Grupati asa copiii rezolva sarcinile individual intr-un timp dat, prezinta apoi pe rand raspunsul formulate. Se analizeaza raspunsul, se fac comentarii, iar pentru a fi siguri ca sarcina este corecta se poate cere reformularea raspunsului. Au loc comentarii care conduc la selectarea sau reformularea raspunsului corect prin combinarea ideilor individuale.

Pentru a diversificarea jocurile, cuburile pot fi de marimi diferite, mai ales ca ei sunt ,,vedetele intelectuale" ale unei lectii. Sarcinile de invatare pot fi formulate diferit sub forma intrebarilor. Pentru a orienta activitatea intelectuala si a o activiza, ele se pot transfera pe diverse simboluri specifice temei de studiu, fie in cuvinte, fie insotite de imagini (flori, frunze, copaci, stegulete).

Un exemplu de aplicare a acestei metode o poate constitui ,,Povestea castanelor", de T.Banciu pe care am tratat-o atat prin prisma domeniului limba si comunicare, cat si prin prisma domeniului stiinta. Pe o masuta am pregatit urmatoarele materiale: castane in coaja maronie, plesnita, castane in coaja verde, castane cu coaja neplesnita, ramuri cu mai multe castane atarnand, fila de ierbar cu o inflorescenta de castan, frunze de castan. Toate au fost acoperite cu o panza pana in momentul inceperii activitatii. Dupa descoperirea masutei copiii au recunoscut imediat ca este vorba despre ,,Povestea castanelor", de T.Banciu. Pentru ca momentul activitatii a avut loc chiar spre sfarsitul toamnei, cand ne preocupam de aspectul naturii in raport cu schimbarile ce au loc in perioada de trecere dinspre vara spre toamna, am extins putin subiectul, atat din punct de vedere al limbajului si al exprimarii orale, cat si din punct de vedere al cunostintelor stiintifice.

Explorarea subiectului s a facut prin metoda cubului. De fapt se pot utiliza 2 cuburi, impartind grupa in 2 grupuri de lucru, unul ocupandu se de arbore (castan), celalalt de fruct (castana). Pentru fiecare cub, am stabilit actiuni de lucru, identificate pe fiecare fata a cubului prin culori diferite, respectiv descriere, comparatie, analiza, asociere, aplicatie, argumentare. Fiecare grup de lucru a fost impartit in 6 subgrupe (echipe de cate 2 copii), care trebuia sa-si indeplineasca sarcinile mentionate.

Si in acest caz, modul in care au fost antrenati toti copii in realizarea sarcinilor, a constituit un stimulent solid pentru fiecare dintre ei, motivandu-i sa participe activ si sa isi exprime opiniile fara retinerea de a gresi, mai ales ca celula de lucru cuprindea doar doi copii. Dupa prezentarea rezultatelor muncii fiecarei echipe in fata grupei intregi, subiectul povestirii a fost bine inteles de catre toti copiii fiecare avand ocazia sa isi exerseze vorbirea si totodata sa-si imbogateasca cunostintele despre castan si fructele sale.

BIBLIOGRAFIE:

1. Goncea, Elena, Fulga Metode interactive de grup-ghid metodic-, Editura Arves, Bucuresti, 2002

2. Revista Invatamatul Prescolar 1-2 din 2008

Intocmit de Mates Maria

Stef Reneta