| CATEGORII DOCUMENTE |
| Animale | Arta cultura | Divertisment | Film | Jurnalism | Muzica |
| Pescuit | Pictura | Versuri |
Codul International ESOMAR de Practica a Publicarii Rezultatelor Sondajelor de Opinie* Publica.
1. Introducere.
Cercetarea de opinie publica - studiul atitudinilor si credintelor oamenilor in legatura cu aspecte politice, sociale si altele - constituie o parte a domeniului de cercetare sociala si de marketing. Pentru acest tip de cercetare se aplica exact aceleasi reglementari profesionale si etice ca si pentru alte forme de cercetare prin sondaje. Aceste reglementari sunt stabilite prin Codul International de Practica pentru Cercetare Sociala si de Marketing si include responsabilitatea de a pastra anonimitatea respondentilor.
Totusi, cercetarea de opinie publica tinde sa fie un domeniu deosebit de "sensibil". Ea se refera la chestiuni care trezesc un mai mare interes si emotie publica decat majoritatea proiectelor de cercetare comerciala de piata. In plus, rezultatele acestui tip de cercetare sunt publicate si comentate mai mult, cateodata putand fi prezentate intr-un mod provocator sau chiar tendentios. De aceea, ESOMAR a stabilit recomandari specifice privind publicarea unor astfel de cercetari.
Sondajele de opinie joaca un rol important in societatea de astazi. Este de dorit ca publicul larg, politicienii, media si alte grupuri interesate sa aiba acces, prin intermediul acestor cercetari, la masuratori precise si nedistorsionate a intentiilor si atitudinilor publice. Alternativa este ca publicul sa fie expus la supozitii nestiintifice si probabil neadecvate despre anumite situatii, prezentate in multe cazuri de catre persoane sau organizatii care poseda o intelegere insuficienta a naturii informatiilor folosite sau care dau dovada de o abordare extrem de partinitoare in prezentarea anumitor fapte. Scopul acestui cod este acela de a reduce riscul dezorientarii populatiei prin cercetari prezentate in mod inadecvat sau gresit.
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a examinat acest cod ESOMAR pentru Publicarea Sondajelor de Opinie si si-a afirmat acordul asupra lui. Consiliul Europei a recomandat o aplicare cat mai raspandita a acestui cod pentru reglementarea publicarii sondajelor.
Validitatea si valoarea sondajelor de opinie publica depinde de trei aspecte principale:
(i) natura tehnicilor de cercetare folosite si eficienta cu care ele sunt aplicate;
(ii) onestitatea si obiectivitatea institutiei de cercetare care desfasoara studiul;
(iii) modul in care sunt prezentate rezultatele si scopurile in care ele sunt folosite.
Acest cod se concentreaza in primul rand pe aspectele (ii) si (iii) din cele de mai sus. In sectiunea urmatoare vor fi prezentate o serie de recomandari privind tehnicile de realizare a sondajelor de opinie, in special a celor pre-electorale.
Termenul de "sondaj de opinie"
include in acest document toate sondajele de opinie
Toate organizatiile (institutele) de cercetare de renume aplica metode stiintifice specifice si opereaza cu obiectivitate profesionala. Pentru aceasta, ele se conformeaza Codului International de Practica a Cercetarii Sociale si de Marketing ICC/ESOMAR. Exista de asemenea si un acord general printre aceste organizatii in ceea ce priveste principiile care ar trebui sa guverneze publicarea rezultatelor cercetarilor. Totusi, practicile profesionale difera in anumite privinte de la o tara la alta si de aceea in anumite tari este necesara prezentarea de informatii suplimentare pe langa cele specificate de acest Cod.
In domeniul sondajelor de opinie publica, organizatiile de cercetare au o responsabilitate deosebita in a se asigura ca atat clientul cat si publicul au o intelegere rezonabila a problemelor speciale si a limitarilor care apar in masurarea atitudinilor si credintelor, care sunt diferite de comportamente. Acest tip de cercetare se ocupa deseori cu aspecte sensibile si complexe despre care persoanele intervievate au diferite grade de cunoastere sau interes, parerile lor in legatura cu acestea putand fi deseori formate pe jumatate, confuze sau inconsistente. O mare integritate profesionala si abilitate sunt esentiale pentru ca cercetarea insasi sa fie reprezentativa si nepartinitoare iar rezultatele ei sa fie prezentate si interpretate corect si inteligibil. Este totodata foarte important ca bugetul pus la dispozitie pentru realizarea cercetarii sa fie suficient pentru derularea unui studiu valid. ESOMAR recunoaste pe deplin ca aceste aspecte sunt vitale pentru ca sondajele de opinie sa beneficieze de incredere si suport din partea populatiei.
In final, daca din experienta anterioara o organizatie de cercetare are motive sa creada ca un anume client nu va prezenta in mod obiectiv rezultatele sondajelor de opinie in versiunea proprie publicata, ea are datoria de a refuza realizarea de sondaje de opinie in vederea publicarii pentru acel client.
2. Codul.
A. Cerinte de baza ale Codului International de Practica a Cercetarii Sociale si de Marketing ICC/ESOMAR.*
Articolul 1.
*Articolele acestui cod pot fi citite in conjunctie cu Recomandarile privind
Interpretarea din sectiunea 4 care fac referire la aplicarea lor in
practica.
Toate organizatiile de cercetare care
realizeaza sondaje de opinie publica au
datoria de a se conforma Codului International de Practica a Cercetarii
Sociale si de Marketing ICC/ESOMAR.
O atentie sporita trebuie acordata specificatiilor Regulii 15 (referitor la
separarea clara a activitatilor de cercetare de cele de non-cercetare),
Regulilor 14 si 27 (referitor la rapoarte care induc in eroare), Regulilor 25
si 26 (referitoare la elaborarea rapoartelor) si Regulii 29 (referitoare la
instiintarea clientului asupra regulilor codului ESOMAR). Regulile sunt
prezentate in sectiunea 3 a prezentului document.
Articolul 2.
Este important sa se faca distinctie intre regulile care se aplica prezentarii rezultatelor sondajelor de opinie de catre o organizatie de cercetare clientului sau direct si cele care se refera la publicarea ulterioara a rezultatelor sondajelor de catre acel client unei audiente mai mari. Prima situatie este acoperita de recomandarile privind aplicarea Regulii 25 din actualul Cod International care se refera la cerintele de raportare in detaliu. Prezentul cod suplimentar are intentia de a clarifica un set de reguli aditionale care sunt necesare in cazul publicarii mai largi a rezultatelor catre populatie si de aceea se aplica in special la a doua situatie.
B. Cerinte suplimentare pentru publicarea sondajelor de opinie publica.
Articolul 3.
Atunci cand rezultatele sondajelor de opinie publica sunt publicate in presa scrisa, acestea trebuie insotite intotdeauna de specificatii clare care sa cuprinda:
(a) numele organizatiei de cercetare care a realizat studiul;
(b) populatia de referinta (ex. cine a fost intervievat);
(c) marimea esantionului realizat si teritoriul acoperit;
(d) perioada in care s-au realizat interviurile;
(e) metoda de esantionare utlizata (in cazul esantioanelor aleatoare, rata de succes obtinuta)
(f) metoda de culegere a informatiilor (interviu personal sau prin telefon, etc.)
(g) intrebarile relevante. Pentru a evita o posibila ambiguitate, trebuie precizat textul intrebarii, cu exceptia cazurilor in care este o intrebare standard deja familiara audientei sau se face referire la un raport publicat anterior in care exista respectiva intrebare.
Articolul
In cazul mediei audio-vizuale, se poate sa nu fie posibila specificarea informatiilor legate de toate aceste aspecte. Ca un minim, punctele de la (a) la (d) trebuie acoperite in mod normal in orice referire care se face asupra rezultatelor unui anumit sondaj de opinie, preferabil intr-o forma vizuala (scrisa pe ecran) unde este posibil.
Articolul 5.
Procentele subiectilor care dau raspunsuri "nu stiu" (iar in cazul studiilor asupra intentiilor de vot ale celor care raspund ca nu vor vota) trebuie intotdeauna prezentate daca ele pot influenta interpretarea rezultatelor. Cand se compara rezultate din anchete diferite, orice diferente (altele decat cele minore) in procente trebuie, de asemenea indicate.
Articolul 6.
In cazul anchetelor asupra intentiilor de vot, este necesara intotdeauna specificarea clara daca cei care au raspuns "nu stiu" sau "nu votez" la intrebarile referitoare la preferintele electorale sunt inclusi in procentele prezentate.
Articolul 7.
La orice fel de informatie prezentata in raportele publicate ale sondajului, publicantul sau organizatia de cercetare trebuie sa ofere la cerere restul de informatii referitoare la metodele cu care s-a realizat sondajul, descrise in Recomandarile privind aplicarea Regulii 25 a Codului International. In cazul in care intrebarile ale caror rezultate au fost publicate au facut parte din cadrul unei anchete mai mari sau omnibus, acest fapt trebuie specificat clar oricarei parti interesate.
C. Aranjamente intre organizatia de cercetare si client.
Articolul 8.
Pentru a se asigura ca prevederile acestui Cod sunt respectate si pentru a evita anumite neintelegeri, organizatia de cercetare trebuie sa aduca in avans la cunostinta clientului urmatoarele:
(i) ca organizatia de cercetare insasi se supune prevederilor Codului International general
(j) (ii) ca publicarea ulterioara a rezultatelor cercetarii trebuie facuta conform prevederilor acestui Cod suplimentar.
Ca urmare, este de datoria organizatiei de cercetare sa atraga atentia clientului asupra prezentului Cod de Publicare a Rezultatelor si sa faca toate diligentele pentru a convinge clientul sa accepte prevederile codului.
Articolul 9.
Atat organizatia de cercetare cat si clientul au obligatia, spre interesul public, sa se asigure ca publicarea rezultatelor unui sondaj de opinie publica nu reprezinta gresit sau distorsioneaza datele anchetei. De exemplu, comentariile care induc in eroare, bazate pe diferente nesemnificative trebuie evitate. O atentie suplimentara trebuie acordata prezentarii de grafice sau harti, avand grija ca prin publicarea acestora sa nu se formeze o impresie gresita asupra rezultatelor studiului sau asupra tendintelor manifestate in timp. Este de asemenea important ca cititorul sau ascultatorul sa fie capabil sa distinga intre rezultatele anchetei si comentariile editoriale sau de orice alta natura asupra lor. In special in cazul rapoartelor tiparite, organizatia de cercetare trebuie sa isi dea acordul asupra formei exacte si a continutului publicatiei in avans, dupa cum se cere in Regula 27 din Codul ICC/ESOMAR.
Articolul 10.
Organizatia de cercetare nu poate fi trasa la raspundere pentru orice uz ulterior al rezultatelor sondajelor de opinie de catre alte persoane decat clientul original. Totusi, ea trebuie sa fie pregatita sa raspunda imediat cu comentarii care sa corecteze orice fel de cazuri de raportare falsa sau inselatoare aduse in atentia sa.
Articolul 11.
In cazul in care un anumit client face publice datele unui studiu care nu a fost realizat pentru publicare, acest cod de conduita se va aplica ca si cum sondajul ar fi fost contractat in vederea publicarii ulterioare.
3. Codul International de Practica in Cercetarea Sociala si de Marketing ICC/ESOMAR.
Toate regulile stabilite prin Codul ICC/ESOMAR se aplica sondajelor de opinie publica. Regulile urmatoare au o importanta specifica in ceea ce priveste sondarea opiniei publice. Ele sunt explicate pe larg in "Recomandari privind interpretarea codului ICC/ESOMAR si Anexa la Recomandari". Recomandarile privind Codul sondajelor din sectiunea urmatoare realizeaza o clarificare suplimentara pentru sondajele de opinie publicate si constituie baza de la care se stabilieste interpretarea regulilor pentru sondajele publicate.
Codul ICC/ESOMAR - Regula 14
Cercetatorii nu au voie sa permita cu buna stiinta diseminarea de concluzii dintr-un proiect de cercetare care sa nu fie sustinute adecvat de date. Ei trebuie sa fie tot timpul pregatiti sa puna la dispozitie informatiile tehnice necesare care sa ateste veridicitatea rezultatelor publicate.
Codul ICC/ESOMAR - Regula 15
Avand calitatea de cercetatori, coordonatorii proiectelor de cercetare au obligatia de a nu lua parte la alte activitati de non-cercetare, de exemplu implicarea lor in activitati de marketing de baze de date care sa presupuna folosirea datelor despre persoane pentru activitati de marketing direct sau alte activitati promotionale. Astfel de activitati trebuie organizate separat de cele de cercetare.
Codul ICC/ESOMAR - Regula 25
Cercetatorul trebuie sa ii furnizeze clientului toate detaliile tehnice necesare referitoare la cercetarile realizate pentru clientul in cauza.
Codul ICC/ESOMAR - Regula 26
In intocmirea rapoartelor pe baza rezultatelor unui proiect de cercetare, cercetatorul are obligatia sa faca distinctia clara intre rezultatele propriu-zise, interpretararile lor si recomandarile facute in functie de aceste rezultate.
Codul ICC/ESOMAR - Regula 27
In cazul publicarii rezultatelor de catre client, acesta are responsabilitatea sa se asigure ca ele nu sunt prezentate intr-un mod menit sa induca in eroare opinia publica. Clientul trebuie sa se consulte cu cercetatorul si sa stabileasca anterior forma si continutul materialelor publicate. Cercetatorul are obligatia totodata sa ia pozitie si sa corecteze prezentarea unor materiale legate de cercetare intr-un mod tendentios sau eronat.
Codul ICC/ESOMAR - Regula 29
Cercetatorii au obligatia sa se asigure de cunoasterea de catre clienti a existentei acestui Cod si de necesitatea respectarii cerintelor sale.
Recomandari privind Interpretarea Codului International de Practica a Publicarii Rezultatelor Sondajelor de Opinie Publica.
Aceste recomandari privind interpretarea codului de publicare a sondajelor de opinie au fost create pentru a raspunde la anumite intrebari si probleme care apar inevitabil in lucrul cu acest Cod in practica.
1. Principii generale.
2 Probleme specifice
Aplicarea (introducerea) codului, ultimul paragraf.
Exista bineinteles situatii in care, in ciuda "bunelor intentii" ale cercetatorului, recomandarile detailate ale acestui cod nu sunt respectate intrutotul de anumite rapoarte facute pe baza unui sondaj de opinie publica. ESOMAR lupta in continuare pentru aplicarea si respectarea integrala a acestor reguli; totusi, sanctiunile recomandate in acest ultim paragraf sunt intentionate a fi aplicate impotriva cazurilor de interpretare gresita repetata a regulilor si nu catre cele cu mici probleme tehnice in rapoartele publicate.
Atunci cand este de asteptat sa apara probleme in modul in care ziaristii sau alte persoane vor interpreta rezultatele unui anumit sondaj sau cand se preconizeaza ca sondajul sa fie preluat de alte media decat clientul initial, este recomandat ca agentia de cercetare sa pregateasca un sumar cu concluziile principale din studiu pe care sa le publice pe web-site-ul propriu. Acest lucru ajuta persoanele interesate sa se convinga individual si sa verifice rezultatele studiului, in cazul in care au dubii privind impartialitatea prezentarilor din media. Simpla publicare a datelor fara nici un fel de explicatie nu este suficienta decat in cazul sondajelor extrem de simple. O conferinta comuna de presa ar putea sa serveasca aceluiasi scop. Un astfel de sumar ii poate servi cercetatorului si ca mijloc de aparare impotriva unor acuze nejustificate de comportament neprofesional, in cazul in care rezultatele proprii au fost interpretate gresit de altii.
In cazurile in care unele din recomandarile din acest Cod sunt incalcate, se vor aplica legile locale ale statului respectiv. Daca acest lucru se intampla, ESOMAR trebuie informat, mai ales daca un membru al Societatii se confrunta cu aceasta situatie. Astfel, ESOMAR poate da consultanta pentru a evita astfel de contradictii pe viitor. Daca se dovedeste ca un membru a incalcat in mod serios spiritul acestui Cod, Comitetul pentru Standarde Profesionale ESOMAR va analiza cazul si va decide daca se vor stabili penalitati disciplinare. Orice astfel de actiuni se vor aplica dupa ce membrului i se va da sansa sa arate daca a folosit sau nu "bunele sale intentii" de a urmari prevederile acestui Cod (vezi Procedurile Disciplinare ESOMAR). Principalul obiectiv al ESOMAR ramane incurajarea si sustinerea membrilor sai in incercarea de a stabili o conformitate generala la regulile si recomandarile Codului. De aceea, ESOMAR are toata increderea ca acest lucru se poate realiza prin dialog si intelegere cu partile implicate.
Articolul 3.
Experienta din anumite tari arata ca este posibil, chiar si in lipsa unei legislatii aferente, ca rapoartele publicate ale sondajelor sa includa toate sau aproape toate informatiile listate mai sus.
Orice recomandare pentru un format standard trebuie sa tina cont de varietatea stilurilor, formaturilor , etc. diferitelor tipuri de publicatii. Un exemplu al unei forme adecvate de prezentare ar putea fi:
"Acest sondaj a fost realizat de ABC Research, la cererea Intergalactic News Inc., folosind un esantion de 1111 adulti cu varste legale de vot, intervievati in 102 locatii intre 1 si 5 Martie 2005".
O alta alternativa este folosirea unei "casete de date":
Studiul a
fost realizat de XYZ Research, la cererea Intergalactic News Inc., la nivel
national pe un esantion de 1234 adulti cu varste de 18 ani si peste,
intervievati prin telefon intre 25 si 28 Februarie 2005, in 86 de locatii.
Esantionul a fost unul aleator (interviurile efective - 76% din cei
selectati pentru interviuri.
Exista si situatii specifice in care este intradevar dificil sa se respecte toate recomandarile specificate:
(i) cand ancheta publicata este foarte mare si complexa si unde media poate furniza numai un scurt rezumat al intregului studiu.
(ii) cand un articol insumeaza un numar de anchete si cand, din nou, ar fi prea complicat sa se ofere toate informatiile principale pentru fiecare dintre anchetele la care se refera.
Avansul internetului face posibila publicarea unei cantitati considerabile de informatii despre o ancheta, incluzand detalii de esantionare si chestionare, care ar putea fi cu dificultate oferite in publicatia sau difuzarea initiala. ESOMAR solicita ca agentia de cercetare sa publice toate detaliile sondajelor de opinie pe un website si cere ca adresa website-ului sa fie publicata in media astfel incat oamenii care doresc sa poata verifica detaliile. Aceste date trebuie oferite pe website imediat dupa publicare. In cazul sondajelor pre-electorale, datele trebuie sa fie disponibile in limita a 24 de ore dupa publicarea rezultatelor sondajului.
Sunt cateva puncte specifice in acest Articol:
3C. Marimea esantionului "realizat" este data de numarul de interviuri raportate. "Acoperirea geografica" se refera la regiunile mari ale tarii (nivel national sau altul) care au fost reprezentate. In plus, in cazul interviurilor "fata in fata", numarul de puncte de esantionare utilizat trebuie dat ca o dovada a proiectarii corecte a esantionului. In referirea la numarul de "locatii", obiectivul este sa se ofere o imagine realista a masurii in care esantionul este destul de raspandit geografic. Cei mai buni termeni de utilizat vor diferi de la tara la tara - de exemplu "departamente" poate fi cel mai bine in cazul Frantei, iar "circumscriptii parlamentare" in Marea Britanie.
3E. Pentru cititor este important sa i se ofere cateva date generale despre schema de esantionare folosita, atat timp cat aceasta poate avea implicatii probabile asupra reprezentativitatii esantionului. Informatia care poate fi inclusa intr-un raport publicat nu poate sa ofere toate datele relevante pentru o evaluare. In cazul esantionarii aleatoare, obiectivul principal este de a identifica acele studii unde s-a obtinut o "rata de succes" neobisnuit de scazuta, din diferite motive. Agentia de cercetare trebuie sa fie pregatita sa ofere mai multe detalii informative asupra calitatii esantionului, fie prin publicare fie pe website sau prin raspunsul oferit la o solicitare specifica.
3G. Principiul central se refera la nevoia de a evita posibila ambiguitate si intelegere gresita. Acest lucru este mai important acolo unde formularea intrebarii este cruciala pentru interpretarea rezultatelor si unde raspunsurile date pot fi afectate de forma exacta a intrebarii - in special asupra problemelor care sunt sensibile din punct de vedere politic sau social (de exemplu, atitudinile privind avortul). De aceea, cititorul trebuie ajutat sa inteleaga exact ce a fost intrebat. In unele cazuri acest lucru va fi suficient de clar din textul insusi si din raspunsurile date dar, oriunde exista o posibila indoiala, este preferabil sa fie inclusa intrebarea in forma in care a fost utilizata. In mod cert, acolo unde sunt prezentate tabele cu date este o buna practica aceea de a include intrebarea completa, asa cum a fost ea aplicata. Experienta arata ca, in practica, este adesea posibil sa fie incluse intrebarile fara a supraincarca raportul publicat. Acolo unde agentia este capabila sa publice informatiile pe propriul website, trebuie oferita intrebarea completa impreuna cu, ca un minim, raspunsurile pentru esantionul ponderat pe total. Aceste raspunsuri trebuie sa includa "nu stiu si non-raspuns".
Ca un principiu general este bine sa se precizeze daca rezultatele citate au fost ajustate prin luarea in considerare a procedurilor de ponderare sau a altor calcule statistice, oriunde acestea pot insemna ca rezultatele raportate difera substantial de datele brute adunate pe teren (recomandarea este relevanta in special in cazul ponderarilor non standard, de exemplu altele decat procedurile conventionale de ponderare a esantionului cum este ponderarea normala pe zone si alte proceduri similare acceptate in general).
Articolul
In cazul difuzarii prin media, acolo unde cadrul de prezentare a informatiilor de baza cu privire la ancheta este mult mai restrans, ESOMAR solicita agentiilor de cercetare sa realizeze impreuna cu clientul o conferinta de presa simultan cu difuzarea raportului anchetei in media sau sa ofere informatiile pe website-ul media sau cel putin un link care sa acopere toate informatiile de baza definite in articolul B3.
Articolul 5
Exista multe situatii in care interpretarea anumitor rezultate poate fi diferita daca ponderea non raspunsurilor este 5% sau 50%. In cazul anchetelor asupra intentiilor de vot aceeasi atentie trebuie acordata ponderii non votantilor. O agentie de cercetare trebuie sa isi puna in aplicare experienta si judecata profesionala pentru a decide in astfel de situatii. Poate ca nu este necesara includerea ponderilor non raspunsurilor intr-un anumit tabel, insa, acolo unde este posibil, este o metoda de a rezolva cu usurinta astfel de probleme. Poate fi suficient, de exemplu, un comentariu general cum ar fi "ponderea non rasspunsurilor nu a depasit 5%" sau comentarii asupra situatiilor in care ponderea non raspunsurilor a fost mai mare (in cazul anchetelor asupra intentiilor de vot nu este recomandata prezentarea procentelor non-votantilor separat de ponderea non-raspunsurilor daca prin aceasta prezentare se creeaza o falsa idee cu privire la potentialii votanti).
Articolul 6.
Atunci cand o ancheta cu privire la intentiile de vot face parte dintr-o serie de anchete realizate de catre o agentie de cercetare, si se respecta practicile standard de calcul ale acestei organizatii, poate sa nu fie necesara referirea la aceste practici in fiecare raport. Cu toate acestea, se poate crea confuzie in anumite situatii datorita practicilor diferite ale diverselor agentii si este de dorit evitarea acestei confuzii. In orice caz este de dorit ca cei interesati sa poata verifica usor tehnicile utilizate, o publicare pe website fiind solutia cea mai sigura.
Articolul 7
Organizatiile de cercetare trebuie sa fie pregatite sa ofere informatii de baza cu privire la metodele de cercetare utilizate in conformitate cu Notele de aplicare ale Regulii 25 a Codului principal international. Nu este precizata nici o obligatie in niciun cod cu privire la dezvaluirea mai multor informatii; cu toate acestea agentiile vor fi, de obicei, deschise in a discuta mai detaliat cu doritorii de buna credinta metodele de cercetare folosite.
Articolul 9
Pregatirea materialelor pentru a fi publicate implica respectarea de catre jurnalisti si alte persoane din media a unor coduri profesionale de buna practica si etice referitoare la respectarea interesului public. Prezentul Cod nu intentioneaza sa se substituie acestora, ci doar sa se constituie intr-un ajutor (in acest context "raport publicat" inseamna atat media pe tiparita cat si netiparita).
Agentia de cercetare trebuie sa isi rezerve dreptul de a publica studiul in totalitate si nu doar specificatiile tehnice in urmatoarele situatii:
- a fost publicata o versiune scurta ce distorsioneaza rezultatele;
- a fost publicata o versiune neprevazuta si prescurtata;
- publicarea nu respecta intelegerile anterioare;
A patra propozitie a Articolului 9 subliniaza importanta distinctiei dintre cifrele rezultate direct din intrebarile puse si orice comentariu / interpretare bazat pe acestea. Desi linia de demarcatie nu este intotdeauna usor de trasat, in cele mai multe cazuri distinctia dintre "fapt" si "comentariu" este destul de usor de realizat in practica.
Pentru evitarea neintelegerilor cu privire la interpretarea rezultatelor anchetei, cercetatorii care pregatesc chestionarele pentru sondajele de opinie trebuie sa evite intrebarile ambigue sau care orienteaza respondentii catre anumite raspunsuri.
3 Aranjamente contractuale
ESOMAR incurajeaza utilizarea contractelor intre agentiile de cercetare si clientii lor pentru a acoperi anumite puncte discutate in acest Cod. De exemplu, anumite contracte stipuleaza ca agentia sa aiba dreptul sa revada si sa aprobe copiile rapoartelor propriei cercetari. Acolo unde agentia isi rezerva dreptul de copyright asupra rezultatelor cercetariilor efectuate se reduce probabilitatea aparitiei problemelor legate de "rapoarte la mana a doua" realizate de catre altcineva. De asemenea, este recomandabil ca un astfel de contract sa faca referire la:
1. clarificari asupra punctelor in care contractul trateaza clientul si media la un loc, desi sunt entitati distincte;
2. anumite masuri de control ale agentiei de cercetare asupra formei publicate a rezultatelor, incluzand imagini si grafice;
3. optiunea ca, in cazul in care rezultatele date spre publicare nu sunt publicate, acestea sa poata fi facute publice chiar de catre agentia de cercetare; sau agentia este libera sa repete cercetarea pentru alt client.
Este din ce in ce mai obisnuit ca, in anumite tari, datele rezultate din sondajele de opinie sa fie arhivate in sisteme publice pentru a fi accesibile analizelor secundare realizate de cercetatori academici si alte persoane. Asemenea initiative pot reduce pericolul ca sondajele sa fie utilizate in scopuri manipulative de catre clienti mai putin scupulosi.
Concluzii
Orice cod de conduita in acest domeniu are limitari evidente rezultand din aceea ca cercetatorii pot exercita doar un control relativ asupra modului in care rezultatele lor sunt prezentate in media, iar influenta lor este chiar si mai mica asupra comentariilor si interpretarilor (uneori gresit intentionate) rezultatelor cercetarii. Un cod trebuie astfel sa se bazeze pe incercarea de diseminare a "celor mai bune practici" si pe influentarea clientilor din media in scopul evitarii prezentarii tendentioase a rezultatelor cercetarii.
ESOMAR are credinta ca membrii sai urmeaza Codul avand acest obiectiv foarte clar definit.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3003
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
