Introducere in etica. Concepte si notiuni fundamentale

Introducere in etica. Concepte si notiuni fundamentale

Perspectiva istorica asupra eticii si moralei

Definitii ale moralei si eticii

Concepte si notiuni fundamentale

Motto:

"Atunci cand bunul simt a disparut,

a trebuit inventata morala"

Lao Tzu

Lista de termeni:

morala

valoare

etica

deontologie

cod etic

conduita etica

principii etice

standarde etice

limite de competenta

dezvaluirea profesionala

consimtamantul informat

confidentialitatea

contractul terapeutic

neutralitatea terapeutica

abuzul

relatii duale/multiple

alianta terapeutica

autonomia clientului

referatul de indrumare

consultarea profesionala

certificarea si atestarea

supervizarea

Valoare, morala si etica - istoric, definitii si conexiuni.

Oamenii au avut mereu nevoie sa descopere si sa aleaga cursul actiunii lor. Drama conditiei umane este ca omul trebuie sa decida carei actiuni sa-i dea curs, intrucat deciziile lui pot realmente sa aiba consecinte de lunga durata. Acesta este unul din motivele pentru care omul are o copilarie atat de lunga, avand nevoie de o ingrijire mai indelungata decat alte mamifere. Ingrijirea este mai mult decat o simpla ingrijire si protejare a copiilor; este un proces de ajutare si indrumare a copiilor pentru a descoperi si internaliza valorile de care au nevoie (sau cel putin asa credem) pentru ei ca viitori adulti.

Inca de mici suntem invatati sa discernem intre bine si rau, intre dezirabil si indezirabil, intre util si inutil etc. Uneori ni se impune, alteori suntem lasati sa experimentam, insa in cele din urma sfarsim prin a prefera anumite situatii, actiuni si prin a manifesta anumite atitudini. Odata realizata aceasta orientare si alegere nu mai e decat un pas pana la internalizarea ei ca valoare: acest pas este dat de efortul de mentinere a acestei orientari si alegeri. Structurarea, sistematizarea si ajustarea in timp a acestor valori conduce la constituirea sistemului propriu de valori care ne ghideaza optiunile, alegererile si actiunile noastre. Valoarea sta astfel la temelia aparitiei sistemului propriu de valori care apoi, prin acordarea cu sistemul de valori al semenilor, constituie premisa internalizarii unui cod de valori acceptat social sau grupal ce constituie morala acelei societati sau acelui grup. Stiinta care incearca sa valideze permanent acest cod poarta denumirea de etica.

Astfel observatiile anterioare reunite se constituie intr-o definitie a moralitatii si a eticii in conformitate cu viziunea autoarei Ayn Rand:

"Morala" este un cod de valori ce ghideaza alegerea actiunilor umane.

Morala acompaniaza comportamentuele precum surasul buzele, surasul nu exista decat prin jocul buzelor, la fel morala exista doar prin manifestarile comportamentale

"Etica" este stiinta definirii si validarii acestui cod.

Daca muzicologia este studiul muzicii, etica este studiul moralei

Altfel spus, morala are ca referinta ceea ce numim in mod obisnuit standarde si conduite morale in timp ce etica reprezinta studiul formal al acestor standarde si conduite. Din acest motiv, studiul eticii este adesea numit "filosofie morala".

Etica, Morala si Valori.

Ce legatura exista intre ele?

Un fapt interesant este ca orice judecata de valoare sau orice demers axiologic am avea, are ca si consecinta exprimarea propriilor noastre valori. Ceea ce e insa demn de remarcat este ca desi orice judecata morala exprima ceea ce noi valorizam, nu orice exprimare a valorilor poate fi si morala. Astfel, intelegerea moralitatii necesita cercetarea a ceea ce oamenii valorizeaza si de ce?

Vom vedea in cele ce urmeaza ca exista trei tipuri principale de valori pe care noi ca oameni le putem avea: valori preferentiale, valori instrumentale si valori intrinseci. Toate joaca un rol important in viata noastra, insa ele nu au aceeasi pondere in formarea standardelor si normelor noastre morale.

Valori Preferentiale

Exprimarea preferintelor este de fapt exprimarea acelor valori la care tinem. Atunci cand spunem ca preferam sa jucam un anumit sport, de exemplu, de fapt nu facem altceva decat sa exprimam faptul ca valorizam aceea activitate. Atunci cand preferam sa ne relaxam acasa decat sa fim la locul de munca, de fapt exprimam faptul ca apreciem si valorizam mai mult timpul de odihna decat cel pe care-l petrecem la munca.

Cele mai multe teorii etice nu se intereseaza insa de acest tip de valori atunci cand incearca sa elaboreze argumentele pentru moralitatea sau imiralitatea unei actiuni. Poate singura exceptie o face teoria hedonista care pune in mod explicit acest tip de preferinte in centrul oricaror consideratii si evaluari morale. Astfel de sisteme teoretice argumenteaza ca acele situatii sau activitati care fac fericiti, sunt de fapt, singurele care moral, le putem alege.

Valori Instrumentale

Atunci cand valorizam ceva instrumental, valorizam in virtutea faptului ca acele mijloace ne faciliteaza obtinerea a ceva mult mai important decat modalitatea instrumentala in sine. Astfel, daca masina este o valoare de tip instrumental, inseamna ca o valorizez numai pentru faptul ca imi permite realizarea diferitelor sarcini cotidiene, cum ar fi drumul spre job sau transportul unor marfuri.

Valorile instrumentale joaca un rol important in sistemele morale teleologice - teorii ale moralei care argumenteaza ca actiunile morale sunt cele care ne conduc spre cele mai bune consecinte posibile (cum ar fi de ex. fericirea umana). Astfel, hranirea celor fara de adapost este considerata o actiune morala fiind valorizata nu doar in sine, cat si, mai degraba, pentru ca ne calauzeste spre realizarea binelui si bunastarii altor persoane.

Valori Intrinseci

Acele lucruri care au o valoare intrinseca sunt valorizate doar pentru ceea ce sunt - acestea nu sunt utilizate in nici un fel nu au o finalitate  si nici nu sunt "preferate" mai mult decit alte optiuni. Acest tip de valoare este sursa multor dezbateri in filosofia moralei pentru ca nu toti accepta faptul ca asemenea valori chiar exista in fapt.

Daca totusi nu exista valori intrinseci, cum totusi de ele pot fi observate si mentionate? Sunt ele precum culoarea ori greutatea, niste caracteristici pe care le putem detecta atat timp cat folosim instrumentul adecvat? Iar daca oamenii nu sunt capabili sa ajunga  la un acord in privinta valorii unui obiect sau eveniment, inseamna acesta valoarea acestuia, oricare ar fi ea, nu poate fi intrinseca?

Valori Instrumentale vs. Intrinseci

Una dintre problemele din etica este ca, sustinand existenta valorilor intrinseci, cum le vom diferentia de valorile instrumentale? Pare simplu la prima vedere, insa lucrurile nu stau tocmai asa. Sa luam, de exemplu, sanatatea - care pare a fi o valoare pentru orisicine o valoare, este ea insa o valoare intrinseca?

Unii vor fi inclinati sa raspunda "da" insa de fapt  oamenii tind sa valorizeze sanatatea pentru ca aceasta le permite sa fie angajati in diferite activitati pe care acestia le prefera. Deci, care fac din sanatate o valoare instrumentala. Dar aceste activitati preferate sunt valorizate intrinsec? Oamenii adesea le realizeaza din diferite motive - sociale, invatare, testarea abilitatilor, etc.

Asadar, poate ca aceste activitati au mai degraba o valoare instrumentala decat intrinseca - dar care sunt motivele ce ne conduc spre aceste activitati? Putem sa continuam acest ciclu argumentativ mult si bine. Se pare ca orice valorizam ne conduce in cele din urma la alte valori, sugerand faptul ca in cele din urma toate valorile noastre sunt in parte instrumentale. Poate ca nu exista o valoare finala sau un set de valori finale si suntem prinsi in aceasta permanenta bucla de feed-back in care ceea ce valorizam ne conduce continuu spre alte lucruri pe care le valorizam.

Values: Subjective or Objective?

O alta dezbatere in etica este rolul pe care oamenii il au in crearea si evaluarea valorii. Unii sutin ca valoarea este un construct pur uman - ori in ultima instanta, constructul oricarei fiinte cu functii cogniotive suficient de avansate. Toate aceste fiinte pot sa dispara din univers, desi caracteritici precum masa nu s-ar schimba, in timp ce altele precum valoarea ar disparea deasemenea.

Altii, dimpotriva, sustin ca anumite tipuri de valori (valori intrinseci) exista obiectiv si independent de orice observator. Astfel, singurul nostru rol este in recunoasterea valorii intrinseci pe care o au anumite obiecte. Putem nega cum ca aestea ar reprezenta vreo valoare, insa in acest caz fie ne inselam fie persistam in greseala. Intr-adevar, unii teoreticieni din etica argumenteaza ca multe dintre problemele morale pot fi rezolvate daca am invata sa recunoastem mai bine acele lucruri care au valoare adevarata si sa ne dispensam de cele artificial create, care ne distrag.

Etica ca demers stiintific este divizata in trei categorii dupa modul in care este gandita si inteleasa.

Etica descriptiva implica descrierea modului in care oamenii se comporta sau/si ce tip de standarde morale urmeaza. Etica descriptiva subsumeaza astfel, studii din diverse domenii precum antropologie, psihologie, sociologie si istorie pentru a intelege pe de-o parte ce fac iar pe de cealalta ce cred oamenii despre normele morale.

Pe scurt, etica descriptiva raspunde la doua intrebari:

1. Ce sustin oamenii, care sunt normele lor morale?
2. Cum se comporta in realitate acestia cind se confrunta cu problemele morale.

Iata cateva exemple de afirmatii caracteristice eticii descriptive:

1. Cei mai muti dintre americani cred ca rasismul este rau/gresit.
2. Intre diferitele culturi, nu exista vreo stigma atasata homosexualitatii.
3. Studiile lui Stanley Milgram au aratat o mare discrepanta intre ceea ce oamenii sustin si ceea ce fac in realitate.

Etica normativa - implica crearea si evaluarea standardelor morale. Astfel, aceasta este o incercare de intelegere si precizare a ceea ce oamenii ar trebui sa faca si care sunt comportamentele morale rezonabile.

Etica normativa include intregul domeniu al Eticii aplicate. De exemplu, bioetica este un aspect important si in continua evolutie a eticii aplicate care angajeaza pe toi cei ce iau decizii morale cu privire transplantul de organe, ingineria genetica, clonarea, etc.

Ca aspecte ce intra sub incidenta eticii aplicate sunt:

1. Existenta unui dezacord general cu privire la alegerea corecta a unui curs a actiunii.
2. Alegerea facuta este o alegere in mod clar una de tip moral.

Prima caracteristica presupune existenta de fapt a unei dezbateri in care diferite grupuri se opun ca pozitii in ceea ce considera a fi un motiv just. Astfel, avortul este o chestiune ce tine de etica aplicata in care oamenii pot analiza faptele si valorile implicate si pot sa traga anumite concluzii in virtutea argumentelor. Pe de alta parte, contaminarea in mod deliberat cu otrava  a apei nu este o chestiune a eticii aplicate pentru ca nu exista o dezbatere generala cu privire la justetea (e buna sau nu) unei astfel de actiuni.

A doua caracteristica implica, evident, faptul ca etica aplicata este prezenta numai atunci cand avem de-a face cu alegeri morale. Nu orice controversa are in acelasi timp si un subiect moral al dezbaterii - de exemplu, legile circulatiei si codurile zonale pot fi subiecte pentru dezbateri incinse, dar ele rar pot avea ceva in comun cu valorile fundamental morale.

Astfel, nu este suficient sa raspundem sa raspundem unei intrebari morale, precum 'Este avortul rau/gresit' - in schimb, etica normativa este implicata pentru a demonstra ca la astfel de intrebari se poate raspunde cu consistenta si intr-un context al unor reguli sau principii morale.

Pe scurt, etica normativa lanseaza intrebari de genul:

Care sunt obligatiile noastre morale?
Ce este bine si ce este rau?
Care ar trebui sa fie valorile noastre morale?

Iata cateva exemple de afirmatii caracteristice eticii normative:

1. Fa pentru ceilalti ceea ce doresti sa faca ceilalti pentru tine. (regula de aur)
2. Actioneaza ca si cum, la limita, actiunea ta, devine prin vointa ta o lege universala a naturii. (Imperativul categorial a lui Kant)
3. Binele este ceea ce vrea Dumnezeu.

Etica normativa se divide si ea in trei categorii:

Etica deontologica (judec dupa ce e acceptat ca fiind bine/rau) What should I do?

Etica teleologica (consecventialista - judec dupa consecintele actiunilor) What should I do?

Etica virtutii (judec dupa caracteristicile persoanei) What sort of person should I be?

Etica analitica - adesea mentionata ca metaetica, este poate cea mai dificila parte a eticii, unii autori incluzand-o in mod abuziv in cadrul eticii normative.

In principal, meta-etica studiaza presupozitiilor din spatele sistemului moral dezvoltat intr-o anumita categorie de etica normativa. Odata ce un sistem moral este creat, acesta se bazeaza pe anumite premise cu privire la realitate, natura umana si valori, etc. Metaetica se ocupa de vaidarea acestor premise si argumentarealor.

Un prim aspect al metaeticii este analiza semantica <<semantic discussions>>. Pentru a intelege natura moraliatii poate fi foarta importanta o mai buna intelegere a modului cum oamenii utilizeaza cuvinte (si semnificatia lor) precum bine, rau, moral, etc. Acest lucru nu este atat de simplu precum pare. Unii sustin ca intregul domeniu al eticii este gresit din cauza intelegerii gresite a modului de utilizare a limbajului moral.

Etica analitica raspunde la intrebari de genul:

Cum sunt totusi posibile judecatile morale? De ce sa fie morale?
Valorile morale exista in mod obiectiv sau subiectiv?
Sunt valorile morale relative in functie de cultura/individ?
Poate moralitatea exista independent de religie?
Pot oamenii avea vointa libera care sa le permita judecati morale obiective?

Pentru o mai buna intelegere[2] a diferentelor dintre cele trei iata in continuare 2 exemple:

Relativitatea etica este vazuta astfel:

1.Descriptiv: Societati diferite au standarde morale diferite.
2.Normativ: O actiune este gresita  in aceasta societate, dar este corecta in alta.
3.Analitic: Moralitatea este relativa

Utilitarismul ca si filosofie morala este vazut astfel:

1.Descriptiv: Oamenii tind sa ia decizii care le ofere placere ori care sa evite durerea.
2.Normativ: Decizia morala este aceea care sporeste bunastarea si reduce suferinta.
3.Analitic: Moralitatea este doar un sistem de valori care ii ajuta pe oameni sa ramana in viata si daca se poate sa fie si fericiti.