TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI - FUSTA SEMICLOS

 

TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR

TEHNOLOGIA CONFECTIONARII

IMBRACAMINTEI DE ZI

PENTRU ADOLESCENTI

FUSTA SEMICLOS

CUPRINS

A.   ARGUMENT

B.   CONTINUTUL PROPRIU-ZIS

CAP I. Creatia si alegerea produsului

1. Desenul artistic al produsului

2. Schita produsului

3. Descrierea produsuluI

CAP II. Alegerea materialelor pentru realizarea produsului

Materiale de baza

Materiale auxiliare

CAP III. Elaborarea constructiei tiparelor pentru modelul ales

Constructia tiparului classic

Transformarea tiparului classic in model

Obtinerea sabloanelor

Determinarea normei de consum si realizarea incadrarii

Norme tehnice de confectionare

CAP IV. Pregatirea si croirea materialelor

Pregatirea materialelor pentru croit

Croirea materialelor

CAP V. Confectionarea produsului

Desfasurarea procesului de confectionare

Controlul tehnic final

CAP VI. Norme de protectie a muncii si PSI

C.   BIBLIOGRAFIE

D.   ANEXE

A.  ARGUMENT

Prezenta lucrarii reprezinta o sinteza a cunostintelor teoretice accumulate in anii de liceu la disciplinele:

"Elemente de proiectare"

"Tehnologia de confectionare a produselor vestimentare"

"Creatia vestimentara- realizarea de schite si produse vestimentare"

"Planificarea si organizarea productiei"

"Asigurarea calitatii"

"Valorificarea materialelor recuperabile textile si pielarie"

"Costume si stiluri vestimentare"

"Tehnici de finisare a produselor textile"

Se refera la tehnologia unor produse vestimentare pentru adolescenti de zi sau de ocazie. Am ales aceasta tema deoarece produsele vestimentare sunt suficient de complexe si pot sa le confectionez la scara 1:2.

In alegerea materialelor m-am inspirat din revistele de specialitate si am sondat gusturile adolescentilor carora le sunt destinate. Am pus accent pe partea de proiectare a produselor si pe tehnologia de confectIonare a acestota. Am incadrat tiparele intr-o maniera economic tinand cont de cca. 70-80% din costul produselor reprezinta costul materialelor.

La elaborarea produsului tehnologie am urmarit simplificarea drumului semifabricatelor pentru a obtine un timp de lucru cat mai mic

CAP I: CREATIA SI ALEGEREA PRODUSULUI

DESENUL ARTISTIC AL PRODUSULUI

SCHITA PRODUSULUI

DESCRIEREA PRODUSULUI

Produsul fusta semiclos face parte din categoria:

Ø     imbracaminte de zi (clasificare in functie de destinatie)

Ø     imbracaminte pentru adolescenti (clasificare dupa sex si varsta)

Ø     imbracaminte din tesaturi (clasificare dupa natura materiei prime)

FUSTA SEMICLOS

Produsul ales de mine are linie de croiala evazata .

Fusta semiclos se compune din urmatoarele detalii principale:

Ø     cordon

Ø     fata

Ø     spate

Pe langa aceste detalii principale are ca detalii secundare:

Ø     gaici

Ø     curea

Ø     refileti buzunare.

Fusta se incheie cu fermoar in spate.

La produsul meu intalnesc cusaturi de imbinare executate la masina simpla si cusaturi de fixare executate pe marginea buzunarelor la 0,2 mm.

Detaliile sunt surfilate la masina Triplock.

La gaici intalnim cusaturi de intarire numite cheite.

Rezervele de cusatura sunt de 1 cm, iar rezerva de tiv este de 2 cm.

II. ALEGEREA MATERIEI PRIME NECESARE

Alegerea corecta a materialelor pentru produsul fusta clos determina calitatea acestora: aspect exterior, forma si stabilitatea produselor, comoditatea la purtare si rezistenta.

Imbracamintea de zi compusa din fusta clos este folosita in cea mai mare parte a zilei, ea trebuie sa fie usor de intretinut si sa aiba un grad scazut de sifonabilitate.

Culorile materialelor cor fi specific varstei adolescentilor si in ton cu moda.
Datorita unei indelungate intrebuintari produsul trebuie sa aiba o buna rezistenta la uzura, frecare, lumina, spalare, un efect piling scazut, sa aiba comportare buna in timpul purtarii (sa nu se deformeze).

1. Materiale de baza

Pentru produsul vestimentar proiectat am ales tesatura sintetica cu urmatoarele caracteristici:

Ø     compozitie fibroasa: poliester 100%

Ø     desime: - in urzeala: 38/2

- in batatura: 16

Ø     masa specifica in gr/cm2 : 28010

Ø     latimea materialului: 1,50 m

Ø     legatura: panza

2. Materiale auxiliare

Materiale auxiliare: captuseli,ata,nasturi.

Captuseliile au rolul de a dubla detaliile produsului marindu-le rezistenta la purtare,la sifonare si marindu-le stabilitatea formei si dimensiunilor.

Ele trebuie sa fie lucioase,moi si sa permit o buna aerisire a corpului.

Pentru fusta mea am ales captuseala din satin.

Alte exemple de captuseli: serj,atlaz,golf,captuseala de maneci,crep,tafta.

Ata de cusut

Ata se utilizeaza la ansamblu,prelucrarea produselor,executarea unor cusaturi decorative.

III. ELABORAREA CONSTRUCTIEI TIPARELOR

PENTRU MODELUL DAT

1.CONSTRUCTIA TIPARULUI CLASIC

Tiparul clasic este o constructie grafica construit pentru produse cu linie simpla pe baza dimensiunilor corpului uman.

PARAMETRII NECESARI CONSTRUIRII TIPARULUI CLASIC:

a)     DIMENSIUNILE CORPULUI:

b)    DIMENSIUNI SPECIFICE PRODUSULUI

Lpr-lungimea produsului  Lpr=55

c)     ADAOS DE LEJERITATE Ad=2

1.CONSTRUIREA TIPARULUI CLASIC

TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC

IN MODEL

Tiparele de baza se obtin prin operatii de transformare din tiparele clasice.Aceste operatide transformare sunt:

Ø     ajustarea tiparelor

Ø     evazarea tiparelor

Ø     transferul penselor

Ø     introducerea cutelor in model

Ø     transformarea tiparului de guler

Ø     tranformarea manecilor

Ø     transformarea corsajului

Ø     modificarea decolteului

a) Evazarea tiparelor

Evazarea este operatia in care tiparele se maresc pe linia de terminatie.

Evazarea se poate face de la talie in jos.

3.OBTINEREA SABLOANELOR

Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de cusaturi si tivuri.

Sabloanele folosite intr-o firma sunt de doua tipuri:

Ø     sabloane originale

Ø     sabloane de lucru

Sabloanele se obtin prin reproducerea tiparelor din carton cu ajutorul unei rulete si consta in efectuarea urmatoarelor etape:

Ø     asezarea tiparelor pe carton

Ø     imprimare conturului pe carton cu ajutorul ruletei

Ø     decuparea cartonului pe linia obtinuta cu ajutorul unei foarfece sau cu o masina de taiat

Completul de sabloane ce contine toate sabloanele din cadrul unui produs este marcat cu:

Ø     denumirea produsului si numarul de model

Ø     marimea exprimata prin talie si grosime (48 II )

Ø     denumirea detaliului

Ø     numarul piesei din completul de sabloane

Ø     de cate ori se incadreaza detaliul respectiv pe material

De asemenea este foarte important sa se traseze pe sablon directia firului de urzeala precum si semnele pentru pozitia penselor, pozitia unor detalii secundare cum ar fi buzunare, clape etc.

La produsul fusta clos am folosit reserve pentru cusaturi de 1 cm si rezervele de tiv de 2 cm.

DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM

SI REALIZAREA INCADRARII

Norma de consum reprezinta

Norma de consum se stabileste pe baza incadrarii sabloanelor circa 70-80% din pretul unui produs reprezinta costul materialelor.Deci incadrarea sabloanelor se va face Intr-o maniera cat mai economica.Incadrarea poate fi:

Ø     Simpla (pentru un simplu produs)

Ø     Combinata (se pot combina: doua produse, doua marimi diferite ale aceluiasi produs, doua marimi diferite din doua produse diferite).

Incadrarile se pot realiza pe materialul desfacut sau pe materialul indoit.Se prefera incadrarea pe materialul desfacut deoarece sunt mai multe posibilitati de asezare a sabloanelor.La asezarea sabloanelor se vor respecta urmatoarele conditii tehnice:

Ø     respectarea firului de urzeala

Ø     respectarea sensului flausului

Ø     respectarea desenelor si a liniilor de pe sablon

Ø     nesuprapunerea sabloanelor

Ø     evitarea marginii materialului (lizierelor)

Ø     incadrarea sabloanelor pe material conform numarului inscris pe sablon

Pentru calculul normei de consum trebuie sa determinam suprafata sabloanelor pentru materialul de baza si pentru materialele auxiliare.

Suprafata sabloanelor se trece in tabel dupa cum urmeaza:

Total  8076

Pe baza suprafetei sabloanelor se va calcula coeficientul de utilizare a materialului.

K=100% =8076/10050 x 100% = 80,35 %

Si-suprafata incadrari se obtine insumand suprafata sabloanelor din completul de sabloane.

Ai =LI x li = 150 x 67 = 10050 cm2

Li = lungimea incadrarii

Li = latimea incadrarii

D = Ai-Si = 10050-8076 = 1974

D-suprafata deseurilor

P = x 100% = 19,64 %

K+P = 100%

Ca materiale auxiliare folosim: captuseli, ata de cusut,fermoar,nasture.

Ata de cusut necesara pentru confectionarea produsului se stabileste prin masurarea lungimii cusaturilor 1 m de cusatura tighel necesita 8 m de ata iar 1 m de cusatura de surfilare necesita 12 m de ata:

Lata=Lct8+Lcs (m) = 2,8 x 8 +6,2 x 12 =22,4 +74,4=96,8 m

Lct-lungimea cusaturilor tighel

Lcs-lungimea cusaturilor de surfilare

Ata de tighelit se aplica la fixarea marginilor sau acolo unde avem cusaturi de montare.

Fermoarul, etichetele, umerasul se stabilesc cate una pentru fiecare produs. Consumul de material este dat in tabelul de mai jos:

NORME TEHNICE DE CONFECTIONARE

Confectionarea fustei semiclos

Trebuie sa satisfaca beneficiarul atat ca mod de executie cat si ca dimensiuni.

Fusta semiclos trebuie sa satisfaca normele de calitate prevazute de norma interna.Aceasta norma cuprinde conditiile tehnice dimensionale cat si abaterile de la aceste dimensiuni dar si modul de confectionare al produsului .

Dimensiunile produsului se stabilesc pe baza dimensiunilor de la tiparul da baza si se trec intr-un tabel:

Conditii tehnice de confectionare fustei clos se impun urmatoarele conditii tehnice:

Ø     cusaturile tighel aplicate pe fata produsului trebuie sa fie drepte,cu aspect placut avand o desime de 4-5 impunsaturi pe cm

Ø     cusaturile de incheiere sa fie tensionate corect si sa aiba o desime de 5-6 impunsaturi pe cm

Ø     la terminatie tivul se va forma uniform pentru a evita incretuturile

Ø     produsul finit trebuie sa fie bine calcat fara urme de cute sau luciu

Ø     pentru o mai buna stabilitate dimensionala tivul,dublura se intaresc cu insertie chimizata care se aplica prin termo lipire

IV. PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR

PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT

Anterior croirii materialele sunt supuse unor operatii de pregatire:

Ø     decatarea

Ø     calcarea

Ø     controlul materialelor

Ø     sablonarea

Ø     calculul loturilor

Ø     spanuirea

Decatarea este operatia de umezire prin aburire a materialelor in vederea eliminarii luciului si a contractiei acestora.

Calcarea consta in presarea la cald a materialelor in prezenta umiditatii in vederea eliminarii cutelor si denivelarilor aparute in timpul transportului sau a depozitarii materialelor.

Controlul este operatia prin care materialele sunt verificate atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.

La controlul cantitativ se verifica latimea si lungimea materialului, numarul de bucati de fermoare.

Controlul calitativ se efectueaza pentru descoperirea eventualelor defecte provenite din procesul de obtinere a materialelor sau din timpul transportului.Ele sunt insemnate cu creta pentru a fi evitate la operatia de croire.

Sablonarea este operatia de asezare a sabloanelor pe material si conturarea acestora prin diferite metode.La sablonare vor fi respectate conditiile tehnice enumerate la "determinarea normei de consum si realizarea incadrarii".

Calculul loturilor are ca scop eliminarea cupoanelor de material.

Spanuirea este operatia in care materialul este asezat in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale.Numarul de straturi din span se stabileste in functie de caracteristicile materialului (grosime, luciu).

2. CROIREA MATERIALELOR

Croirea cuprinde urmatoarele operatii:

Ø     sectionarea spanului

Ø     decuparea detalilor

Ø     croirea propriu-zisa

Ø     controlul semifabricatelor si formarea pachetelor

Sectionarea spanului consta in taierea spanului, in sectiuni mai scurte de circa 2 m lungime care pot fi transportate cu usurinta la masa de croit.

Decuparea detaliilor este operatia in care materia prima este transformata in semifabricate.Decuparea se poate realiza manual cu foarfeca sau mecanic cu ajutorul masinilor de decupat cu cutit banda.Decuparea se face exact pe linia trasata pentru a nu modifica forma sau dimensiunile detaliilor.

Controlul semifabricatelor consta in asezarea sabloanelor peste detaliile croite in vederea corespondentei acestora.

Semifabricatele sunt legate apoi in pachete de produse si numere de marime.

V.CONFECTIONAREA PRODUSULUI

1.DESFASURAREA PROCESULUI DE CONFECTIONARE

Procesul de confectionare se desfasoara pe etape de lucru care cuprind:

Ø     pregatirea detaliilor

Ø     prelucrarea detaliilor

Ø     asamblarea produsului

Ø     finisarea produsului

Pregatirea detaliilor consta in trasarea semnelor pe detaliile obtinute la croire.

Prelucrarea detaliilor se face pe operatii in care fiecare detaliu se prelucreaza separat.

La produsul meu am:

Ø     prelucrarea fetei

Ø     prelucrarea cordonului

Prelucrarea se face in ordine tehnologica si cuprinde toate operatiile de executie ce apartin detaliului respective.

Asamblarea detaliilor cuprinde operatii de asamblare a fetei cu spatele pe cusatura laterala si montarea cordonului.

La terminatia inferioara a produsului se va executa un tiv simplu.

Finisarea produsului consta in curatirea produsului de ate, tratamentul umidotermic final.

2.CONTROLUL TEHNIC FINAL

La terminarea procesului de confectionare, fusta este supusa unui control tehnic de calitate.

Prin acest control sunt depistate operatiile care nu corespund din punct de vedere calitativ.

Controlul se face pe baza normelor tehnice de confectionare stabilite la capitolul III.5.In urma acestui control,toate defectiunile constatate sunt remediate.

Dupa remediere produsul este controlat din nou, dupa care este asamblat si pregatit pentru livrare.

In urma controlului pot fi constatate anumite defecte ca:

Ø deformarea produsului prin calcare

Ø aparitia cutelor

Ø degradarea produsului prin ardere

Daca produsul este deformat in urma calcarii se umezeste si se aseaza corespunzator la presa sau la masa de calcat.

Daca apar cute din cauza tratamentului umidotermic, se umezesc si se reface tratamentul umidotermic.

Degradarea materialului se poate produce ca urmare a necalcarii temperaturii fierului sau presei cu material.

BIBLIOGRAFIE

Ing. : GHEORGHE CIONTEA - ,,Utilajul si tehnologia confectiilor textile,,

Ø     Manual pentru clasa a XI - a

Ø     Editia 1989.

Ing. : MARIA CIUTEA , Ing. : PETRACHE DRAGU - 'Manualul croitorului'

Ø     Editura didactica si pedagocica Bucuresti

Ø     Editia 2001

Ing. : GHEORGHE CIONTEA - 'Proiectarea imbracamintei'

Ø     Manual pentru clasa a XI -a si a XII - a

Ø     Editura didactica si pedagocica Bucuresti

Ø     Editia 1989

Ing. : GHEORGHE CIONTEA - ,,tehnologii de confectionare a produselor din tesaturi si tricoturi,,

Ø   Editura Oscar Print 

Ø   Editia Bucuresti 2006 .

Ing. : PETRACHE DRAGU - ,,Croirea pentru femei,,

Ø     Editia 1989.

Revista "Burda"

Ø     Editia 2008

Revista "Quelle"

Ø     Primavara -Vara, 2008

BUMBACUL

Bumbacul este o fibra naturala, polimerica, vegetala, recoltata de pe semintele plantei de bumbac.Polimerul natural care sta la baza fibrei este celuloza.

Bumbacul este materie prima de baza pentru industria textila.

Recoltarea se poate face manual, mecanic sau pneumatic.

Dupa recoltare bumbacul este dus la statia de egrenare unde se efectueaza urmatoarele operatii:

Ø     receptia - preluarea si inregistrarea cantitativa

Ø     sortarea - separarea in functie de anumite caracteristici

Ø     curatirea primara - eliminarea impuritatilor mari,vizibile care nu necesita operatii complexe de curatire

Ø     egranarea - separarea semintelor de fibre

Ø     lintersarea - separarea fibrelor foarte scurte numite linters

Ø     presarea si imbalotare - se preseaza in baloti de 150-200 kg care usureaza transportul si depozitarea

Balotii obtinuti sunt apoi trimisi spre filaturi unde sunt folositi ca materie prima.

Fibra de bumbac monocelulara contine intre 90-92% celuloza, uneori chiar 95-98%.Fibra este formata din perete la exterior si lumen la interior.

Aspectul la microscop

Bumbacul este usor de identificat la microscop in sectiune longitudinala are forma de pamblica rasucita.Bumbacul mercerizat este cilindric avand usoare ondulatii.Bumbacul mort este plat in sectiune transversala este alungit,indoit,curbat,cel mort are in interior un cerc,iar cel mercerizat un punct.