Crocodilii

   Crocodilienii se numara printre reprezentantii cei mai vechi ai faunei actuale; acestia au existat inca inaintea dinozaurilor; la aparitia lor nu au suferit schimbari majore. Cele douazeci de specii care traiesc in prezent includ si cea mai mare reptila existenta. Crocodilienii au aparut acum circa 200 milioane de ani, spre sfarsitul perioadei de maxima raspandire a reptilelor.(Comparativ, primii umanoizi au aparut pe pamant acum 7 milioane de ani).In aceea vreme, crocodilii traiau pe uscat, spre deosebire de cei actuali,care traiesc partial in apa. Aveau picioare mai lungi si boturi mai scurte decat crocodilii cunoscuti de noi. In timp ce majoritatea speciilor de pe uscat au disparut spre sfarsitul mezoicului, acum circa 65 milioane de ani, crocodilienii s-au dovedit mai adaptabili si au supravietuit.

Speciile de crocodili

Crocodili si aligatorii, impreuna cu caimanii si gavialul fac parte din ordinul Crocodyliadin clasa reptilelor. Acestia pot fi recunoscuti dupa forma lor de soparla, tegumentul solzos acoperit cu placi cornoase, avand un maxilar puternic si inspaimantator, inzestrat cu dinti uriasi. Speciile ordinului crocodililor sunt raspandite fara exceptie numai in regiunile cu clima calda. Ordinul se imparte in trei clase:crocodilii formeaza prima clasa, aligatorii si caimanii a doua clasa iar a treia clasa este formata dintr-o singura specie si anume gavialul indian sau de Gange. In general crocodilii au un corp mai subtire si un bot mai lung, iar botul aligatorilor si al caimanilor este mai scurt si mai lat. Crocodilii mai pot fi recunoscuti dupa al patrulea dinte de pe maxilarul inferior care este vizibil si daca botul este inchis; la aligatori acest dinte nu este vizibil deoarece intra intr-o cavitate de pe maxilarul superior. Desi forma speciilor seamana mult, marimea exemplarelor dezvoltate variaza mult (intre 1,5-7 m).

Copilaria crocodililor

     Un crocodil mic copia fidela micsorata a parintilor, se hraneste in primele saptamani dintr-un saculet de galbenus, pe care inca il mai au. Mama lor ii ingrijeste in continuare, deoarece sunt foarte vulnerabili si pot cadea foarte usor victima vidrelor, ratonilor, batlanilor, naparcilor sau a pestilor mai mari. In decursul unui an isi pot dubla marimea. Pana la optsprezece luni raman in apa locuita de mama, apoi pornesc spre a gasi un teritoriu nou. La varsta de 3 ani se asociaza cu alti crocodili si isi stabilesc propriul teritoriu. Crocodilii si aligatorii ajung la maturitatea sexuala la atingerea unei anumite lungimi, adica la varsta de 5-15 ani, in functie de specie. Traiesc deosebit de mult; se crede ca unii pot trai si 100 ani, desi nu exista dovezi.

Alimentatia si inmultirea

   Crocodilii si speciile inrudite sunt carnivore. Maxilarul lung si aspectul fetei care pare a avea un ranjet satanic, sugereaza un comportament agresiv si fioros. Majoritatea oamenilor sunt ingroziti de crocodili, desi de fapt hrana lor depinde de marimea lor si de prada disponibila din jurul lor. La inceput puii de crocodil se hranesc cu insecte, mormoloci, melci, pestisori, raci si scoici. Deoarece cresc rapid si pot captura numai animale de prada mici, acestia mananca foarte des. Cum cresc, incep sa captureze prazi si creste concomitent durata intre doua mese. Mai intai captureaza pesti mai mari si alte reptile, apoi treptat incep sa vaneze si mamifere. Inhata orice vietate care le ajunge in cale, fie aceasta maimuta, bivol, zebra, sarpe sau chiar om. Multe animale cad prada crocodililor in timp ce isi potolesc linistite setea pe malul apei. Crocodilii consuma si hoituri, nu numai prazi capturate vii. Oricat de ascutiti si taiosi ar fi dintii acestor animale, tot nu sunt potriviti pentru sfaramarea si devorarea carnii prazii. Cand un crocodil sau un aligator inhata un animal ce isi potoleste setea pe mal, de obicei il prinde si il trage in apa cu tendinta de al ineca. De multe ori este nevoit sa depuna prada intr-o groapa din matca, pana ce i se inmoaie pielea si carnea incepe sa se descompuna numai atunci o poate sfarama prin muscaturi mari. Uneori crocodilul sau aligatorul incepe sa se rostogoleasca in apa cu prada in gura pentru a smulge bucati mari de carne din aceasta. De obicei inghite in intregime bucata luata in gura. Adesea o prada serveste mai multor crocodili care o devoreaza pe loc. Crocodilii captureaza pestii in apa mica: pur si simplu inchid botul sau ii strapung cu dintii. Inghit in intregime pestii, cu capul inainte, ca nu cumva branhiile sau oasele sa le zgarie tesutul faringelui. Majoritatea speciilor de crocodili inghit diferite lucruri: pietre, bucati de lemn impreuna cu prada. Acestea ajuta probabil digestia ce are loc in stomac. Speciile din ordinul crocodililor vaneaza in moduri diferite. Unele sunt foarte lenese aproape ca asteapta sa le intre prada de-a gata in gura. Altii, mai ales cei de Nil sunt foarte ambitiosi si pandesc sau urmaresc prada foarte hotarat. Uneori lovesc cu coada puternica pentru a-l prinde cu dintii. Specia de crocodil care petrece cel mai mult timp in apa este gavialul. Acesta este totodata si cel mai indemanatic la prinderea pestilor, acestia fiind prada lor principala. Inainteaza in apa dand din botul lui lung in stanga si in dreapta, vanand astfel pe o suprafata destul de mare. Crocodilii sunt animale ovipare, adica se inmultesc prin oua. Din oua ies pui dezvoltati complet. Imperecherea are loc in apa. Perioada de imperechere se schimba de la o specie la alta si depinde de regiune. Dupa circa a o luna de la imperechere femela cauta un loc potrivit pe uscat unde isi depune ouale. Unele specii sapa gropi in nisip, altele - mai ales aligatorul stiuca - isi construieste cuibul din resturi organice, pe care femela le aduna si le cara la locul potrivit. Obiectivul principal este pastrarea oualor la o temperatura cat se poate de constanta, ceea ce nu este foarte usor de realizat in conditiile in care temperatura poate varia cu 20 de grade C in aceeasi zi. Femela depune cate 20-80 de oua ovale deodata cate unul la un interval de 30 de secunde. Spre majoritatea reptilelor, crocodilul isi ia foarte serios atributiile materne, apara ouale cu price pret si ataca fara mila orice animal ce se apropie de ele. Clocirea dureaza cel mult trei luni. Intre timp femela umezeste in mod periodic cuibul cu urina ei sau iesind din apa se aseaza pe el. Aligatorul stiuca indeparteaza chiar si resturile plantelor in descompunere daca este cazul pentru mentinerea temperaturii dorite. La mai multe specii femela nici nu se hraneste in aceasta perioada: traiesc din rezervele de grasime acumulate pe spate si in jurul cozii. Puii care urmeaza sa iasa din ou, de obicei sparg coaja cu niste dinti speciali din capatul botului, care de altfel se si numesc dinti de oua. Puii produc sunete grohaitoare care indica apropierea timpului de iesire, la care femela dezveleste stratul ce acopera ouale, si chiar sparge coaja oului in caz ca puiul nu se descurca. Dupa aceea ia puii in gura cu multa grija si ii duce in apa unde le da drumul.

Modul de viata

   Toate speciile de crocodili traiesc aproape de ape-pe arii mlastinoase, lacuri mai mici sau mai mari pe langa fluvii lente sau canale si petrec mult timp in apa. Sunt animale cu sange rece, deci au nevoie de apa-apa reducand variatiile de temperatura. de obicei, crocodilii petrec noaptea in apa iar in timpul zilei se tolanesc pe mal bucurandu-se de soare. In canicula se retrag la umbra sau intra in apa, racindu-si astfel corpul. Mai ales cand caldura este mare putem observa, crocodilii stand cu gura cascata, deoarece nu pot transpira, si numai astfel pot evapora apa racind putin corpul. Asadar crocodilul casca gura din aceleasi motive din care cainii gafaie.

Viata sociala

Desi crocodilii prefera sa traiasca in grupuri mai mari ,isi apara teritoriile proprii. In grupuri exista un mascul dominant. Acest exemplar petrece mai mult timp in apa decat ceilalti. Isi patruleaza teritoriul propriu si adesea scoate sunete puternice, alungand orice mascul mare ce se apropie. Crocodilii sunt capabili sa produca o varietate mare de sunete-grohaituri, suieraturi, mormaituri si maraituri, si se presupune ca aceste sunete transmit diferite mesaje. Pe uscat se pot deplasa in mai multe moduri. De obicei umbla usor prin intermediul picioarelor care ies lateral din corp, dar daca este cazul se pot angaja si intr-o forma de galop intermitent sau se pot furisa pe burta. In apa pot inota rapid, dar puterea de inaintare no dezvolta prin bataile picioarelor sau prin terminatiile membranate ale acestora ci prin utilizarea cozii lungi si tari. Pot respira numai la suprafata apei,dar uneori se scufunda pentru o perioada mai lunga de timp. Uneori, cand vaneaza, sau fug de un alt exemplar agresiv, se ridica la suprafata aproape vertical.

Maceluri uimitoare

In ultimul timp omul a ucis si a vanat crocodilii si aligatorii, deoarece acestia reprezentau o primejdie, pentru animalele de casa si pe langa aceasta, erau o sursa de hrana. Vanatoarea atinsese proprtii, si deja punea in pericol viata speciilor cand au inceput sa fie la moda produsele din piele de crocodil si au devenit raspandite armele de foc. Cifrele macelului sunt uluitoare: dupa estimari in America de Sud au fost ucisi anual peste un milion de caimani; in Statele Unite a fost valorificata pielea a 190.000 de aligatori stiuca in anul 1929, iar in Tanzania s-au vandut 12 500 pieli de crocodil in 1950. Se estimeaza ca daca in 1944 nu s-ar fi adoptat o lege pentru protejarea aligatorului stiuca, aceasta specie nu ar mai exista. In Africa, Crocodilul de Nil a disparut in multe parti de pe partea nordica a Nilului. Posibil ca in India nu mai traieste nici un gavial in salbaticie. In 1973 pe un tronson de 5000 de km care pe vremuri era plin de gaviali, s-au gasit numai 6 exemplare. Crocodilul si speciile inrudite se bucura azi de protectie aproape peste tot in lume dar in ciuda popularizarii protectiei mediului traficul de piele de crocodil este o afacere buna si in prezent. Pretul pieli de crocodil este ata de mare incat saracii din America de Sid sunt dispusi chiar sa-si riste viata pentru a vana si a omora crocodili. Acesti oameni ucid fara exceptie orice exemplar indiferent daca acesta este in dezvoltare, femela sau un mascul mai in varsta. Consecintele pe termen lung sunt greu de evaluat. Un alt factor ce duce la disparitia lor este privarea de locuri de trai. Si acest proces este mai pronuntat in America de Sud, dar reprezinta o problema important si in Asia de S-E. In locuri unde se costruiesc baraje si canale prin devierea fluvilor de pe traseul original, sau se creaza noi teritorii arabile, fauna din zona este greu afectata. Datorita taierii excesive a junglelor, scade cantitatea de precipitatie si multe arii de raspandire unde traiau specii de crocodili, seaca. Disparitia lor ne afecteaza si pe noi deoarece pot duce la sticarea echilibrului ecologic al unor regiuni. De exemplu in Everglades din Florida, aligatorii decimeaza un peste rapitor cu oase solzoase, a carui suprapopulatie ar avea drept consecinta disparitia pestilor mai mici cu care acestia se hranesc. Pe langa aceasta, aligatorii ajuta la supravietuirea unor specii in timp de seceta, deoarece in gropile sapate de ei ramane apa, unde se pot refugia pestii sau isi pot potoli setea alte reptile, pasari si mamifere din zona.

Noua atitudine

   Este trist ca numeroase specii din ordinul crocodilienilor, dupa ce au reusit sa supravietuiasca timp de 200 milioane de ani acum in secolul XX au ajuns pe cale de disparitie completa din cauza omului. In ultimul timp, temutii vanatori au ajuns sa fie vanati, si acum sunt in pericol pe toate ariile ede raspandire- Africa, Asia, Australia si America de Sud. Inca din primele civilizatii, omul a avut un sentiment de teama si respect fata de crocodili si aligatori-in unele locuri i-au adorat ca zei. In Egiptul Antic, Sebek-zeul crocodil era printre zeii principali, iar in mormintele unor persoane importante erau ingropati si crocodili mumificati. In alte parti ale lumii,-Africa, India, Insulele Filipine si Sri Lanka- a existat reverenta fata de crocodili. Aborigenii din Australia credeau ca matca unuia dintre cele mai mari rauri din jur a fost sapat cu dintii unui crocodil.