Sa administram premixurile vitamino-minerale si in hrana vacilor de lapte

Sa administram premixurile vitamino-minerale si in hrana vacilor de lapte

La vacile de lapte cu productii de peste 5000 l/lactatie intretinute pe pajisti cu vegetatie in faze avansate sau in perioada de stabulatie, o alimentatie simplificata cu 1-2 furaje voluminoase conservate si depozitate in conditii deficitare poate genera o carenta in unele vitamine si microelemente.

Astfel intr-un fan chiar preparat corespunzator (culoarea verde fiind un indicator de calitate important) dupa 6-8 luni de depozitare, continutul in caroten (provitamina A) se reduce in proportie de 80-85 %. Silozurile de ierburi recoltate in faze timpurii de vegetatie pot asigura un aport mai insemnat in vitamine (caroten) deoarece mediul acid din biomasa insilozata reduce pierderile vitaminice      la 25-30%.

Efectele neasigurarii vitaminelor se constata mai ales in lunile de sfarsit de stabulatie (februarie - martie) cand sunt afectate indeosebi vacile in gestatie avansata (se obtin vitei mici, mortalitate ridicata dupa fatare, retentii placentare) dar si cele in lactatie prin reducerea productiei de lapte.

Cercetarile efectuate de colectivul nostru in zona de vest a tarii pentru evaluarea nivelului de hranire a vacilor de lapte in fermele familiale au permis constatarea ca numai 12% dintre fermieri administreaza in perioada de stabulatie si un premix vitamino-mineral. De aceea in programul de extensie universitara sustinut de Unitatea de Management a Proiectului este cuprinsa si activitatea de introducere in ratiile furajere a unor aditivi furajeri specifici (vitamine, microelemente, probiotice).

De regula premixurile vitaminice pentru vacile de lapte se constitue din vitaminele AD₃E, deoarece vitamina K si cele din complexul B sunt sintetizate la nivelul cerintelor de catre microsimbiontii ruminali. De regula 1 kg premix vitamino-mineral care se introduce in proportie de 1% in amestecurile de concentrate pentru aceasta categorie de animale trebuie sa asigure minim 3.250.000 UI vitamina A, 500.000 UI vitamina D ₃ si 1.250 UI vitamina E.

In ultimul timp tot mai multe companii realizeaza si comercializeaza diferite preparate furajere in care la o proportie de participare de 0,5% in amestecurile de concentrate pentru vacile de lapte, partea vitaminica este reprezentata atat de vitamine liposolubile cat si de vitamine hidrosolubile respectiv:

vitamina A - 2.500.000 UI/kg premix;

vitamina D ₃ - 400.000 UI/kg premix;

vitamina E - 2.000 mg/kg premix;

vitamine din complexul B, respectiv B ₁ - 300 mg, B ₂ - 300 mg, PP - 2500 mg la kg de premix, etc.

In unele ferme europene la vacile de lapte se administreaza in mod obisnuit un premix cu nicotinamida.

Astfel daca se administreaza 6 g nicotinamida (niacina, vitamina B₃) la vacile de lapte in primele luni de lactatie, se poate obtine cu 5,3% mai mult lapte care este si cu 4,4 % mai bogat in grasime si cu 2,6% in proteina.

Efectul dozei amintite se poate constata daca nicotinamida se foloseste incepand cu 14 zile inainte de fatare si se continua in prima treime a perioadei de lactatie eventual pana in a 100 a zi de lactatie la vacile cu productii medii zilnice de 35 l lapte.

MICROELEMENTELE

Din categoria microingredientelor care in anumite conditii de crestere si exploatare a vacilor de lapte trebuie suplimentate prin hrana obisnuita, fac parte si microelementele si ne referim la fier, mangan, zinc, cupru, cobalt, iod, seleniu.

Carenta respectiv neasigurarea acestora la nivelul cerintelor animalelor poate si in cazul vacilor de lapte sa afecteze starea de sanatate, functia de reproductie si chiar nivelul productiv.

Piata aditivilor furajeri si din tara noastra permite achizionarea de catre crescatori a diferitelor produse care au in structura premixuri minerale sau surse directe de diferite microelemente. Totusi la cumpararea acestora este bine sa se consulte si un nutritionist. In functie de compozitia premixurilor este necesar ca prin cantitatile administrate sa se asigure suplimentar pentru 1 kg SU ratie urmatoarele valori orientative: 30 mg Fe; 40 mg Zn; 8 mg Cu; 0,3 mg Co; 0,1 mg I; 0,1 mg Se.

In prezent cel mai raspandit mod de asigurare a acestor nivele de micoelemente il reprezinta sarurile anorganice (sulfati, cloruri, oxizi) in viitor si in cazul rumegatoarelor se va      recurge la chelati organici sau anorganici.

Revenind la prezent, nivelele amintite de microelemente se pot acoperi daca premixul mineral care se incorporeaza in amestecul de concentrate in proportie de 0,5% contine 1,8 g sulfat feros, 1,95 g sulfat de mangan, 0,60 g sulfat de zinc, 0,4 g sulfat de cupru, 0,02 g clorura de cobalt, 0,02 g iodura de potasiu si 0,003 g selenit de zinc. Acelasi efect se poate obtine daca se asigura zilnic 15 g sticla fosfatica solubila cu microelemente (din categoria chelatilor anorganici) la care se adauga 0,002 g iodura de potasiu si 0,003 g selenit de zinc.

Luand ca exemplu un premix mineral care se incorporeaza in amestecul de concentrate destinat unei vaci de lapte si care contine 8600 mg Fe, 12000 mg Mn, 12000 mg Zn, 2300 mg Cu, 75 mg Co, 30 mg I si 30 mg Se, atunci la un consum zilnic de 18-22 kg SU ratie, cantitatea de premix care asigura nivelele de suplimentare a microelementelor este de 70 g/zi/cap.