CUM APRECIEM VARSTA DUPA DENTITIE LA OI

CUM APRECIEM VARSTA DUPA DENTITIE LA OI

Nivelul productiei obtinute este influentat in mare masura de varsta oilor. Astfel, in efectivele la care nu s-a efectuat individualizarea, examinarea dentitiei este necesara pentru a identifica si reforma animalele batrane cu un potential productiv scazut.

Particularitatile dentitiei la ovine

Aprecierea varstei dupa dentitie se bazeaza pe studiul incisivilor corelat cu momentul aparitiei premolarilor si molarilor.

Incisivii au urmatoarele denumiri:

clestii, situati la mijlocul maxilarului inferior, au forma de lopata si sunt cei mai inalti;

primii mijlocasi, cate unul de fiecare parte a clestilor, au aceeasi forma ca primii, insa cu inaltimea mai mica;

secunzii mijlocasi au marginea superioara mai putin evazata, sunt mai scurti si sunt asezati de o parte si alta a primilor mijlocasi;

laturasii sunt situati la extremitatea arcadei dentare, au originea in canini, sunt cei mai mici si au forma tronconica (fig. 1).

Incisivii de lapte sunt mici, scurti, ingusti, prezinta o gatuitura evidenta si au culoarea alba. Mielul are 20 dinti de lapte, dintre care 8 incisivi si 12 premolari.

Incisivii permanenti sunt mai mari, mai galbeni, dispusi in forma de evantai, gatul este mai putin evident, iar marginea libera taioasa (cateva luni dupa ce au ajuns la nivel cu ceilalti). Pe suprafata tablei dentare se poate observa o denivelare numita creasta dentara.

Ovinele adulte au 32 dinti dintre care 8 incisivi, 12 premolari si 12 molari.

Premolarii sunt primele 3 masele situate pe fiecare parte a maxilarului superior si inferior.

Molarii sunt maselele propriu-zise alaturate premolarilor, cate 3 pe fiecare parte a celor doua maxilare.

In general, dintii nu cresc pe masura ce se tocesc; astfel, la batranete, dupa ce se uzeaza complet raman numai rudimente de coroana, subtiate si cu slaba soliditate in alveole.

Tehnica aprecierii varstei dupa dentitie

La aprecierea varstei se ia in considerare tipul de dentitie, numarul, marimea, forma, precum si gradul de tocire a incisivilor.

Examinatorul sta in partea stanga a animalului, fixeaza cu mana stanga capul, sub barbie, iar cu cealalta mana, trecuta pe partea dreapta a capului, impinge usor buza inferioara in jos si pune astfel in evidenta incisivii, fara a deschide gura oii. Pentru facilitarea aprecierii varstei se iau in considerare modificarile dentitiei din cursul vietii, desfasurate in 3 etape, net distincte.

Prima etapa, dureaza de la nastere pana la 1 - 1 ½ ani si se caracterizeaza prin eruptia si tocirea partiala a dintilor de lapte, eruptia si inlocuirea premolarilor de lapte cu premolari permanenti, precum si prin eruptia esalonata a molarilor. Momentul aparitiei dintilor este influentat de gradul de precocitate al rasei.

In a doua etapa, care dureaza de la 1 1/2 - 4 ani, are loc inlocuirea incisivilor de lapte cu cei permanenti si tocirea partiala a acestora. Deoarece aceasta etapa corespunde cu perioada de productie maxima a ovinelor se impune cunoasterea varstei cu exactitate.

In general, la 14-16 luni erup clestii, care au marginea superioara foarte ascutita, sunt albi si mult mai lati decat cei lapte. Cresterea lor inceteaza in jurul varstei de 1 ½ ani (fig. 2).

Primii mijlocasi apar la 18-22 luni si au aceleasi caracteristici dar sunt mai scurti si ajung la nivel la 2 ani. Cei 4 incisivi de lapte ramasi sunt mici, ingusti si se clatina in alveole.

Secunzii mijlocasi apar la 21-34 luni, sunt mai scurti, foarte putin evazati, cresterea lor terminandu-se in jurul varstei de 3 ani, in functie de precocitate.

Laturasii permanenti apar la 32-46 luni, sunt cei mai mici ca inaltime si au forma tronconica. Ajung la nivel la aproximativ 4 ani, varsta la care ceilalti incisivi sunt deja tociti.

Figura 2 - Momentul aparitiei incisivilor permanenti

Cresterea incisivilor, de la eruptie si pana ajung la nivel, dureaza 4-6 luni, iar caderea dintilor perechi se face in acelasi timp sau, mai rar, la un interval de 3 saptamani.

A treia etapa, dureaza de la 4 ani pana la sfarsitul vietii si se caracterizeaza prin tocirea si nivelarea dintilor permanenti. Paralel cu uzura incisivilor, se iau in considerare si alte criterii de aprecierea a varstei ca: aparitia spatiilor interdentare, forma tablei dentare, instabilitatea dintilor in alveole.

La 5 ani clestii sunt tociti aproximativ doua treimi din lungimea tablei dentare, reducandu-se astfel diferenta de marime dintre acestia si laturasi.

La 6 ani clesti sunt nivelati, ceilalti incisivi tociti, apar spatiile interdentare, culoarea alb-galbuie a dintilor devine galbena, iar forma lor tronconica.

La 7 ani sunt nivelati clestii si primii mijlocasi, iar pe secunzii mijlocasi tocirea este mai evidenta. Incisivii se clatina in alveole, in unele cazuri cad, iar orientarea poate deveni dezordonata.

La 8 ani, spatiile interdentare sunt foarte mari, incisivii sunt nivelati cu exceptia laturasilor, clestii sunt cazuti in majoritatea cazurilor.

Dupa varsta de 8 ani se niveleaza si laturasii, aprecierea varstei devenind dificila si aproximativa (fig. 3).

Figura 3 - Uzura incisivilor permanenti

Referitor la modificarea dentitiei in raport cu varsta si la posibilitatea aprecierii varstei dupa acest criteriu, mentionez faptul ca atat inlocuirea dintilor de lapte cu dinti permanenti cat si uzura acestora, se realizeaza in limite foarte largi, de aproximativ 6-9 luni, in functie de precocitatea rasei si mai ales de natura alimentatiei.