TEORIA SI METODOLOGIA DEZVOLTARII VITEZEI DE ROTATIE - DANS

TEORIA SI METODOLOGIA DEZVOLTARII VITEZEI DE ROTATIE - DANS

Definitia vitezei

Viteza(in acceptiunea cea mai larga) se refera in principal la rapiditatea efectuarii miscarii sau actului motric in unitate de timp. Ea se determina prin lungimea traiectoriei parcurse in timp sau prin timpul de efectuare a unei miscari. Se apreciaza in m/sec., sau in unitati de timp.

Ritmul are caracteristica principala periodicitatea repetarii fenomenului, succesiunea intervalelor de timp si accentele rezultate din desfasurarea lui. Ritmul miscarii defineste efectuarea unui efort in timp si spatiu, precum si raportul dintre aceste doua mrimi. Ritmul este prezent in efectuarea oricarui act, actiune si activitate motrica, fiind o componenta temporala strans legata de viteza dar si de coordonare, precizie, abilitate etc. De exemplu, efectuarea intr-un ritm adecvat cu viteza optima a unui exercitiu de gimnastica sau a oricarui procedeu tehnic determina cursivitatea si eficienta miscarii respective.

Factorii care conditioneaza viteza

Factorii care determina o buna viteza sunt numerosi si in acelasi timp variati. Acestia sunt de natura genetica(biologica, psihologica - zestrea ereditara) si pedagogica. In ce priveste substratul biologic al vitezei desprindem factori morfologici, functionali si unii de natura biochimica-metabolica corelati cu factorii psihologici(calitatea analizelor, atentia, tenacitatea, consecventa, tipul de sistem nervos, etc.) In ce priveste factorii biologici, unii sunt de natura nervoasa si altii sunt proprii muschilor(anatomic, functional). Dintre acestia mai importanti sunt:

- mobilitatea desfasurarii proceselor nervoase, viteza alternarii proceselor de excitatie cu cel de inhibitie, precum si intensitatea acestora;

- timpul de latenta sau de reactie care, la randul sau, depinde de calitatea nervului, a muschiului si a sinapsei;

- viteza de conducere a influxului nervos(aferent si eferent) prin reteaua nervoasa;

- viteza de contractie a muschiului in urma excitatiei nervoase;

- forta muschiului care intra in contractie;

- lungimea segmentelor implicate in activitate, mobilitatea articulara si elasticitatea musculara;

- capacitatea de coordonare a grupelor musculare;

- tipul fibrei din care este alcatuit muschiul, fibre albe F.T.(Fast-Twitch glycolitic fibres-fibre rapide) sau rosii S.T.(Slow-Twitch oxidative fibres-fibre lente);

- bogatia de compusi macroergici a fibrei musculare(CP si ATP).

Factorii amintiti cunosc o imbunatatire, ca urmare a procesului de antrenament sportiv sau de educatie fizica. De pilda, in urma pregatirii speciale de viteza scade cronaxia imbunatatindu-se excitabilitatea neuromusculara si se scurteaza perioada de latenta; de asemenea, cresc rezervele de compusi energetici care stau la baza eforturilor de viteza.

Viteza de reactie(sau mai corect spus timp de latenta) consta in rapiditatea cu care un subiect raspunde la excitanti de diferite naturi(vizuali,auditivi, tactili, etc.). Dupa Zatiorski, Matveev viteza de reactie are cinci componente:

1. aparitia excitatiei in receptor, ce presupune un proces de codificare a semnalului pentru a putea fi transmis in verigile nervoase urmatoare;

2. transmiterea excitatiei codificate prin receptorul senzitiv catre verigile corespunzatoare ale sistemului nervos;

3. analiza semnalului de catre centriinervosi si recodificarea acestuia in vederea transmiterii pe caile motorii;

4. transmiterea semnalului prin caile motorii;

5. excitarea muschiului care prin contractie materializeaza reactia de rasouns sub forma lucrului mecanic.

Reactiile la diferite semnale sunt simple sau complexe.

Reactia simpla consta dintr-un raspuns corect la un semnal dinainte cunoscut, care apare insa inopinant(de exemplu, pocnetul pistolului la start).

Reactia complexa se manifesta in doua tipice: reactie la obiecte sau segmente ale corpului in deplasarea si reactie la alegere.

Viteza de executie reprezinta rapiditatea cu care se efectueaza o miscare, sau timpul scurs de la inceputul pana la sfarsitul miscarii.

Viteza de repetitie se intalneste si sub denumirea de frecventa a miscarilor si viteza de deplasare. Acest tip de viteza este implicit preponderent in ramurile de sport ciclice, miscari ce se repeta intr-o succesiune rapida intr-o unitate de timp. Deci o putem defini ca: frecventa cea mai inalta cu cre se pot repeta miscarile intr-un timp cat mai scurt.

Viteza maxima pe care o poate realiza un sportiv in efectuarea diferitelor acte si actiuni motrice(procedee tehnice si actiuni tehnico-tactice), nu depinde numai de viteza propriu-zisa pe care o poseda, ci si de alti factori(unii dintre acestia au fost prezentati anterior), cum sunt: forta, supletea si mobilitatea articulara, gradul de stapanire a procedeelor tehnice si altele.

L.P. Matveev, A.D.novicov si colab. (1980) clasifica metodele in functie de principalele tipuri(admise de autori) si anume:

- Procedee metodice pentru dezvoltarea reactiei motrice simple:

- reactia repetata la semnale ce apar inopinant sau la schimbarea situatiei ambiante;

- reactii repetate in situatii normale(exersare analitica-secvente de miscare usurate);

- metoda senzomotorie - urmareste dezvoltarea capacitatii de a distinge intervale scurte de timp(zecimi de secunda) intre actiunile motrice.

- Procedee metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa:

- reactii la un obiect in miscare prin aparitia neasteptata a obiectului, reducerea distantei obiectului fata de subiect;

- reactii cu alegerea unui raspuns, in functie de actiunile partenerului sau modificarea mediului ambiant(se aplica principiul de la simplu la complex).

- Metode pentru dezvoltarea vitezei de executie a miscarilor:

- metoda exersarii(e exercitiului repetat) se aplica in doua variante: 1. prin cresterea treptata a tempoului de lucru pana la taingerea vitezei maxime;

2. repetarea exercitiului in tempo variat(alternarea tempourilor);

- metoda jocului;

- metoda competitionala.

- Metode pentru dezvoltarea vitezei de reactie simpla:

- metoda repetarilor(globala si pe parti, fractionata);

- metoda intrecerii;

- metoda senzoriomotrica, de dezvoltare a capacitatii de percepere a timpului(formarea simtului tempoului si a ritmului).

- Metode pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa:

- metoda repetarilor cu reactii la obiecte in miscare, alegerea reactiilor in functie de valoarea stimulilor;

- metoda jocului;

- metoda intrecerii.

- Metode pentru dezvoltarea vitezei de executie:

- metoda repetarilor in tempou maxim pe parti(fractionata).

- metoda repetarilor globale(repetare integrala a actiunii motrice);

- metoda jocului;

- metoda intrecerii.

- Metode pentru dezvoltarea vitezei de repetitie:

- metoda repetarilor in tempo maxim;

- metoda repetarilor in tempouri alternante(submaximale, maximale si revenire la cele submaximale-acceleratie pana la viteza maxima si deceleratie);

- metoda jocului;

- metoda intrecerii.