Ferma de crestere superintensiva a crapului(Cyprinus carpio) in sistem recirculant

Tema de proiectare

Se cere proiectarea unei ferme piscicole pentru cresterea superintensiva a crapului (cyprinus carpio) in sistem recirculant,in vederea comercializarii.

Se estimeaza o productie de 20 tone/18 luni,la o greutate corporala de 1,2kg/exemplar la varsta de 18 luni.Se populeaza cu larve de crap de 5 g si se aduce in 18 luni la 1,2kg pentru livrare,crap consum.Furajarea se va face cu furaje granulate extrudate.

In bazine trebuie asigurata o temperatura de 15-30 grade C,tinand cont ca temperatura optima de hranire este de 19-26 grade C.

Oxigenul dizolvat din apa bazinelor trebuie sa fie la valoare de 3,1mg/l,iar in timpul caldurilor de vara la 5-6,5 mg/l.La o scadere de sub 0,8-0,5 mg/l pestii vor muri in masa!

Memoriu justificativ

Acest sistem recirculant superintensiv, are o serie de avantaje precum:

- economisirea atat de teren cat i de resursele de apa;

- poate fi amplasat in zone care sunt improprii cre terii in hele teie;

- permite un grad sporit de control al mediului de cultura a pe tilor;

- se pot cre te pe ti tot timpul anului, in condi ii optime;

- pe tele poate fi recoltat in orice moment;

- produc iile piscicole i nivelul veniturilor ob inute din valorificarea acestora se pot determina mult mai precis decat in cazul hele teielor.

Fiecare sistem recirculant are in componen a sa urmatoarele echipamente:

- bazine de cultura a pe tilor;

- pompele pentru circula ia apei in sistem;

- echipamente de tratare a apei pentru men inerea calita ii acesteia (filtru mecanic, filtru biologic, aeratoare, instala ie de oxigenare i de sterilizare cu ultraviolete);

- conducte de alimentare i de evacuare a apei;

- bazin tampon pentru apa.

Breviare de calcul

Calcularea materialului biologic necesar pentru populare

Cele 20t de pe te pentru consum se vor obtine intr-un interval de 18 de luni. Se va porni de la introducerea somnului in stadiul de larva in unitate, pentru inceput in bazine de predezvoltare 30-35 de zile apoi in bazine de cre tere anul I, respectiv anul II. Pe masura ce dimensiunile materialului biologic vor cre te, se va efectua o mi care a efectivelor astfel incat sa se pastreze o densitate de cre tere optima pentru toate categoriile de varsta.

Pentru a ob ine in final 20t pe te pentru consum, respectiv 16.667 exemplare de crap de 1,2kg/buc. , se vor calcula i se vor lua in considerare pierderile intervenite in ciclul de produc ie pe tot parcursul celor 24 de luni. Astfel in anul II, ultimele 6 luni de cer tere, pierderile vor fi de 5%, deci un procent de supravie uire de 90% al efectivului.

-calculul pierderilor i aflarea numarului de exemplare ini ial:

95%..16.667 buc. x =(877,210,17) = 877 buc.

x 16.667+877= 17.544 buc.

A adar, dupa primele 11 luni de cre tere vom avea un numar de 17.544 exemplare. In aceste 11 luni, pierderile vor fi ceva mai ridicate datorita acomodarii puietului de crap cu mediul bazinelor in care se face popularea. Procentul de supravie uire de 85% => pierdere de 15%;

85%..17.544buc.      x =(3.0960,17) = 3.096 buc.

15%.. x      17.544 + 3.096 = 20.640 buc.

Primele 21-23 de zile, perioada de predezvoltare, este momentul "critic" din tot procesul de cre tere. Atunci se va semnala cel mai mic procent de supravie uire, din intreg ciclul productiv, 75% din efectivul de larve introdus. Comparativ cu sistemele de cre tere semintensiv sau in policultura, este un procent de supravie uire destul de bun, in mod natural fiind de 45-55%.

20.640 - reprezinta numarul de puiet ob inut la finele perioadei de predezvoltare, deci numarul de larve la populare va fi cu 25% mai mare.

75%.20.640buc. x =6.880

25%.. x 20.640+6.880= 27.520 buc.

In concluzie, numarul de larve necesar ob inerii a 16.667 de exemplare de 1,2kg, mai concret cele 20t pe te pentru consum, este nevoie de un numar de 27.520 de larve pentru populare.

Dimensionarea bazinelor in functie de norma de populare cu material biologic i densitatea optima de cre tere in sistem superintensiv

Cre terea crapului in circuit inchis cu parametrii controla i, implica o productivitate mare in raport de kg/m³, ajungand la valori de pana la 70-80 kg/m³. Pentru a ob ine o astfel de productivitate, este necesar ca i densitatea de populare sa aiba un nivel mai ridicat decat cel utilizat in cre terea semi-intensiva sau intensiva.

Ritmul de cre tere al crapului in acvacultura;

Norma de populare cu larve, a fost stabilita in a a masura incat densitatea acestora dupa 30-35 de zile, sa nu depa easca 8 kg/m³. Avand in vedere ca in sistemul acesta se poate controla cre tere mult mai bine decat in celelalte sisteme, atunci ritmul de cre tere va fi mai alert, reu ind ob inerea de performan e cantitative intr-un interval mai scurt de timp.

Dupa perioada de predezvoltare, se ob in 20.640buc. puiet de 35g , asta insemnand o cantitate totala de 722kg masa vie. Pentru a nu depa i densitatea de cre tere de 8kg/m³, dimensiunea bazinelor pentru predezvoltare este de 100m² i un volum total de 100m³. Aceastǎ suprafa a se imparte in 10 bazine de dimensiuni egale: (4/2,5/1).

Norma de populare cu larve, este de 206 de larve/m³.

Pentru popularea cu puiet se ia in considerare capacitatea maxima de productie de pe te/m³ a intregului sistem, valoare stabilita la 80kg/m³.

In primul ciclu de productie al puietului de somn, trebuie asigurata capacitatea de cre tere pentru 20.640buc somn, care la populare are dimensiunile de 15-18cm, 20-50g , iar dupa 11luni se ob in 17.544buc. crap a cate 600g bucata=>10.526 kg masa vie. . Pentru a asigura densitatea optima de cre tere, 80kg/m³, la cantitatea de pe te ob inuta, dimensiunea totala a bazinelor de cre tere este de (131,570,57) = 131m³, care este impar ita in mod egal in 10 bazine a cate 13,1m³ fiecare.

Norma de populare in acest stadiu este de buc. 133puiet/m³

In ciclul al II-lea de produc ie intra 17544buc. puiet de crap, de 600g, iar la finalul scestui ciclu se ob in 16.667 buc/crap consum de 1,2kg. Cantitatea finala totala de pe te este:16.667 buc/crap consum * 1,2kg/buc = 20.000,04 kg crap consum. Densitatea maxima de cre tere fiind de 80kg/m³ ,inseamana ca pentru cre terea optima a materialului biologic, este nevoie de un volum total de 250 m³.Acest volum se imparte in mod egal la 20 bazine cu volum individual de 12,5 m³.

Suprafa a totala a bazinelor: S_t

-10 bazine pentru predezvoltare cu dimensiunea de 4/2,5 =10m²/bazin

10 bazine 10m² =100 m²

-10 bazine pentru cre tere anul 1, de dimensiunile 13,1m²/bazin

10 bazine 13,1=131 m²

20 bazine pentru cre tere anul 2, cu dimensiunea = 12,5m²

20 bazine 12,5m²=250 m²

S_t = 100 m² + 131 m² + 250 m² = 481 m²

S_t = 481 m²

Calculare volumelor bazinelor

Avand in vedere dimensiunile bazinelor, inal imea coloanei de apa din acestea va fi de 1m, deci, volumul total al bazinelor va fi egal cu suprafa a acestora:

481 m² * 1m = 481 m³

Volumul total al bazinelor = 481 m³

Calcularea volumului de apa necesar pe zi

Pentru bazinele de predezvoltare avem nevoie de o primenire a apei de doua ori intr-un interval de 6h.

100 m³ * 2 = 200 m³ /6h ; 33,3m³/h ; 799,2 m³ /24 h

Pentru bazinele de cre tere, primenirea apei se face doar o data la 10 ore.

281 m³ * 1 = 281 m³/10h ; 28,1 m³/h ; 674,4 m³/24h

Volumul de apa necesar in zilele de exploatere maxima, va fi de:

799,2m³ + 674,4 m³ =1473,6 m³ /zi

Debitele de apa necesare

q- debitul de apa necesar primenirii pentru bazinele de predezvoltare, se calculeaza prin relatia:

799,2m³= 799.200 litri ; 24h = 86400s ;

q=l/t; q= 799.200 l / 86400 s =9,25 l/s

q- debitul necesar pentru bazinele de cre tere care sa asigure primenirea o data la 10 ore

674,4 m³ = 674.400 litri ; 24h = 86400s ;

q=l/t; q= 674.400 l / 86.400 s = 7,80 l/s

Q - debitul total necesar unitatii:

Q = 9,25 + 7,80 = 17,05 l/s

Principiul de bazǎ al mentinerii apei curate in sistem

Astfel, apa trebuie evacuatǎ continuu din bazinele de crestere a pestilor si supusǎ proceselor de filtrare, biofiltrare, sterilizare, oxigenare, aerare, incǎlzire sau rǎcire.

In decurs de 24 ore, se eliminǎ din sistem un volum de apǎ de maximum 10 la sutǎ din volumul total al acestuia.

In sistemul acvacol recirculant realizat, apa evacuatǎ din bazinele de crestere a pestilor este supusǎ unui proces de filtrare mecanicǎ intr-un filtru radial cu sitǎ rotativǎ (filtru tobǎ) cu o capacitate de filtrare de 250 m3/h. Ochiurile sitei de filtrare au dimensiunea de 0,07 mm. Prin rotirea continuǎ a tamburului, particulele solide se filtreazǎ prin partea din sita imersatǎ in apǎ, in timp ce partea superioarǎ a tamburului, neimersatǎ, trece prin fata unui sistem de spǎlare cu jet de apǎ, orientat

in contracurent.

Procesul de spǎlare se deruleazǎ automat. Pe toatǎ durata functionǎrii sunt evacuate din filtrele cu site rotative cantitǎti insemnate de apǎ cu un continut foarte ridicat de substante solide in suspensie. La iesirea din filtrul mecanic, apa limpede (din care s-au indepǎrtat particulele solide in suspensie, mari) ajunge in biofiltru. Filtrul nitrificator (biofiltrul sau filtrul biologic) retine amoniacul si il converteste in nitriti si apoi innitrati, produsi mai putin toxici pentru pesti.

Furajarea

Alimentatia puietului:

-la puiet hrana trebuie sa se bazeze pe sortimente animale

-la puietul de 5-25 g nutretul combinat trebuie sa contina 40-41 % PB(proteina bruta)

-la cel de 25-50 g nutretul combinat va avea 36 % PB

-admininstrarea hranei se face prin imprastiere pe suprafata apei in 6 tainuri/zi la 1-2m de mal

-oxigenul dizolvat(O2) trebuie sa fie de 8mg/l

-temperatura va fi de 23-26 grade Celsius

-nu se vor furaja cand O2 este sub 5mg/l,temperatura peste 27 grade Celsius

-in vara I (30-150 zile) un plan de furajare ar trebui sa prevada repartitia pe luni astfel:

- iunie 15 % -octombrie 5 %

- iulie 25 %

- august 30 %

- septembrie 25 %

Norma furajera a puietului de crap:

Proportia furajelor in nutretul combinat al puietului de crap:

- cereale (20-35%) - zoofort (1%)

- soia (10-20%) -faina deseuri avicole(25%)

- drojdie furajera (3-15%)

- lapte praf (5-10%)

- faina de peste (13-18%)

Structura de nutret combinat a puietului de crap

Alimentatia crapului de consum

-la crapul de consum nutretul combinat trebuie sa contina 30-35 % PB,6-8 % GB,glucide si aditivi furajeri

-asimileaza foarte bine glucidele,astfel ponderea sortimentelor de elemente vegetala poate depasi 50 %

- pentru alimentatia suplimentara se are in vedere greutatea materialului biologic,cantitatea de hrana naturala si momentul hranirii

-trebuie respectata repartitia pe luni a hranirii

-temperatura optima de furajare este de 20-25 grade Celsius,peste 27 se sisteaza

-continutul de Ca in apa este mai mare de 40 mg/l,Ca din furaj determina modificarea proceselor digestive si se inhiba procesul de crestere

-distribuirea se face 1 data/zi la aceeasi ora creand astfel reflexe conditionate

-granulele trebuie sa indeplineasca conditiile:sa-si pastreze forma si structura 3-5 ore pentru a putea fi valorificate integral;marimea corelata cu capacitatea de digerare;inbibarea cu apa in timp scurt

-momentul cel mai potrivit pentru administrarea furajelor este seara,obligand astfel pestele ca ziua sa consume hrana naturala

- in bazinele mici furajarea se face in 2-3 puncte

-adancimea maxima de amplasare a meselor de furajare este de 0,5-0,6 m pentru a evita atacurile pasrilor ihtiofage

-se vor controla periodic punctele de alimentare,se face dezinfectia si igienizarea lor

-adiministrarea se face in puncte fixe,in livezi si diagonala

Norma furajera a crapului de consum

Proportia furajelor in nutretul combinat al crapului de consum:

- porumb,grau,orz (35 - 55 %) -zoofort (1%)

- srot soia (35 - 45 %)

- drojdie furajera (2 - 10 %)

- faina de peste (10 - 15 %)

- faina deseuri avicole (2 - 5 %)

- uruiala de leguminoase sau oleaginoase (20 - 30 %)

Structura de nutret combinat a crapului de consum

Indicii bioproductivi si necesarul de nutret combinat

in fermǎ

N_mediu - numarul mediu de indivizi

FCR - coeficientul de conversie al hranei

Q - cantitatea de furaj consumata

P_s - productivitatea piscicola suplimentara obtinuta pe baza furajelor

P_f - productia de finisare

S_r - sporul real de crestere

B_i - biomasa initiala a indivizilor

B_f - biomasa finala a indivizilor

N_i - numarul initial de indivizi

N_f - numarul final de indivizi

t - perioada (zile)

q - ratia lunara

x - ratia zilnica

Necesarul de furaje

Plan de furajare pe structuri de varstǎ si greutate

Cantitatea de furaje necesarǎ pentru larvele si alevinii de crap

Q = P_s FCR

P_s = S_r N_mediu ; S_r = B_f - B_i ; N_mediu = ;

N_mediu =27.520+20.640/2=24.080 buc

S_r = 50 - 20 = 30g

P_s = 30 * 24.080 = 722.400g = 722,4 kg

Q = 722,4* 0,7=505,68 kg furaj

Ratia zilnicǎ -x- pentru larve si alevini:

Ratia zilnica: x =

505,68/35=14,44 kg/zi

Cantitatea de furaje necesarǎ pentru puietul de crap (35-330zile):

Q = P_s FCR

P_s = S_r N_mediu ; S_r = B_f - B_i ; N_mediu = ;

N_mediu =20.640 + 17.544/2 = 19.092 buc

S_r = 600 - 50 =550g

P_s = 550 * 19.092 = 10.500.600 g = 10.500,6 kg

Q = 10.500,6 * 0,9 = 9.450,54 kg furaj

Ratia lunarǎ: q =

9.450,54/11 = 859,14 kg/luna

Ratia zilnica: x =

859,14 /30 = 28,63 kg/zi

Calcularea necesarului de furaj granulat pentru crapul de consum

Q = P_s FCR

P_s = S_r N_mediu ; S_r = B_f - B_i ; N_mediu = ;

N_mediu = 17.544 + 16.667 / 2 = 17.106buc

S_r = 1200-600 =600g

P_s = 600 * 17.106 = 10.263.600 g = 10.263,6 kg

Q = 10.263,6 * 1,3 = 13.342,6 kg furaj

Ratia lunarǎ: q =

q = 13.342,6 / 6 =2.223,7 kg/luna

Ratia zilnica: x =

x = 2.223,7 / 31 = 71,73 kg/zi

Cantitatea totala de furaj granulat necesar in fermǎ

Q_t = Q_{larve + alevini} + Q_puiet + Q_{somn consum}

Q_t =505,68 + 9.450,54 + 13.342,6 = 23.298,82

Q_t = 23.298,82 kg furaj/an

Cheltuieli si venituri

1.Cheltuieli privind alimentarea cu apa

547zile * 1473,6 m³/zi =806.796 m³/18 luni

806.796 m³ * 20.000lei/1000 m³ =16.135.920 lei

Cheltuieli privind achizitionarea de material bilogic

722,4 kg * 90.000 lei/kg =65.016.000 lei

3.Cheltuieli cu furajul

23.298,82 kg furaj * 38.000lei = 885.355.160 lei

4.Cheltuieli cu personalulul

-1 inginer piscicol - 20.000.000 lei/luna=360.000.000lei

- 1 paznic - 5.000.000 lei/luna*18luni=90.000.000lei

- 1 contabil - 12.000.000 lei/luna*18 luni= 216.000.000lei

5.Cheltuieli cu energia 200.000.000lei

6.Total cheltuieli pe 18 luni:1.816.371.160 lei

7.Venituri

20.000kg crap consum * 130.000lei/kg = 2.600.000.000lei

8.Profitul 2.600.000.000 - 1.816.371.160=783.628.840lei

783.628.840lei

Bibliografie:

- BUD I., VLǍDǍU V.V. (2004)- Ghid de lucrǎri practice in pisciculturǎ, Ed, Riosprint, Cluj-Napoca.

-Cresterea crapului si a altor specii de pesti;Ioan Bud , Stefan Diaconescu , Mircea Mudure

-Notite curs si laborator Alimentatia si nutritia organismelor acvatice;Aurel Sara , Mihai Bentea

-Notite curs Constructii si amenajari piscicole

-www.carti agricole.ro

-www.fao.org

-www.sterlet.ro