Studiu de fundamentare - crestere pesti

Studiu de fundamentare - crestere pesti

Inca din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de cresterea pestilor, lucru atestat in lucrari scrise, majoritatea de origine latina, unde erau povestite incercarile unor nobili romani de a creste pesti in bazine artificiale.

In Evul Mediu calugarii din Europa Centrala au dezvoltat o tehnologie primitiva de crestere a crapului pentru a putea satisface cerinta de a consuma peste la anumite date impuse de calendarul bisericesc. Cu timpul aceasta indeletnicire a capatat amploare in toata Europa, imparatul Carol cel Mare cerand sa fie construite helesteie de crestere a crapului peste tot unde acest lucru era posibil, pentru a surmonta problemele de aprovizionare si nevoia de proteine de origine animala a populatiei crescande a Europei.

Primele incercari de crestere a crapului pe baze stiintifice dateaza din secolele XV-XVI, dupa cum reiese dintr-o lucrare a lui Janus Dumbravius, in care se arata incercarile de formare a unor rase noi, preocuparea pentru cresterea puietului si hranirea suplimentara.

In secolul XVIII, piscicultura a suferit un oarecare regres datorita dezvoltarii pescuitului marin, moment in care pietele au inceput sa fie pline de peste mult si la preturi mai mici decat cel crescut in helesteie.

In prezent datorita presiunilor crescande exercitate pentru protejarea stocurilor de pesti din mari si oceane si datorita cererii tot mai mari pentru alimente sanatoase, produsele din acvacultura a inceput sa ocupe un loc important pe pietele lumii si in meniurile populatiei.

Carnea de peste are o pondere mare de proteine ce contin toti aminoacizii esentiali si cantitati importante de elemente minerale si vitamine. Gradul de asimilare al proteinelor din carnea de peste este de 97% in stare proaspata si de 90% in stare sarata. Gradul de asimilare al grasimilor este de 96-97% fiind cu mult mai mare in comparatie cu grasimile de alta provenienta. Din aceste motive pestele reprezinta un aliment foarte sanatos si de aceea pestele si alte organisme acvatice participa cu procente de 20-50% din totalul produselor alimentare consumate in anumite tari (Japonia, Spania, Franta, Norvegia).

Din punct de vedere economic cresterea animalelor acvatice este avantajoasa comparata cu cresterea altor specii mai ales din punct de vedere al consumului specific de energie. Ca vietuitoare cu sange rece nu consuma energie pentru a-si mentine caldura interioara. Rata de conversie a furajelor este de patru ori mai mare decat la bovine si in plus rata de reproducere este foarte ridicata. In plus tehnologiile actuale permit crescatorilor sa exploateze eficient resursele naturale de hrana din apa si in acest mod productiile depasesc de multe ori cele obtinute in alte ramuri.

In Romania prin traditie pestele reprezinta un aliment de baza, consumat de o mare parte a populatiei atat datorita pretului avantajos cat si datorita faptului ca este un aliment sanatos.

In conditiile in care prin programul de aderare la Uniunea Europeana se cere imperativ reducerea presiunii asupra stocurilor de peste din apele naturale si in plus in contextul cererii crescute de peste de pe piata devine evident faptul ca accentul trebuie mutat pe activitatea de acvacultura.

Din punct de vedere statistic, pe fondul cresterii cererii de peste si produse din peste, productia interna din acvacultura a scazut in ultimii cinci ani, facand loc importurilor. Astfel conform Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura productia anului 2004 a fost de 7997 tone (din care crap 1726 tone) in scadere cu 11,6% fata de anul precedent (pentru crap scaderea a fost de 25%) si in scadere cu 26,1% fata de anul 2001. (tabelul nr. 1.1)

Evolutia productiei din acvacultura in perioada 2001-2004

Tabelul nr. 1.1

In contextul celor prezentate se poate trage lesne concluzia ca este necesara o revigorare a activitatii de acvacultura, mai ales in conditiile in care piata prezinta stabilitate si o mare capacitate de absorbtie.

In acest sens lucrarea de fata propune construirea unei amenajari ciprinicole, de dimensiuni medii, amenajare sistematica (caracterul sistematic al unei amenajari rezulta din posibilitatea tehnologului de a interveni in timp real asupra dinamicii circulatiei apei si asupra elementelor de bilant hidrologic - bazinele se inunda si se deseaca in perioade de timp impuse tehnologic, iar nivelul apei si intensitatea primenirii acesteia pot fi modificate in functie de cerinta tehnologica), incompleta, cu ciclu de exploatare de doi ani si a carei productie anuala este de 150 tone.