PIATA SI FILIERA PRODUCTIEI PISCICOLE

PIATA SI FILIERA PRODUCTIEI PISCICOLE

Productia de peste in Romania ocupa primul loc datorita preferintelor omului pentru insusirile carnii pe care acestia o furnizeaza si sunt urmati de moluste, crustacee si alge.

Ca utilizari ale productiei piscicole sunt: in consumul oamenilor ca atare (proaspat, congelat sau conservat), in obtinerea fainurilor furajere, a unor ingrasaminte, uleiuri si produse farmaceutice .

In periada postrevolutionara in Romania ca urmare a reducerii substantiale a productiei autohtone si a scaderii drastice a puterii de cumparare a populatiei, consumurile medii anuale pe locuitor au fost in descrestere

Lipsa de educare a consumatorului privind produsele acvatice, a determinat scaderea consumului de peste pe piata interna in perioada postrevolutionara.

Ponderea consumului de peste in consumul total de carne si peste a fost pentru perioada analizata la un nivel de cca 10-12%, pondere considerata redusa luandu-se in considerare importanta pestelui in alimentatia populatiei. Totodata in structura consumului mediu zilnic de produse de origina animala din Romania, categoria alimentara peste si produse din peste contribuie numai cu 1%.

Romania se afla pe unul din ultimile locuri in aceasta ierarhia consumurilor de peste.

Caracterieticile pietei implica cunoasterea structurii acestei productii piscicole:

- starea de prezentare a pestelui, pentru care se disting: peste viu, proaspat (refrigerat sau congelat) si conservat (sarat, afumat, uscat);

dupa specie, putand exista: crap, salau, scrumbie, pastrav etc.;

- privitor la continutul in grasime: gras, semigras, slab.

Politicile romanesti au urmarit viabilitatea activitatilor de pescuit care au fost sustinute de urmatoarele argumente:

- realizarea unui sistem modern de colectare, procesare transport si distributie a pestelui si a produselor din peste la nivel teritorial;

- infiintarea de asociatii si organizatii de producatori in zonele cu potential picicol ridicat la nivel teritorial;

- stimularea comertului responasabil care sa contribuie la conservarea resurselor acvatice teritotiale, mai ales in zonele favorizate;

- imbunatatirea calitatii produselor pescaresti, transparenta pietei si informarea consumatorului.

Conform politicilor din sectorul de pescuit, in Romania isi desfasoara activitatea urmatoarele asociatii de pescuit: 1.- Asociatia de pescari Dunare si Prut, cu referire la urmatoarele asociatii teritoriale: "Pescarul Profesionist" din Sf. Gheorghe; Pescarilor Dunavat; Pescarilor Mila 23-Periprava-Matita; "Pescarul Profesionist" din Galati; Pescarilor Profesionisti din Delta Dunarii; 2. - Asociatii de pescari la Marea Neagra care incadreaza asociatiile: "Pescarusul Marea Neagra", Pescarilor de la Marea Neagra; 3. - Asociatii de procesatori si comercianti care cuprind: Asociatia Fermierilor Piscicoli, Organizatia Patronala "Rompescaria", Asociatia Profesionala a Comerciantilor Exportatorilor privati de Peste Bucuresti, Asociatia profesionala a Producatorilor si Exportatorilor de Caviar "RO Caviar Export"

Principalele operatii in fluxul filierei din cadrul pietei pestelui se pot incadra operatii care se refera la sortare, ambalare, refrigerare, transport, comercializare, consum etc. Calitatea de consum a pestelui proaspat se apreciaza pe baza aspectului si consistentei acestuia.

Comertul cu peste si produse din peste pe piata interna este reprezentat prin obtinerea productiei realizata de exploatatiile piscicole si continuarea filierei prin unitatile de industrializare a pestelui, importatori, angrosisti si detailisti. Slaba functionalitate a pietei de peste si produse pescaresti s-a datorat in mare parte unei organizari slabe a producatorilor si procesatorilor, lipsa unei strategii de marketing pentru produsele comercializate etc.

Organizarea slaba a producatorilor si procesatorilor, neinfiintarea grupurilor de producatori, nu a creat premisele unei bune functionari a pietei produselor pescaresti.

Aspecte internationale relevante ale politicii pietei comunitare in domeniul pescuitului, sunt caracterizate prin: capacitatea de pescuit supradimensionta cronic; capitalizarea excesiva si indatorarea operatorilor economici; restrangerea anumitor tehnici de pescuit in scopul protejarii resurselor; costuri mari ale aplicarii standardelor comunitare, incadrate in respectarea conditiilor de igiena, sanatate, calitatea produselor si protectia muncii la bordul navelor etc.

In domeniul acvaculturii se detaseaza ca prioritati clare necesitatea sprijinirii cercetarii stiintifice, dezvoltarea unor tratamente mai eficiente si pe scara mai larga a apelor uzate si eradicarea aunmitor boli care afecteaza culturile.

Politici privind gestionarea ofertei si controlul resurselor piscicole din Romania au fost transpuse prin masurile tehnice de protectie a resurselor, cu referire speciala asupra ordinelor de prohibitie anuale emise de MAPDR privind: dimensiunea minima a speciilor pescuite, sectoarele si uneltele interzise, dimensiunea minima a ochiului de plasa, premise speciale etc.

Prin sistemul licentelor de pescuit si fisierul navelor de pescuit, a fost creat cadrul legal pentru organizarea si functionarea navelor si ambarcatiunilor de pescuit. A fost reglementata activitatea de pescuit comercial prin continutul si modelele autorizatiilor speciale, fiselor de captura si marcarea individuala a sturionilor.

Politicile de sprijin ale statului pentru piata produselor din sectorul pescaresc preconizeaza interventii prin urmatoarele laturi esentiale:

- introducerea unui program de sprijin al modernizarii navelor de pescuit existente, cu referirie la respectarea conditiilor de igena, prelucrare si depozitare a pestelui la bord si siguranta lucrului pe mare;

sprijinirea achizitionarii unor noi nave de pescuit, care sa inlocuiasca, in parte, pe cele cu varste mai mari de 20 ani, prin deschiderea unei linii de credit cu dobanda subventionata,

- pentru actiunea de modernizare s-a urmarit cu prioritate, dotarea navelor pentru derularea pescuitului in zona costiera cu unelte pasive.

Obiectivele unor acte normative recente precizeaza obiective privind:

- urmarirea unei exploatari durabile a resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale, favorizand dezvoltarea durabila si adoptarea masurilor necesare pentru a conserva si regenera aceste resurse si ecosistemele acvatice;

- protejarea resurselor acvatice vii, care se gasesc in zone protejate, in conformitate cu reglementarile specifice in acest domeniu;

- dezvoltarea activitatii de acvacultura;

promovarea formarii profesionale a personalului din domeniul pescaresc;

- stimularea asocierii;

- stimularea consumului produselor pescaresti, in special al celor excedentare si/sau subexploatate;

- stimularea comertului responsabil, care sa contribuie la conservarea resurselor acvatice vii;

- imbunatatirea calitatii produselor pescaresti, transparenta pietei si informarea consumatorului;

- stimularea cercetarii stiintifice in domeniul pescaresc;

- activitatile de protectie a resurselor acvatice vii, desfasurate in perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", care se supun si reglementarilor specifice ale acesteia.

In rapoartele publicte in anii anteriori privind stadiul pregatirii Romaniei pentru aderarea la UE, Comisia Europeana a retinut ca exista inca o capacitate administrativa scazuta in acest sector, desi cadrul legal al domeniului este in general conform acquis-ului.

Obiectivele urmarite in sectorul pescaresc. Cadrul legislativ de baza pentru reorganizarea sectorului pescaresc si promovarea masurilor legislative si de constructie institutionala vizeaza implementarea acquis-ului comunitar cu referire la principalele laturi inca inaintea anului 2000.

Obiective ale strategiei nationale de dezvoltare structurata pentru acvacultura, pescuit si de piata a produselor pescaresti

a).- Pentru acvacultura, obiectivele sunt redate prin urmatoarele:

- Introducerea de specii cu valoare economica ridicata;

- Dezvoltarea acvaculturii marine;

- Cresterea productiei pentru acoperirea necesitatilor pietei;

- Implementarea unor tehnologii noi de crestere a pestelui si a altor vietuitoare acvatice in sisteme superintensive.

b). - Pentru piscicultura, obiectivele precizeaza urmatoarele:

- Realizarea unui pescuit responsabil in vederea protejarii resurselor acvatice vii;

- Realizarea studiilor pentru un pescuit responsabil in bazinele naturale interioare si Marea Neagra,

- Realizarea logisticii necesare porturilor pescaresti si a punctelor de debarcare a pestelui;

- Sprijinirea organizatiilor de producatori in vederea cresterii eficientei activitatii de pescuit.

c). - Piata produselor pescaresti prin care se urmaresc ca obiective urmatoarele:

- Adoptarea reglementarilor specifice privind piata produselor pescaresti;

- Acordarea de sprijin financiar pentru dezvoltarea infrastructurii pietei produselor pescaresti;

- Cresterea consumului de peste pe cap de locuitor din productia proprie de la 1,1 kg in 2004 la 1,5 kg in 2005;

- Dezvoltarea canalelor de distributie a produselor pescaresti pentru o mai buna aprovizionare a zonelor cu populatie consumatoare de peste;

- Monitorizarea primei vanzari a pestelui.

Prioritatile pentru sprijinirea pietei si sectorului piscicol, implica o delimitare a prioritatilor care pot fi incadrate pe termen scurt si mediu.

a). - Prioritatile pe termen scurt, au ca obiectiv generat in domeniul piscicol continuarea armonizarii legislative si intarirea capacitatii administrative in domeniul pescuitului prin;

- organizarea si functionarea Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Piscicol, organism cu rol consultativ in elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului de pescuit;

punerea in aplicarea sistemului de raportare a capturilor si debarcarilor, norme de comercializare si etichetare a pestelui si produselor din peste, statistica pescuitului;

- crearea cadrului juridic pentru recunoasterea organizatiilor de producatori specifice sectorului pescaresc.

b). - Prioritatile pe termen mediu, sunt cele la care autoritatile romane hotarasc:

- consolidarea sistemului de inspectie a pescuitului in Marea Neagra, Dunare si apele interioare, de supraveghere si control al respectarii reglementarilor privind exploatarea rationala a resurselor piscicole si de incadrare in cotele alocate;

- organizarea si functionarea pietei de peste la nivel national, supravegherea normelor de igiena si de caliatate si a standardelor de comercializare a pestelui;

- elaborarea actului normativ privind conditiile de acces ale navelor straine de pescuit in apele teritoriale ale Romaniei, pe baza de reciprocitate, similare conditiilor aplicate si statele membre UE;

- dotarea cu echipamente a inspectiei piscicole, a compartimentelor statistice si asigurarea igienei si a calitatii in punctele de debarcare.

Problemele considerate specifice ce pot contribui la prosperarea pietei nationale de peste si produse din peste pot fi delimitate prin urmatoarele

- realizarea unui sistem modern de colectare, procesare, transport si distributie a pestelui si a produselor din peste.
- infiintarea de asociatii si organizatii de producatori in zonele cu potential piscicol ridicat.
- modernizarea sistemului de monitorizare a pestelui si a altor vietuitoare acvatice.
- stimularea comertului responsabil, care sa contribuie la conservarea resurselor acvatice;

- imbunatatirea calitatii produselor pescaresti, transparenta pietei si informarea consumatorului.

Strategiile nationale ce delimiteaza obiective especifice pentru acvacultura si pescuit pot fi redate in mod sintetic prin referiri la urmatoarele probleme:

- urmarirea unei exploatari echilibrate si responsabile a resurselor acvatice vii din bazinele naturale;

- protejarea resurselor acvatice vii care se gasesc in zone protejate, in conformitate cu reglementarile specifice in acest domeniu;

- dezvoltarea activitatii in acvacultura;

- imbunatatirea conditiilor de realizare a activitatiilor de pescuit si acvacultura precum si a nivelului de trai al producatorilor;

- stimularea imbunatatirii structurilor de productie si de comercializare, prin marirea gradului de utilizare si crestere a valorii adaugate pentru produsele obtinute din pescuit si acvacultura;

- promovarea formarii profesionale a personalului din domeniul pescaresc;

- stimularea asocierii;

- stimularea consumului produselor pescaresti, in special al celor excedentare sau subexploatate;

- stimularea comertului responsabil, care sa contribuie la conservarea resurselor acvatice;

- imbunatatirea calitatii produselor pescaresti, transparenta pietei si informarea consumatorului;

- stimularea cercetarii stiintifice in domeniul pescaresc.     

Cu referire la nivel international misiunea Departamentului de pescuit a FAO, este axata pe facilitarea si apararea dezvoltarii sustinute pe termen lung si utilizarea pescuitului si a culturilor acvatice mondiale. Principalul Program de pescuit al FAO isi propune urmatoarele:

- incurajarea si dezvoltarea sustinuta a unui pescuit responsabil;

- contributia la siguranta hranei.

Cuvinte cheie utilizare a productiei de peste, piata pestelui, produse/semiproduse ale pietei produselor sectorului pescaresc, oferta si resurse piscicole piscicole, consum de pette, valorificarea productiei piscicole, filiera productiei, filiera de piata a produselor pescaresti, politici structurale in oferta de produse din acvacultura si pescuit, politica pietei comunitare in domeniul pescuitului, gestionarea ofertei piscicole, strategii nationale de dezvoltare a pietei produselor din acvacultura si pescuit, sprijinrea pietei sectorului pescaresc.