CERCETARE PROPRIE PRIVIND TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI EXPLOTARE A PASTRAVULUI LA PASTRAVARIA IANCA DIN JUDETUL OLT

Cercetare proprie privind tehnologia de crestere si explotare a pastravului la PASTRAVARIA IANCA din judetul olt

In trecutul Indepartat In aceasta zona si in zonele invecinate existau paduri intinse. Campia Olteniei a reprezentat un domeniu al silvostepei, al padurilor de stejar poienite si al tufarisurilor.

Mai tarziu s-a produs o modificare radicals a invelisului vegetal. Nu numai ca a avut loc o progresiva deplasare spre nord a limitei sudice a padurii si golirea campiei de tufele de padure existente anterior, dar a avut loc si o rarire evidenta, pana la despadurirea intregii parti sudice a Piemontului Getic. Despadurirea completa a campiei, inclusiv a terenurilor nisipoase, au avut un efect negativ prin distrugerea tocmai a elementului ce asigura stabilitatea nisipurilor. Pe suprafete intinse s-a produs o reactivare a nisipurilor sub actiunea vantului. Acesta a fost rezutatul interventiei nechibzuite a omului in ecosistem, prin exploatarea vegetatiei forestiere din zona de sud a Campiei Olteniei, producandu-se un dezechilibru ecologic in cadrul ecosistemului natural al zonei respective.

Pentru diminuarea si stavilirea procesului de spulberare si invadare a terenurilor de nisip, s-a trecut la plantarea campurilor de dune cu salcam. Pe la mijlocul secolului XIX au inceput sa apara padurile de salcam, acoperind foarte bine dunele de nisip din zona de lunca inalta a Dunarii si pe cele de pe terase. Aceste paduri de salcam din sudul Olteniei au adus o modificare esentiala in peisajul campiei si a avut un rol important in incercarea de stabilire a echilibrului ecologic, aclimatizandu-se foarte bine in aceasta zona si realizand un ecosistem artificial destul de apropiat ca eficienta, de cel natural.

MODUL DE GOSPODARIRE A PADURILOR DUPA ANUL 1948

Pentru padurile din acest teritoriu, primul amenajament unitar s-a intocmit in anul 1955 urmat de reamenajarile din 1968, 1976, 1985, 1992 si 1997. Date privind structura fondului forestier exista de la amenajamentul din 1985 cand s-a intocmit primul amenajament forestier perdelele forestiere.

ELEMENTE PRIVIND CADRUL NATURAL

Geologie-litologie

Din punct de vedere geologic, pe teritoriul pastravariei Ianca in urma executarii profilelor principale de sol, coroborate cu studiul hartii geologice, a fost semnalata existenta formatiunilor cuaternare reprezentate prin depozite eoliene pe care s-au format dunele existente. Formatiunile cuaternare apartin Pleistocenului si Holocenului mediu si superior. Depozitele de dune sunt constituite de nisipuri fine care contin circa 95% cuart si in rest mica, granate, calcita. Pe aceste formatii au luat nastere psamosolurile existente in cadrul pastravariei.

Geomorfologie

Pastravaria Ianca este situata in partea de sud-est a Campiei Olteniei, in Campul Dabuleniului, apartinand silvostepei. Formele de relief sunt reprezentate prin dune de nisip, al caror teren prezinta o panta medie de 4

Anterior construirii sistemului de irigatii Corabia-Dabuleni-Sadova, dunele erau orientate pe dectia est-vest cu un microrelief framantat, cu pante locale de 30-40%, a caror lungime era de 100-200 m. Frecventa acestor dune era mai mare in sudul pastravariei si mai slaba in nord unde terenul era mai uniform, cu interdune a caror latime depasea 1 Km. Dunele mai mari erau consolidate cu vegetatie forestiera.

Altitudinea medie a pastravariei Ianca este de 50 m.

Hidrologie

Zona in care se afla pastravaria este lipsita de retea hidrologica mare interioara, fiind insa delimitata la sud de fluviul Dunarea iar la est si vest de raul Olt, respectiv raul Jiu. Panza freatica se gaseste la 10-25 m. Pastravoria este alimentata direct de la izvor. Izvor ce a aparut in urma cutremurelui din 1977.

Climatologie

Pastravaria intra in sectorul climat temparat continental moderat.

Se caracterizeaza printr-un climat de silvostepa, deosebit de secetos datorita cunatnmului redus de precipitatii din perioada de vegetatie, a temperaturilor ridicate la suprafata solului si a capacitatii reduse a solului de retinere si inmagazinare a apei Neuniformitatea caderii ploilor da nastere la secete frecvente (anuale) de 30-40 de zile. Durata acestor secete atinge 60-70 zile odata la 7-8 ani si chiar 80-90 zile, in anii excesiv de secetosi, odata la 15-20 ani.

Regimul climat este influentat de masele de aer uscat din est, cu ierni reci si veri calduroase si secetoase, precum si de masele de aer sudic cu o usoara tenta submediteraneeana.

Regimul termic

Regimul termic se caracterizeaza prin temperaturi medii lunare si anuale, valori maxime si minime, temperaturi medii pentru perioada bioactiva si cea de vegetatie, precum si datele privind primul si ultimul inghet, in mod sintetic se prezinta astfel:

Tabelul

Vara predomina zilele senine si secetoase. Temperatura maxima sa inregistrat in luna august 43C. Ca urmare a temperaturilor ridicate aici se intalneste si cel mai mare numar de zile de vara, aproximativ 80 zile cu 10-12 mai mult decat in delta.

Toamna, ca urmare a miscarii duratei de stralucire a Soarelui, regimul temperaturilor inregistreaza valori mai mici. Primele zile cu inghet apar in zona Corabia. Valorile medii lunare sunt peste 18C in septembrie, 12C octombrie si in noiembrie peste 5,7C

Iarna cand circulatia atosferica este mai intensa, variabilitatea temperaturilor medii lunare este mai mare. Iernile sunt friguroase, dar mai scurte si totodata cele mai scazute se intalnesc in luna ianuarie -2,3C. Minimele absolute s-au inregistrat tot in Corabia atingand - 32C.

Primavara temperaturile incep si ele sa creasca, cele mai mari avand loc intre lunile martie si aprilie. Temperatura medie lunara este de 11C.

Temperatura medie zilnica. De la o zii la alta, in cursul anului temperaturile medii zilnice ale aerului nu se succed in crestere sau in descrestere continua ci prezinta adesea schimbari cu caracter foarte variabil. Cauza acestor variatii este alternarea si inocularea, uneori brusca, a maselor de aer cu caracteristici termice diferite, resimtita mai ales la trecerea fronturilor. Iarna, deoarece circulatia atosferica este mai intensa, iar contrastul termic al diferitelor mase de aer este mai mare si salturile interdiurne ale temperaturii aerului sunt mai ample decat in restul anului. Cele mai mici variatii de la o zii la alta se constata, in general vara.

      Fig-53 - temp. medii lunare si anuale.

Regimul pluviometric

Regimul pluviometric, caracterizat prin precipitatii atmosferice de 500 mm. In sezonul cald sub 50% din totalul precipitatiilor. Maximul mediilor lunare are loc in luna iunie iar minimul in luna ianuarie-martie

Ploile torentiale cad in sezonul cald si se produc cu intensitate de 4mm/min, sunt insotite de grindina.

O cantitate de semnificativa din totalul precipitatiilor cad sub forma de zapada.

Regimul eolian

Valorile temperaturilor medii, umiditatii atmosferice, evapotranspiratiei, etc. sunt influentate de natura, viteza si intensitatea vanturilor din zona.

In zona pastravariei nu sunt statii meteorologice care sa inregistreze miscarea aerului, iar distanta mare la care se afla aceste statii, nu permite extrapolarea datelor de la acestea. Datele care vor fi prezentate in continuare au un caracter general si orientativ. Zona perdelelor forestiere este bantuita de vanturi frecvente, din care cea mai mare frecventa (20%) o au vanturile din direcda vestica, aceste vanturi au si viteza mai mare, antreneaza nisipurile, in special inperioada 15 martie-15 aprilie. Frecventa si directia de inaintare a dunelor era determinata de directia vestica din care bateau vanturile.

Frecvent este si vantul din directia estica care bate in lunile de iarna (15 decembrie-1 martie).

Vanturile neregulate si cu frecvente reduse bat din toate directive. Zona nu este lipsita nici de furtuni, a caror directie este predominant din sector vestic, mai rar sudic.

Numarul zilelor cand nu bat vanturile reprezinta 25-35% din durata anului, maximal de calm inregistrandu-se in lunile de vara.

DATE GENERALE

Pastravaria Ianca este o pastravarie de consum, fiind localizata in sudul judetului Olt, chiar in Lunca Dunarii (fig 54).

Fig. 54 - Localitatea Ianca

Amplasament:

Pastravaria Ianca este amplasata pe teritoriul comunei Ianca, pe doua platforme de nivelate la cotele 34,00 si 33,20, in teren administrat de ocolul silvic Corabia atribuit prin decizia C.P.J Olt, si la 27 km de Corabia. Acesul fiind asigurat prin drumul judetean Corabia-Calafat.

Suprafata totala a terenului ocupat de pastravarie este de 18.868 m².

Alimentarea cu apa apastravariei este asigurata direct de la izvor. Aparut in 1977 prin prabusirea unei falii care a favorizat iesirea lui la suprafata, captat ulterior si dirijat catre locul unde a fost infintata pastravaria, la o distanta de 300 m de izvor.

Pastravarie Ianca este destinata sa produca pastrav de consum, valorificabil la 2 ani.

Capacitatea de productie anuala este de 10 t pastrav curcubeu pentru consum (fig.55).

Fig.55- Pastravi din pastravaria Ianca (foto orig.)

Greutatea medie la care se valorifica pasravul de consum este de 120 g/buc.

Tehnologia procesului de productie asigura producerea pastravului de consum in cadrul unui ciclu de productie complet : icre-puieti-pastrav de consum, asigurandu-se un flux continuu.

Plan general

Conform cerintelor tehnologice cat si a datelor de pe teren, pastravaria Ianca se prezinta astfel:

Casa de incubatie cu 24 incubatoare Wacek;

Troci pentru cresterea puietilor in prima faza de dezvoltare si sopron pentru protectia acestora;

Bazine pentru cresterea puietilor la varsta de 6 luni;

Bazine pentru cesterea pastravului de la varsta de 6 luni pana la 20 ani;

Bazine pentru reproducatori;

Bazine pentru carantina;

Bazine de selectie si pescuit;

Bazin de retentia apei de rezerva;

Calugari pentru asigurarea circulatiei apei la bazine si la digurile de pamant;

Bucatarie - magazie ;

Laborator si locuinta pastravar (1 apartament)

Anexe gospodaresti

Remiza scule unelte;

Spatii cu dulapuri frigorifice pentru pastrarea hranei;

Platforme si nivelari;

Drumuri interioare si de racord la DN 54A Corabia-Calafat;

Imprejmuirea perimetrului pastravariei;

Retele de alimenate cu apa si de evacuare in sistemul de desecari din zona;

Retele electrice interioare - exterioare si de racord la reteaua electrica din zona.

Acesul in incinta pastravariei se face pe un drum balastat ce face legatura cu DN 54A Corabia-Calafat.

Alimentarea cu energie electrica a pastravariei s-a realizat prin acordarea electrica din zona.

Luciul de apa total este de 3103 m² si se compune din:

Tabelul 4

BAZINE PENTRU PASTRAVI

a.      Bazine pentru puieti P_o

Bazinele P_o sunt amplasate in vecinatatea casei de incubatie si a sopronului adapost troci. Bazinele P_o sunt din beton cuplate cate doua, numarul total fiind de 18 buc. avind dimensiunea exterioara in plan de 15,20 x 1,70 m. Luciul de apa al unui bazin este de 22,5. Total luciu de apa al bazinelor P_o este de 405 mp.

Cotele nivelmetrice pentru bazinele P_o sunt:

Tabelul 5

b.      Bazine pentru cresterea pastravilor P₁

Bazinele P₁ sunt amplasate in vecinatatea P_o. Numarul total al bazinelor P₁ este de 8 buc., cuplate cate doua cu dimensiunile exterioare in plan de 30,20 x 2,70 m. Luciul de apa pe un bazin este de 75 m². Luciul de apa total este 450 m².

Cotele nivelmetrice constructive pentru bazinele P₁ sunt:

Tabelul 6

c.       Bazine pentru cresterea pastravilor P₂/I si P₂/II.

Bazinele P₂/I si P₂/II sunt amplasate in aval de bazinele P₁ avand posibilitatea de recirculare a apei de la bazinele P_o si P₁ prin conducte.

Numarul total al bazinelor P₂/I este de 8, iar bazinele P₂/II de 5 buc. Ambele tipuri de bazine sunt cuplate cate doua. Dimensiunea exterioara a unui bazin P₂/I in plan este de 3,20 x 30,20, iar a unui bazin P₂/II este de 4,20 x 30,20 m. Luciul de apa al unui bazin P₂/I este de 90 m² , iar a bazinelor P₂/II este de 120 m².

Total luciu de apa bazine P₂/I este de 720 m², iar a bazinelor P₂/II este de 600 m².

Cotele nivelmetrice constructie pentru bazinele P₂/I sunt:

Tabelul 7

d.      Bazinele pentru cresterea reproducatorilor (R)

Bazinele R sunt amplasate in aval de bazinele P_o si in partea de nord-est a bazinelor P₂/I. Numarul total al bazinelor R este de 4 buc. grupate cate doua, cu dimensinile exterioare in plan de 30,20 x 4,20 m.

Luciul de apa pe un bazin este de 120 m², iar luciul de apa total este de 480 m².

Cotele nivelmetrice constructive pentru bazinele R sunt:

Tabelul 8

e.     Bazinele carantina-este un singur bazin, amplasat in nord - vestul bazinelor P₂/I, la o distanta care sa asigure protectia sanitara. Dimensiunile exterioare ale bazinului sunt de 3,20 x 15,20 m, iar luciul de apa este de 60 m² .

Cotele nivelmetrice constructive pentru bazinul de carantina (C) sunt:

Tabelul 9

f.        Bazin de selectie si pescuit - este un singur bazin circular cu raza esterioara de 5,50 m avand luciul de apa de 80 m².

Este amplasat in partea de nord-est a bazinelor de reproducatori (R)

Cotele nivelmetrice constructive a bazinului de selectie si pescuit sunt:

Tabelul

g.      Bazine sortare pastravi in numar de trei, 2 amplasate intre bazinele P₁ si P₂/I cu dimensiunile exterioare de 30,20 x 6,30 m si luciu de apa 2 x 75,00 m², iar bazinul al treilea este alaturat bazinului P₂/II, avand dimensiunile exterioare de 30,20 x 4,15 m si luciu de apa 120,00 m². Cotele nivelmetrice sunt in plan general la bazinele P₁ si P₂/II.

h.      Bazin de retentie

Bazinul de retentie este amplasat in alav de pastravarie. Este prevazut a se executa din pamant avind dimensiunile exterioare in plan de 100,00 x 25,00 m. Pe capatul din dreapta al bazinului s-au prevazut 2 calugari.

Are functiunea de a retine o rezerva de apa.

LUCIU DE APA IN PASTRAVARIE.

Tabelul

CONSTRUCTII

a-     Casa de incubatie (fig.56)este o constructie tehnologica dimensionata pentru o capacitate de 24 incubatoare tip Wacek . este amplasata in partea de nord a incintei, in imediata apropiere a soproanelor de troci si a bazinelor P_o.

Fig.56- Casa de incubatie (foto original)

Fig.57-Incubatoare tip Wacek (foto original)

Constructia este amplasata pe o platforma a terenului nivelat de 34,00. Cota pardoselei corespunde curbei terenului nivelat de 33,20. Constructia casei de incubatie corespunde gradului III de rezistenta la foc.

b-     Troci si sopron adapost troci (fig. 58,59) este o constructie simpla tip sopron deschis, dimensionata pt capacitatea de 20 troci. Tehnologic sunt necesare 40 de troci, sunt prevazute 2 soproane, amplasate pe o platbanda a terenului nivelat de 34,00.

Fig.58- sopron adapost troci(foto original)      Fig. 59- Troci(foto original)

Gradul de rezistenta la foc este "V", iar categoria de incendiu "E"

c-     Bucatarie -magazie (fig.60), este o constructie tehnologica cu destinatia de preparare a hranei pentru pastravi. Exte amplasata in partea de sud a incintei, fara sa impiedice desfasurarea activitatii in cadrul pastravariei, avand acces auto direct. Constructia este amplasata pe o platforma a terenului nivelat de 34,00. Cota pardoselei este de 34,50.

Fig.60- Magazia (foto original)

Bucataria-magazie are gradul de rezistenta la foc III, iar categoria de incendiu "E".

d-     Remiza scule unelte este o constructie tip sopron, inchis cu pancui din sarma, este amplasata in vecinatatea laboratorului si locuintei. Constructia este amplasata pe oplatforma a terenului nivelat de 34,00.

Cota corespunde curbei terenului nivelat de 34,20. O treime se inchide cu inlocuitori de caramida. Gradul de rezistensa la foc este "V".

e-     Laborator si locuinta-1 apartament . este o constructie ce imbina activitatea de locuit cu cea de laborator. Este amplasata in apropierea accesului in incinta, in asa fel incat sa permita personalului ingrijitor o atenta supreveghere a activitatii in pastravarie. Cladirea este amplasata pe o platforma a terenului nivelat de 34,00.

Fig.61- Laborator si locuinta (foto original)

Constructia se incadreaza in gradul III de rezistenta la foc.

f-       Anexe gospodaresti-varianta lemn, constructie din lemn amplasata in partea cea mai de nord a incintei pe o platforma a terenului nivelat de 34,00. Gradul de rezistenta la foc este V.

DRUMUL DE ACCES SI PLATFORME.

Drumul de acces in pastravarie se racordeaza la drumul judetean Corabia-Calafat, avand 4 m carosabil si 1 m acostament. In incinta este astfel amenajat incat sa asigure o buna functionare tehnologica a pastravariei.

IMPREJMUIRI SI PORTI DE ACCES.

Imprejmuirea incintei este din plasa de sarma zincata cu ochiuri pastrate de 60 x 60 mm si grosime de 3,10 mm. Deasupra este mintata un rand de sarma ghimpata zincata. Sarma este sustinuta de stalpi de lemn cu diametru de 16 cm si 2,65 m inaltime, din care 0,70 m sunt ingropati in pamant.

Distanta dintre stalpi este de 2 m..

Inaltimea totala a imprejmuirii este de 2 m.

Lungimea totala a imprejmuirii este de 625 m.

Poarta de acces este din plasa de sarma zincata cu ochiuri patrate de 50 x 50 mm si grosime fir 2,24 mm. Poarta auto are dimensiunile de 4,00 x 1,70 m si cea pietonala de 1,00 x 1,70 m. Plasa de sarma este intarita cu diagonale din sarma zincata de 4 mm grosime.

TEHNOLOGIA REALIZARI CAPACITATII DE PRODUCTIE CU STABILIREA SPATIILOR NECESARE SI A CONSUMURILOR SPECIFICE PENTRU FIECARE FAZA DE CRESTERE A PASTRAVULUI.

- Stabilirea productiei de pastrav (numerica) pe stadii de dezvoltare.

Necesarul de icre pentru pentru productia puietilor de pastrav pentru relizarea cantitatii de 10 tone de pastrav de consum.

10.000 kg pastrav de consum : 0,12 kg/buc = apoximativ 83.300 pastrav valorificabil la 2 ani.

Pierderile de la varsta de 1 an pana la 2 ani sunt de cca 12% din 95.000 buc. pastravi

Pierderile de la varsta de 6 luni pana la 1 an sunt de cca. 20% din 119.000 buc. puieti

Pierderi de la varsta de 4-5 saptamani pana la 6 luni pierderile sunt de cca. 50%. 238.000 buc. puieti.

Pierderi la ecoziune pana la varsta de 4-5 saptamani 40% , din 397.000 puieti dupa ecloziune (de o zi).

Pierderi in timpul incubatiei si in timpul ecloziunii, cca 25% din 530.000 icre.

STABILIREA NECESARULUI DE INCUBATOARE

Necesarul de incubatoare pentru cantitatea de 530.000 buc. icre de pastrav curcubeu, s-a stabilit pe baza experientei de la alte pastravarii si a prevederilor "Instructiunilor de salmonicultura privind cresterea pastravului" rezulrand un numar de 24 de incubatoare, revenind in medie cca 22100 buc. icre la incubator.

NECESARUL DE REPRODUCATORI

In vederea producerii cu continuitate a necesarului anual de 530.000 buc. icre de pastrav curcubeu in documentatie se prevede asigurarea bazei de reproducatori si spatiile necesare intretinerii acestora.

Necesarul de reproducatori s-a stabilit luandu-se in considerare potentialul mediu de productie (nr. de icre/kg. corp femela) cu un raport intre sexe de 1 mascul la 2 femele.

a-      Reproducatori de pastrav curcubeu.

Productia de icre /kg. Corp femela este in medie de cca. 2200 buc. icre la o greutate medie a unui reproducator de 0,400 kg. rezulta o productie de 880 icre / buc. femela.

530.000 buc. icre : 880 buc. icre/buc. femela = 600 buc. femele

600 buc. femele : 2 = 300 buc. masculi

Total reproducatori : = 900 buc. (cca. 360 kg.).

b-      Necesarul de pastrav pentru mentinerea stocului de reproducatori.

Mentinerea stocului de reproducatori care sa asigure o productivitate optima, necesita ca la interval de 3 ani, stocul existent sa fie integral inlocuit cu pastravi din cei mai valorosi produsi in pastravarii tinandu-se seama ca productia optima de icre se realizeaza de catre reproducatori cu varste de 3-5 ani.

c-      Necesarul de pastrav curcubeu pentru mentinerea stocului de reproducatori.

Stocul de reproducatori fiind de 900 buc rezulta ca pentru intocmirea reproducatorilor care au varste de peste 5 ani si a caror productivitate este necorespunzatoare, se vor retine anual din pastravarie de 2 ori destinati pentru consum, cantitatea de 300 bucati.

Avandu-se in vedere ca de la varsta de 2 ani pana varsta la 3 ani cand reproducatori intra in productie, se inregistreaza pierderi normale in timpul cresterii, la stabilirea numarului de pastravi care se vor retine se vor avea in vedere si pierderile.

pierderi normale de la 2 la 3 ani cca 2%.

Pastravii necesari pentru mentinerea stocului de reproducatori se vor retine anual dintre pastravii crescuti in pastravarie pentru consum la finele celui de al doilea an de existenta a lor pe baza unei sortari riguroase cae sa asigure pastrarea celor mai viguroase exemplare.

d-     In conditiile mentionate,situatia stocului de reproducatori necesar sa existe in permanenta in pastravarie si a carora trebuie sa li se asigure spatiile de crestere se prezinta astfel:

Stoc reproducatori de pastrav curcubeu.

Reproducatori de 3 ani      - 300 buc.

Reproducatori de 4 ani      - 300 buc.

Reproducatori de 5 ani      - 300 buc.

Total reproducatori 900 buc.(cca 360 kg.)

PRODUCTIA PASTRAVARIEI

Productia lunara este de 2 t.

Pentru asigurarea unei productii constante a pastravariei la nivele stabilite, calculata pe stadii de dezvoltare, anual se vor realiza in cadrul pastravariei.

a-      Pastrav consum

Icre de pastrav curcubeu 530.000 buc.

Puieti pastrav curcubeu in varsta de 4-5 sapt.      238.000 buc.

Puieti de pastrav curcubeu de 6 luni 119.000 buc.

Puieti de pastrav curcubeu de 1 an 95.000 buc.

Pastrav in varsta de 2 ani valorificabil      83.300 buc.

Tabelul 12

Situatia datelor inregistrate in evidenta financiara

PRODUCTIA MARFA

Din productia care se realizeaza in pastravarie se va verifica anual :

a-      Pastrav consum

Pastravi curcubeu valorificat la 2 ani -10.000 kg.

o       Prin valorificare la kg. (65%)

o       Prin valorificare la buc. (35%)

DIMENSIONAREA BAZINELOR

a-      Troci pentru cesterea alevinilor

Pentru cesterea puiesilor in prima faza de dezvoltare se prevede amenajarea a 32 buc. troci cu dimensiuni de 200/60/30 cm cuplate cate 2 buc. Necesarul de troci s-a calculat luandu-se in considerare densitatea initiala de populare de cca. 7450 buc. puieti/buc. troaca si densitatea la finele perioadei de crestere de cca. 6500 buc.

Fig. 62 - Troci (foto original)

b-      Bazine pentru cresterea puietilor (P_o)

Sunt prevazute 18 bazine cu urmatoarele dimensiuni:

Lungimea bazinelor 15 m, latilea de 1,5 m, cu adancimea apei la alimentare de 0,50 m si la iesire de 0,70 m (fig.63).

Pe intreg contur al bazinelor se prevede o suprainaltare de 0,20 m de la nivelul apei, necesara pentru mentinerea puietilor in bazine si pentru protectie la eventualele cresteri a nevelului apei in interiorul acestora. Luciul de apa pentru un bazin este de 22,5 m², in total 405 m² la cele 18 bazine propuse.      Fig.63 - Bazine pentru cresterea puietilor(foto original.)

Bazinele sunt construite din beton, grupate cate 2 buc. cu pereti de separare longitudinale realizate tot din beton.

Fig.64 - Puiet de pastrav (foto orogonal)

c-      Bazine pentru cresterea pastravului de consum (P₁, P₂ si R),(fig.65).

Pentru cresterea pastravului de consum bazunele se vor realiza cu dimensiuni diferentiate, corespunzator stadiilor de dezvoltare a pastravariei si in functie de aplasament astfel:

o       Bazine pentru cresterea pastravilor P₁

-8 bazine cu lungimea de 30 m, latimea de 2,5 m cu luciul de apa de 75 m² la cele 8 bazine repartizate pentru P₁, din care 6 bazine pentru crestere si 2 bazine pentru sortarea puietilor pe parcursul cresterii.

Fig.65 - Bazine (foto original)

o       Bazine pentru cresterea pastravilor in P_2.

-8 bazine cu lungimea de 30 m, latimea de 3 m, cu luciu de apa de 90 m²/bazine, in total 730 m² (P₂/I).

-6 bazine cu lungimea de 30 m, latimea de 4 m, cu luciul de apa de 130 m²/bazin, in total 720 m² (P₂/II) din care 5 bazine pentru crestere si un bazin pentru sortarea puietilor pe parcursul cresterii.

Luciul de apa total repartizat la bazinele P₂ este de 1320 m² si 120 m² pentru sortare.

o       Bazinele pentru cresterea reproducatorilor (R),(fig.66).

Fig.66 - Bazin pentru reproducatori(foto original)

4 bazine cu lungimea de 30 m, latimea de 4 m, cu luciul de apa de 120 m²/bazin, in total 480 m².

Adancimea apei la bazinele P₁, P₂ si R, este de 0,8 m la intrare si de1,2 m la iesire. Pe intregul contur al bazinelor se prevede o suprainaltare de 0,4 m.

Avand in vedere amplasamentul pastravariei este situat in zona cu nisipuri, pentru evitarea pierderilor de apa in treapta I-a bazinelor de la care se recircula apa la bazinele din treapta II-a (P₂ si R) fundul bazinelor P₁ este din beton.

La bazinele P₂/I si P₂/II si R fundul bazinelor este din pamant captusit cu strat de argila de 20 cm. La capetele bazinelor se prevede ca fundul sa fie din beton pe o lungime de 3 m la intrarea apei si de 2 m la iesire.

STRUCTURA PRODUCTIEI SI REPARTIZAREA SPATIULUI DIN PASTRAVARII PENTRU UN CICLU DE PRODUCTIE.

La repartizarea spatiului (luciul de apa util) din pastravarie s-a tinut seama de dezvoltarea, in raport de varsta a puietilor si de necesitatile de sortare determinate de cresterea diferentiata din cadrul unui ciclu de complet de productie.

o       Modul de folosire a bazinenelor pentru puieti.

Puietii destinati pentru realizarea productiei de consum si pentru stocul de reproducatori se tin in troci, in mod obisnuit pana la varsta de 2 ani, dupa care se trec in bazinele de puieti (P₀) in care se cresc pana la varsta de 5-6 luni.

In aceste bazine, tinand seama de faptul ca puietii de pastrav sunt inca in faza de crestere si pentru asigurarea hranei in conditi corespunzatoare, densitatile pe m² luciu de apa sunt mult mai mari in raport cu cele din bazinele de consum. Luand in considerare cele mentionate luciul de apa s-a determinat luandu-se in calcul pentru puietii in varsta de 2 luni care se obtin in troci (cca. 100.000 buc.) o densitate initiala de populare, de cca 440 puieti/m² luciu de apa, in functie de care luciul total de apa este de 405 m².

o       Modul de folosire al bazinelor de consum.

Repartizarea puietilor pe clase de calitate s-a facut in functie de diferentierile normale care se realizeaza in timpul cresterii, iar cantitatile in kg/m² sunt cele recomandate a se realiza in pastravarie alimentate din izvoare cu apa stenoterma in vederea folosiri eficiente a spatiului si asigurarea unei rentabilitati corespunzatoare.

STABILIREA NECESARULUI DE APA.

Debitul de apa necesar alimentarii pastravariei s-a stabilit in functie de suprafata bazinelor (luciu de apa) si consumurile specifice de apa pentru diverse stadii de dezvoltare realizate in pastravarie.

Consumul specific de apa luat in considerare, in baza experientei din practica salmonicola din tara noastra este cuprins intre 0,05 si 0,10 l/s/m².

Alimentarea cu apa a pastravariei se realizeaza din izvor.

Debitul de apa stabilit prin laboratorul de crecetare salmonicola din ICAS, prin masuratori repetate efectuate in anii 1994-1995, corectate pentru situatiile cu debite minime inregistrate in perioada de seceta prelungita in anul 1995, luate in considerare pentru alimentarea pastravariei, este de 130 l/s iar pentru situatiile de debit mediu multianual de 180 l/s.

Apa, conform analizelor facute de laboratorul de specialitate, este de buna calitate fiind corespunzatoare pastravariilor de repopulare si consum.

Cantitatiile de apa repartizate pentru utilitatiile din pastravarie se incadreaza in debitul total de 180 l/s

Pentru casa de incubatie, troci ti bazine P_o      = 38 l/s

Pentru bazinele P₁ si P₂      = 100 l/s

Pentru bazine R      = 38 l/s

Pentru carantina si bazin selectie = 4 l/s

180 l/s

Pentru situatiile cu debite minime (130 l/s) in proiect se prevedea instalatii de recircularea apei de la bazinele din treapta I-a la cele din treapta II-a.

CALITATILE FIZICO-CHIMICE ALE APEI.

Pentru studierea calitatiilor fizico-chimice ale apei din sursele de alimentare, s-a recoltat o proba de apa si s-a analizat in laboratorul ICPIL Bucuresti.

Rezultatele buletinelor de analiza se redau in tabelul urmator, comparativ cu datele din STAS 4706-74 si cu datele Comisiei Europene referitoare la conditiile de calitate ale apelor de suprafata, care se preteaza pentru cresterea intensiva in pastravarii.

Tabelul.13

Din analiza datelor fizico-chimice ale apei, rezulta ca indicatorii de calitate se incadreaza in limetele prevederilor STAS 4706-74 si ale Comisiei Europene FAO pentru salmonicultura, calitatile sursei de apa studiata fiind corespunzatoare reproducerii si dezvoltarii salmonidelor si pentru alimentarea cu apa a amenajarilor piscicole.

Temperatura apei in anul 2007.      Tabelul 14

CRESTEREA PASTRAVULUI , SITEMUL DE HRANIRE SI HRANA NECESARA

Pentru realizarea parametrilor privind productia pastravariei, hrana, sistemul de hranire adecvat speciei, in functie de stadiile de crestere constituie conditii de prima importanta pentru ca pastravul sa poata fi valoficat la o virsta timpurie cu cheltuieli de productie reduse (fig.67).

Personalul din pastravarie este calificat, capabil sa gospodareasca rational cu maximum de eficienta fondul piscicol, sa cunoasca tehnologia procesului de productie, nevoile de hrana ale pastravului si modul de preparare si pastrare al hranei. Sa cunoasca deasemenea conditiile de mediu optime necesare dezvoltarii pastravului, iar in functie de anumiti factori de mediu limitativi la un moment dat (cum ar fi cresterea temperaturi apei, scaderea limpezimii ei) sa efectueze astfel incat sa diminueze la maximum efectele negative ale factorilor mentionati. La cresterea temperaturi apei se va micsora ratia de hrana, iar in cazul de tulburare a apei se va interveni in primul rand la incubatoarele cu icre si la trocile cu puieti astfel ca apa care le diminueaza sa fie neaparat trecuta prin filtru. Pastravaria Ianca are un caracter unic fiind axata pe producerea pastravului curcubeu pentru consum.

Fig.67- Distribuitor hrana (foto original)

a-      Cresterea puietului de pastrav

Din monetul punerii icrelor in ecloziune (fig.68) si pana la ecloziune (fig.69),acestia sunt sub supraveghere si ingrijire permanenta, respectandu-se cu strictete instructiunile pentru cresterea pastravului in pastravarii, elaborate de Inspectia de salmonicultura din Ministerul Silviculturii. Se va acorda o atentie deosebita mentinerii debitului normal de apa, controlul permanent al temperaturii apei, asigurarea mediului optim pentru incubatie, precum si scoaterea zilnica a icrelor moarte, curatirea filtrelor ori fr cate ori este nevoie.

Fig.68 - Icre de pastrav (foto original) Fig.69 - Icre eclozate (foto original)

Perioada de incubatie este de cca 330-380 grade zile, pentru icrele de pastrav curcubeu.

Dupa trecerea perioadei de incubatie are loc ecloziunea din icre a puietilor. Ecloziunea dureaza mai multe zile, aproximativ o saptamana (cca 50 grade zile) fiind influentata direct de temperatura si calitatea apei.

Pe masura ce puietii au fost eclozati din icre, ei se ingramadesc la intrarea apei in icubatoare (fig70), adica acolo unde apa contine mai mult oxigen dizolvat. Pentru acest considerent, in aceasta faza de dezvoltare, este necesar a se mari debitul de apa ce intra in incubatoare, iar pentru a evita ranirea pungii viteline a puietilor, cutiile interioare ale incubatoarelor se vor plasa spre peretele de evacuare a apei in asa fel ca apa intrand intre peretii cutiilor exterioare si cei ai cutiilor interioare, sa circule sub forma unui curent ascendent cu viteza redusa (fig.71).

     

Fig.70 - puieti eclozati (foto original) Fig.71 - puieti ingramaditi la intrarea apei in incubator

(Foto original)

In aceasta faza, puieti eclozati avand nevoie de lumina se vor ridica treptat capacele de pe incubatoare avand grija totusi ca puietii sa nu fie expusi direct razelor solare.

Incepand din aceasta perioada, ingrijirea ce se va da puietilor de pastrav, se va face tinand seama de doua aspecte distincte in functie de mediul in care cresc in continuare si anume:

o       Cresterea puietilor in troci

o       Cresterea puiesilor in bazine de puieti.

Deosebirea intre cele doua etape de crestere a puietilor sunt determinate, in principal, de stadiul de dezvoltare in mediul in care sunt crescuti, de desimea puietilor pe m², elemente care la randul lor impun administrarea unui anumit fel de hrana si intr-un anumit mod.

Cresterea puietilor in troci are loc in prima faza dupa ecloziune, cand pe m² luciu de apa puieti sunt in numar mare si cand este nevoie de o ingrijire atenta a puietilor si a hranei corespunzatoare, deoarece din aceasta faza se hotareste situatia productiei de viitor din pastravarie (fig.72).      Fig.72 - Cresterea puietilor in troci (foto original)

Cu puieti vigurosi, ingrijiti si hraniti corespunzator se va putea asigura o crestere rapida si deci atingerea greutatii de valorificare intr-o perioada mai scurta.

In incubatoare, puietii destinati obtinerii productiei de consum sunt tinuti 4-5 saptamani timp in care resorbtia pungi viteline se reduce in proportie de 2/3, moment dupa care incape hranirea puietilor destinati productiei de consum.

Dupa resorbirea pungi viteline in proportie de 2/3, puieti destinati realizarii pastravului de consum se trec in continuare in troci numai puietii de pastrav curcubeu de 4-5 saptamani.

La trecerea in troci puietul se ridica spre suprafata apei in cautare de hrana.

Fig.73 - Puiet pastrav (foto original)

Aceasta perioada trebuie urmarita cu multa atentie pentru a nu se pierde acest moment critic din viata puietilor de a invata sa prinda hrana (fig.73).

Daca acest moment nu este urmarit si nu se intrevine la timp cu hrana, puieti vor inregistra un procent mare de mortalitate, iar cei care raman se vor dezvolta necorespunzator.

Densitatiile initiale la care cresc puietii in troci sunt in mod obisnuit de cca 10.000-12.000 puieti /troaca.

Puieti se cresc in troci cca. 12 luni. Prima hrana care se distribuie olevinelor va fi constituit din galbenus de ou, branza de vaci, si ficat de vita, aceasta avand un continut ridicat de vitamine, proteine, fier, etc.

Este indicata deasemenea, hrana naturala formata din rame, melci, oua de furnici.

Distribuirea hranei se face cat mai des, cel putin de 5-6 ori pe zi, raspandind in cantitati mici si in cat mai multe puncte, sub forma unui "nor" fin, astfel incat puietii sa inoate inspre acestea si sa poata prinde hrana mai usor.

Hranirea se va face de asemenea, la ore fixe pentru stimularea poftei de mancare si pentru usurarea asimilarii, influentand astfel randamentul cresterii in greutate.

Cantitatile de hrana distribuite vor varia in funtie de varsta puietilor, de talie, de temperetura apei si de calitatea alimentelor.

Astfel, la varste mici cantitatea de hrana administrata trebuie sa fie mare comparativ cu greutatea lor la temperatura optima cantitatea de hrana de asemenea trebuie sa fie mai mare.

Distribuindu-se hrana rational se va evita totodata si depunerea pe fundul trocilor a excesului de hrana (fig.74).

Fig.74 - Curatirea trocilor (foto original)

Trocile se curata zilnic de hrana neprinsa de puieti ce se depune totusi si de puieti morti, pentru a evita imbolnavirea puietilor. Se recomanda ca o zi pe saptamana sa nu se administreze hrana, aceasta recomandare este valabila pentru toate stadiile de dezvoltare.

Cresterea puietilor in bazine pentru puieti. Dupa o perioada de aproximativ doua luni(de la ecoziune) de crestere in troci, puietii sunt trecuti in bazinele de crestere pentru puieti (P₀), sortati pe trei categorii, in funtie de talia lor (mari mijloci si mici).

In acest stadiu de dezvoltare puietii sunt crescuti in numar mai mic pe m² de luciu de apa, densitatea medie pe m² fiind dupa ultimele cercetari intreprinse de sectorul de cercetare din ICAS, la inceputul perioadei de crestere in bazine de pana la 1000 puieti/m² luciu apa.

Introdusi in bazine, puietii vor fii hraniti in continuare cu aceasi hrana cu care au fost obisnuiti in troci, trecandu-se apoi progresiv la cantitati mai mari de hrana pe masura cresterii puietilor, calitatea hranei diversificandu-se.

In prezent in pastravaria Ianca nu se mai administreaza hrana compusa din deseuri de abator, ci doar hrana sub forma granulata.

b-      Cresterea pastravului de consum

Dupa trecerea unei perioade de 5-6 luni de crestere a puietilor in bazinele de puieti, acestia sunt introdusi dupa o noua sortare pe trei categorii de marime in bazinele de crestere a pastravului de consum (P₁), iar la implinirea varstei de 1 an, acestia se trec in bazinele P₂ (bazine de consum pentru cresterea pastravului in anul al doilea).

Principalul scop care se are in vedere in acest stadiu este hranirea intensiva in vederea realizarii pastravului de valorificare intr-un timp cat mai scurt, cu respectarea tuturor masurilor necesare prevederii imbolnavirilor.

Masurile preconizate a se respecta la cresterea puiesilor raman valabile si pentru cresterea pastravului in acest stadiu de dezvoltare, cu mentiunea ca acum cantitatea de hrana necesara se va putea distribui in proportie de 50 % din deseuri de abator si 50 % hrana granulata, in prezent se administreaza hrana granulata 100%.

In functie de greutate pastravilor se stabileste hrana ce sa va distribui zilnic tinandu-se seama si de temperatura apei ce se inregistreaza zilnic.

Astfel, cand temperatura apei in bazine ajunge la 20⁰C, cantitatea de hrana ce se distribuie scade la ½, pana la 23C administrandu-se cantitati foarte mici.

c-      Cresterea reproducatorilor

Pentru cresterea reproducatorilor se vor folosi bazinele special prevazute pentru acest scop (R) dimensionate in consecinta cu cerintele biologice ale pastravului.

Sistemul de hranire nu difera in general de cel al pastravului de consum dar se tine seama de urmatoarele precizari:

Stabilirea necesarului de hrana se face in functie de talie, de dimensiunea reproducatorilor (greutatea lor) urmarindu-se in permanenta corelarea consumurilor de hrana cu dezvoltarea realizata de reproducatori.

Hrana se acorda in proportie de 80% sub forma de granule cu mentiunea ca in perioadele premergatoare recoltarii icrelor sa se administreze pe cat cat posibil hrana preparata, pe baza de deseuri de abator.

Cu doua zile inainte de recoltarea icrelor hranirea reproducatorilor inceteaza, perioada in care bazinele de reproducatori vor fi supravegheate in permanenta, urmarind mentinerea unei cat mai bune stari de igiena si de circulatie a apei.

Hrana administrata zilnic este de 250 kg/zi administrat in 3 mese, intr-o luna (max 26 zile) se administreaza 6,5 t.

Fig.75 - Hrana granulata NUTRA (foto original)

Diminuarea cantitatii de peste prin valorificare este inlocuita de sporul de crestere in greutate inregistrat.

Hrana granulata (fig.75,76).

Fig.76 - CLASIC EXTRA (foto original)

Tabelul. 15

Situatia hranei consumate si a sporului de crestere inregistrat in perioada 26 mai -18 oct. 2007.