Increngatura COELENTERATA (CNIDARIA)

Increngatura COELENTERATA (CNIDARIA)

Cuprinde organisme acvatice cu simetrie radiara, cu corpul format din ectoderm si endoderm intre care se gaseste mezogleea - strat gelatinos anhist la origine. Sunt forme solitare sau coloniale, cu doua faze in ciclul de dezvoltare - faza de polip si faza de meduza. Denumirea grupului vine de la faptul ca intreaga cavitate interna functioneaza ca un intestin primitiv (coelom - cavitate, enteron - intestin), sau de la prezenta celulelor urticante (gr. cnide - urzica)

Talia celenteratelor variaza de la dimensiuni de ordinul milimetrilor la dimensiuni de ordinul metrilor sau chiar al zecilor de metri. Cavitatea interna a corpului (simpla sau complicata) este plina cu apa, la acest nivel realizandu-se digestia, motiv pentru care este denumita cavitate gastrala; cavitatea gastrala comunica cu exteriorul doar prin intermediul orificiului bucal.

Structura peretelui corpului

Ectodermul este format din celule mioepiteliale, senzoriale, glandulare, nervoase si cnidoblaste (celule urticante), acest ultim tip de celule fiind caracteristice celenteratelor.

Celulele mioepiteliale au baza latita, la nivelul acesteia fiind situate fibre musculare. Restul celulei poate avea functie secretorie, existand o prima tendinta de transformare a celulelor mioepiteliale in celule secretorii.

Celulele glandulare sunt celule mioepiteliale modificate, care prezinta in citoplasma un mare numar de vacuole.

Celulele de tip senzorial - fusiforme - sunt celule epiteliale adaptate functiei senzitive prin aparitia unui perisor sensibil la variatia factorilor de mediu. Acest perisor proemineaza la suprafata epiteliului. La baza acestor celule se gasesc intotdeaua terminatii ale unor celule nervoase.

Celulele nervoase sunt de forma stelata, prevazute cu prelungiri dendritice si axoni care le interconecteaza, formand reteaua nervoasa difuza.

Cnidoblastele sunt celule mioepiteliale modificate, prezentand o vacuola mare plina cu lichid urticant - actinocongestina, acoperita de un capacel de pe care este fixat un filement spiralat. Citoplasma cnidoblastului prezinta miofilamente puternice, iar baza celulei urticante vine in contact cu o terminatie nervoasa. Capacul ce inchide vacuola prezinta dorsal un cil senzitiv - cnidocilul - care proemineaza la suprafata ectodermului. Orice atingere sau curent de apa determinat de deplasarea unui animal in apropierea cnidocilului determina contractia brusca a miofilementelor si expulzarea filamentului spiralat, care se intoarce pe dos sub presiunea lichidului urticant si penetreaza tegumentul victimei. Forta de penetrare a filamentului spiralat este enorma, actiunea durand circa 3 milisecunde iar viteza atinsa este de 40 000 de ori mai mare decat forta gravitationala. Actinocongestina este injectata prin intermediul a numerosi pori aflati in lungul filamentului. In plus, pe toata lungimea filamentului urticant ca si la baza exista un sistem de spini ascutiti orientati posterior care asigura o fizare trainica. Cnidoblastele sunt de mai multe tipuri. In afara cnidoblastelor urticante, descrise anterior exista si cnidoblaste volvente, care au filamentul masiv, scurt si musculos, asigurand retinerea mecanica a prazii si cnidoblaste glutinante, care au filamentele extrem de lungi si de subtiri, si care secreta o substanta cleioasa. Cnidoblastele sunt organizate in grupuri, denumite baterii, mai abundente pe tentacule.

La multe tipuri de celenterate, ectodermul secreta structuri scheletale dure sau elastice, caracteristice grupului. In cazul in care aceste structuri protejeaza la exterior o colonie de polipi, formeaza perisarcul (partea vie a coloniei reprezinta cenosarcul).

Endodermul este alcatuit din celule epiteliale endodermice; mari, flagelate, aceste celule au unul sau doi flageli, si sunt capabile sa emita pseudopode si sa inglobeze particule alimentare. Baza unora din aceste celule este latita, prezentand musculatura. Fibrele musculare au o orientare diferita fata de cea a fibrelor de la nivelul celulelor epiteliale ectodermice (care este longitudinala), formand reteaua de musculatura transversala. Printre aceste celule sunt prezente celule cu rol glandular, care secreta enzime digestive. In zona orificiului bucal se gasesc de asemenea celule care secreta mucus.

La multe tipuri de celenterate, ectodermul secreta structuri scheletale dure sau elastice, caracteristice grupului. In cazul in care aceste structuri protejeaza la exterior o colonie de polipi, formeaza perisarcul (partea vie a coloniei reprezinta cenosarcul). Endodermul este alcatuit din celule mari, flagelate, cu unul sau doi flageli, capabile sa emita pseudopode si sa inglobeze particule alimentare si celule glandulare care sintetizeaza enzime digestive. Sistemul nervos este simplu, sub forma de retea difuza iar organele de simt sunt bine dezvoltate doar la meduze si sunt complexe; poarta numele de ropalii, sunt situate pe circumferinta umbrelei si reprezinta un organ de simt complex, cu celule sensibile la stimuli luminosi, celule olfactive si un statocist. Sexele sunt de regula separate, existand si specii hermafrodite. Gonadele sunt fie de origine ectodermica - la hidrozoare, fie de origine endodermica - la scifozoare si anthozoare. Meduza este totdeauna sexuata; cand meduza lipseste din ciclul de dezvoltare, polipul este sexuat.

Fecundarea poate avea loc in masa apei sau in cavitatea gastrala. Segmentatia este de tip radiar, iar larva planula care apare este caracteristica celenteratelor. Larva este alungita, cu corpul format din doua foite - ectodermul ciliat la exterior si endodermul la interior. Celulele endodermice marginesc o cavitate interna, care nu este deschisa la exterior, si care corespunde unui intestin primitiv - arhenteronul. Larva planula inoata un timp in masa apei dupa care se fixeaza pe substrat si da nastere polipului. Astfel, inferior se formeaza discul adeziv iar superior se diferentiaza tentaculele si se deschide orificiul bucal, care este unica deschidere prin care cavitatea gastrala comiunica cu exteriorul.

Din punct de vedere sistematic, celenteratele se impart in trei clase Hydrozoa, Scyphozoa si Anthozoa. Acestor clase li se mai adauga in unele clasificatii si o a patra - Cubozoa, pe care alti autori o includ intre scifozoare, cu valoare de subclasa sau de ordin.