"MEDUZE" - ORGANISME ANIMALE FASCINANTE

"MEDUZE" - ORGANISME ANIMALE FASCINANTE

Incepand de anul trecut, apele Japoniei au fost invadate de creaturi uriase care pot creste pana la doi metri si cantari pana la 200 de kilograme. Raspandirea acestor meduze gigant genereaza o criza printre pescarii japonezi, dat fiind ca se prind in plasele lor si otravesc ceilalti pesti. Otrava unei asemenea meduze poate usor sa omoare o persoana, insa pana acum au fost semnalate numai cateva cazuri de raniri serioase si morti.

Meduzele sunt foarte obisnuite in apele Chinei si Coreei, insa acum ele s-au raspandit si in apele Japoniei. Cercetatorii japonezi au inceput de-abia acum sa studieze acest animal cu mai multa atentie, incercand sa inteleaga mai bine cum se inmulteste si cum migreaza.

Meduzele sunt niste nevertebrate. Corpul unei meduze adult are forma specifica de clopot, fiind format dintr-o substanta gelatinoasa care ii inglobeaza structura interna si sub care sunt suspendate tentaculele. Fiecare tentacul este acoperit cu celule otravitoare, care pot omori sau paraliza alte animale, fie pentru a captura prada, fie pentru a se apara. Cele mai multe meduze sunt calatori pasivi, fiind pur si simplu purtate de curent. De obicei, se hranesc cu pesti mici si cu plancton, prinzand hrana cu tentaculele.

Meduzele n-au nici organe de simt si nici creier; au un sistem nervos foarte primitiv, necentralizat. Ele pot percepe si reactiona la stimuli precum lumina sau diverse substante nutritive.

Cauza invaziei prezente nu este cunoscuta. Unii oameni de stiinta considera ca, probabil, ploile neobisnuit de bogate din delta raului Yangtze din China au creat un flux foarte mare de apa, care a purtat meduzele pana in Japonia. O alta posibilitate este ca incalzirea globala a marit putin temperatura marii, atragand mai multe animale in apele Japoniei. Este speculat ca apele mai calde s-ar putea sa favorizeze inmultirea meduzelor.

Imaginea de mai sus (de la National Geographic) arata un scafandru care prinde un dispozitiv de urmarire pe o meduza gigant langa coasta Japoniei.

Pe masura ce cercetarile continua, pescarii japonezi nu stiu ce sa faca cu meduzele pe care le prind. Pana acum, unii dintre ei, mai inventivi, s-au gandit sa le foloseasca pentru a le da hrana crabilor, ca ingrasaminte, si chiar pentru a face din ele snackuri. Tentaculele inghetate de meduza sunt deja un tip de aperitiv in bucataria chinezeasca din Shanghai, precum si in Vietnam. S-ar parea ca acum se va raspandi si in Japonia.

Meduza care apare pe litoralul nostru vara este Rizistoma Pulmo", explica Dragos Micu, cercetator stiintific la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa", din Constanta. Specialistul spune ca aceste nevertebrate gelatinoase mari si albastre care urzica au fost dintotdeauna acolo, la malul Marii Negre, dar nu erau atat de multe si atat de mari. In ultimii zece ani s-au transformat datorita - pentru ele - si din cauza - pentru noi - schimbarilor climaterice. "Sunt efecte ale incalzirii globale. Anul acesta, fiind apa foarte calda si hrana din abundenta, s-au inmultit si s-au apropiat foarte mult de mal. Acum urzica mai tare, pentru ca se apropie de conditiile optime de dezvoltare. Au devenit precum cele din Mediterana", mai spune Dragos Micu. Vestea si mai proasta este ca in urmatorii ani vor fi mai multe si mai "agresive". Poate vor intra in apele noastre si alte specii, periculoase pentru viata omului.

Cnidarii sunt animale exclusiv acvatice, fixate sau libere, al caror corp saculiform are o simetrie radiara. In interiorul corpului prezinta o singura cavitate gastrica, saciforma, care la formele mai evoluate se complica intr-un sistem gastrovascular. Atat cavitatea gastrica cat si sistemul gastrovascular comunica cu exteriorul printr-un singur orificiu, care indeplineste functia de orificiu bucal si anal.     Peretele corpului este format din doua straturi de celule: unul extern, ectodermul si altul intern, endodermul, intre ele gasindu-se o masa gelatinoasa, mai mult sau mai putin groasa, fara structura celulara (anhista) numita mezoglee. Celulele ectodermului sunt morfologic diferentiate, in corelatie cu functiile pe care le indeplinesc, in celule senzitive, mioepiteliale, nervoase, cnidoblaste. Cele mai caracteristice sunt cnidoblastele (celule urzicatoare), specializate in vederea atacului si apararii.     Digestia este intra celulara, ca la protozoare si spongieri, dar apare si digestia extracelulara, in cavitatea gastrica.     Cnidarii nu au aparat respirator, circulator si excretor.     Formele fixate se numesc polipi iar cele libere, in majoritate cu aspect de umbrela, sunt numite meduze.     Cnidarii se inmultesc asexuat (prin inmugurire) si sexuat, existand la multe specii o metageneza.     Majoritatea populeaza apele marine si foarte putine traiesc in apele dulci.     Polipii sunt de trei tipuri: hidropolipi, scifopolipi si antopolipi, iar meduzele prezinta doua tipuri: craspedota (cu val) si acrapeda (fara val).     Hidropolipul are forma de sac cu peretele cavitatii gastrice circular, lipsit de cute radiare. Orificiul buco-anal este si el circular, situat pe un con numit hipostom, inconjurat de un numar mai mic sau mai mare de tentacule simple, tubulare.     Scifopolipul are aspect de cupa (scyphos = cupa). Peretele cavitatii gastrice prezinta 4 cute radiare ale endodermului, numite septe, care impart cavitatea gastrica in patru loje. Orificiul buco-anal, de forma patrata, este plasat in varful unei prelungiri tubulare, numita proboscis. El este inconjurat de un numar de tentacule pline.     Antopolipul seamana cu o floare (anthos = floare), avand cele doua extremitati latite ca un disc. Cu discul bazal, polipul se fixeaza de suport, iar cel distal (oral) este inconjurat de opt tentacule tubulare, penatiforme, sau de sase ori multiplu de sase tentacule simple si tubulare. In centrul discului oral se deschide orificiul buco-anal situat la capatul unui tub care se rasfrange in interiorul cavitatii gastrice, formand un faringe, captusit de ectoderm. Cavitatea gastrica este impartita in opt loje, prin opt septe sau in sase loje ori multipplu de sase loje prin septe provenite din cutarea endodermului. Lojelor le corespund la exterior tot atatea tentacule.     Meduza craspedota (craspedon = val) este o forma libera, cu corpul moale, gelatinos, cu aspect de umbrela, avand fata inferioara (subumbrelara) concava iar cea superioara (exumbrelara) foarte convexa. Din mijlocul fetei subumbrelare se prelungeste un tub (manubriu) la capatul caruia se deschide orificiul buco-anal iar pe marginea umbrelei se gasesc patru sau multiplu de patru tentacule. Tot pe fata subumbrelara, de pe marginea umbrelei, se observa o resfrangere a ectodermului, de forma unei membrane (velum sau craspedon) care se prelungeste ca o perdea circulra spre manubriu, inchizand un spatiu, cu rol in deplasare.     Prin transparenta corpului se vede cavitatea gastrica sub forma unui sistem gastrovascular.     Meduza acraspeda (fara val) se aseamana ca infatisare generala cu meduza craspedota dar prezinta unele deosebiri, ca: umbrela de forma discoidala sau cubicasi zgarcioasa, manubriul cu patru muchii, iar orificiul buco-anal este patrat. Nuare velum (acraspeda) iar pe marginea umbrelei prezinta numerosi lobi si tentacule, care variaza ca numar de la gen la gen.     Se cunosc peste 9000 de specii de cnidari. Dupa tipul de ppolip si de meduza, Phylum  Cnidaria  se imparte in trei clase.

Clasa Hydrozoa cuprinde cnidari cu structura de hidropolip si de meduze craspedote.

Clasa Scyphozoa este reprezentata prin meduze acraspede (fara val) si scifopolipi. In aceasta clasa predomina tipul meduza iar polipul constituie un stadiu trecator in ciclul evolutiv.

Clasa Anthozoa se infaseaza numai sub forma de antopolipi, traind in mari si oceane, izolati sau in colonii.

Clasa Scyphozoa(meduze)

Plopii mici (1-3), atasati de substar prin intermediul unui disc de fixare care continua cu un peduncul subtire, sustinand cupa propiuzisa a polipului, mult mai larga si cu tentacule marginale lungi. Cavitatea gastrica a polipului cu septe, incomplete dispuse vertical. Polipul este capabil de o strobilatie prin replicarea repetata , transversala a discului bucal.

Meduzele mature mari (10-35 cm), libere, fara velum, tentacule peribucale foarte lungi. Marginea clopotului divizata in lobi, de regula cu tentacule si ropalii.

Rhizostoma pulmo (meduza de apa calda)

Clopotul meduzei inalt(20-30 cm), dar cu 16 cavale radiare si 8 ropalii marginale;tentacule bucale concrescute formeaza un manubriu lung si voluminos, prevazut cu epoleti franjurati pe margini si cu 8 prelungiri terminale digitiforme; astfel lungimea axiala a unui exemplar poate atinge 55-60 cm. Este cea mai mare specie de scifozoare din spatiul mediteranian, este comuna si in apele Marii Negre, dar numai in sezonul cald (VII-X) si numai in masele de apa neinfluentate de efectele eutrofizarii.

Aurelia aurita (meduza de apa rece)

Clopotul meduzei este turtit, discoidal (diametrul de 10-25 cm), marginea divizata in 8 lobi, separati intre ei prin cate o ropaie (cu cate un ocel si statocist); manubriul relativ scurt, cu tentacule perpendiculare lungi si franjurate; sute de tentacule marginile filamentoase si scurte; 8 canale radiare reunite distal intr-un canal circulator periferic; centrul cu 4 gonode inlare cu aspect laptos, restul corpului translucid. Forma de masa in tot timpul anului, dar mai ales in sezonul rece, atat in placentonul costier, cat si in cel de larg. Populatiile acestei specii sunt simulate de conditiile eutrofe.