Scaderea biodiversitatii din ecosistemele marine

Scaderea biodiversitatii din ecosistemele marine

Disparitia sau diminuarea accentuata a efectivelor unor specii de la litoralul romanesc al Marii Negre se inscrie intr-un proces mult mai larg, care a afectat intreaga biodiversitate al bazinului pontic in ultimele decenii ale secolului XX. Unica in ceea ce priveste caracteristicile fizico-chimice si biologice, Marea Neagra este in prezent una dintre marile cele mai profund afectate de impactul antropic. Dezvoltarea tot mai accentuata a industriei de toate tipurile si a unei agriculturi intens chimizate in bazinele riverane ale fluviilor si raurilor tributare Marii Negre, corelata cu dezvoltarea unor mari aglomerari portuare in vestul, nord-estul si nord-vestul marii, ca si pe coastele Anatoliei a provocat mai ales in ultimele decenii bulversari majore in ecosistemele marine.

In general, poluarea este principalul fenomen incriminat de scaderea biodiversitatii marine. Insa, poluarea a reprezentat doar un aspect din paleta factorilor care, declansati de om, au dus la modificarile care au facut ca Marea Neagra sa fie considerata in prezent printre cele mai afectate bazine marine (Gomoiu, 1995).

Aportul de substante azotate si de fosfati care reprezinta nutrienti pentru algele unicelulare a produs fenomenul de eutrofizare a apelor marine, iar infloririle masive declansate in special in partea de nord-vest a Marii Negre a produs mortalitati in masa nu numai la nivelul organismelor bentale, dar a afectat si speciile de nevertebrate si de pesti care traiesc in masa apei - forme pelagice (Gomoiu, 1992).

Pentru litoralul romanesc, lucrarile hidrotehnice efectuate in dreptul porturilor au dus la deversarea unor mari cantitati de pamant in apele litorale, iar acoperirea fundurile nisipoase sau stancoase, chiar daca a fost de relativ scurta durata, a dus la disparitia unor intregi asociatii de animale bentale.

Daca se face un inventar al speciilor de animale disparute sau devenite foarte rare din dreptul litoralului romanesc obtinem o lista destul de impresionanta, si cuprinde taxoni din majoritatea grupelor. Astfel, au disparut asociatiile de stridii, asociatia cu bivalva Barnea candida de pe fundurile din dreptul Constantei, au devenit rare bivalve ca Irus irus, Petricola lithophaga, Modiolus adriaticus, Paphia rugata, Pholas dactylus, Gafrarium minimum, au disparut Solen vagina si Teredo navalis. Deasemenea, au devenit rare unele specii celenterate - Lucernaria campanulata (specie delicata, disparuta odata cu campurile de alge brune din genul Cystoseira), viermi marini ca Ophelia bicornis gasteropode ca Phasianella pontica, Gibbula divaricata, Limapontia capitata, crustacee de talie mare ca Upogebia pusilla (zeci de mii de exemplare de gebii vietuiau odinioara pe fundurile nisipoase de la Mamaia; in prezent, specia nu mai poate fi intalnita decat la nord de Capul Midia), crevetele Lysmata seticaudata, Hyppolite inermis, Processa pontica, Calianassa pontica, Macropodia aegyptica, crabi ca Carcinus maenas, atat de frecvent in trecut, acum rar la nord de Agigea.

Pestii marini au cunoscut o diminuare generala a efectivelor. Unele specii, exploatate industrial in trecut, au devenit rare, iar dintre acestea pot sa fie amintite: sipul si viza, Acipenser sturio si Acipenser nudiventris, scrumbia de Dunare, Alosa pontica, anghila, Anguilla anguilla, aterina, Atherina mochon pontica, gingirica, Cupeonella delicatula, scrumbia de Dunare, Scomber scombrus, Pungitius platygaster, guvidul Neogobius syrman s.a.