TESUTUL STRIAT CARDIAC SAU MIOCARDIC

TESUTUL    STRIAT CARDIAC SAU MIOCARDIC

Prezinta caractere care apatine in parte t. m. neted. deoarece nucleul este unic si situat central si in parte fibrei m. stiate scheletice deoarece miofibrilele au atat striatii transversale cat si longitudinale. Acest t. form. peretele contractile al inimii respective miocardul fiind alc. din cel. musculare bine individualizare acestea fiind fb. musculate stiate cardiace.

Unitatea morfofunctionala ale m.cardiace

Str. fb. musc. cardiace:

Fb. musculare se ramifica si se unesc prin jonctiuni de tip special prezentand un aspect de retea.Fb. miocardica este un tip particular de fb. striata . Forma fb. este cilindrica , are extremitatile bifurcate fc. fibra fiind in legatura cu alte fibre.Sarcolema este alc. din cele 3 straturi: mb. plasmatica sau plasmalema, glicocaloxul si mb. bazala.

Mb. plasmatica prezinta la extremitatile fibrelor o modificare particulara care constituie discurile intercalare sau scalariforme sau striele lui EBERTH.Ele repr. limitele morfologice ale celulelor.

Sarcoplasma contine organite commune, specifice si incluziuni -org commune sunt:

-mitocondrii sau sarcozomi sit. in siruri printre miofibrile

-complexul Golgi

-Rsarcoplasmatic alc. sistemul L si sist. T aflat de-a lungul membranei Z si alcat. diade formate din cate un microtubule T si o cisterna terminala a sist. L.

Nucleul este unic, oval cu un singur nucleol situate in centrul fb.- org. specifice sunt:repr. de miofibrilele care au o dubla striatie longitudinala si treansversala. Intr-o fb. musculara exista aprox 100 de miofibrile care st. dispuse in fascicule paralele si inconjurate de sarcoplasma. Ele st. ramificate si anastomozate.

Incluziunile sarcoplasmei st. constituite din glycogen si lipide care st.utilizate ca rezerve energetice.

TESUTUL NODAL SAU SIST. EXCITOCONDUCTOR AL INIMII

Este un tesut miocardic de tip embrionar care asigura contractia ritmica si autonoma a inimii.

Regenerarea tes. muscular:

In conditii normale obisnuite t. m. nu se regenereaza. Fb. striate nu se mai inmultesc dupa nastere, dezvoltarea lor avand loc doar prin cresterea in dim. respective in hipetrofierea lor.Fb. miocardice nu au capacitatea de regenerare fapt pt. care leziunile miocardului se vindeca prin cicatrice respective fb. musculate lezate sunt inlocuite cu tes. fibreoconjunctiv.Comparativ cu fb. striate fb. musc. netede cu o mare capacity de regenerare prin formarea de noi miociti din fibroblasti sau prin diviz. miocitilor preexestenti.

SISTEMUL VASCULAR

Este repr. prin 1.capilare

2.artere

3.vene

4.vase limfatice

CARACTERE GENERALE

Indiferent de tipul si dim. lor toate vasele sunt tapetate de un epit. simplu pavimentos numit endoteliu. Endoteliul este invelit de straturi concentrice alc. din fb. de colagen, reticulina, elastice si musculare netede grupate in tunici si care form. per. vascular. Astfel cu exceptia capilarelor peretele celorlalte vase este compus din 3 tunici:

1. Tunica interna sau INTIMA este repr. de un singur rand de cel. endoteliale dispuse pe o mb. bazala si ea delimiteaza lumenul tuturor vaselor.
2. Tunica mijlocie sau MEDIA este formata din lamele elastice concentice (artere de tip elastic) si din fb. musculare netede dispuse circular(artere de tip muscular).
3. Tunica externa sau ADVENTITIA este formata din fb. de collagen de tipul 1 si fb. elastice care au o dispunere longitudinala.

In artere INTIMA este separata de MEDIE printr-o str. bogata in elastina numita limitanta elastica interna spre deosebire de limitanta el. externa care este dispusa intre MEDIE si ADVENTITIE.

NUTRITIA VASELOR

Treimea dinspre lumen a vaselor este nutrita prin difuziune de catre sg. circulant care difuzeaza prin endoteliu, iar cele 2 treimi dinspre ext. st. nutrite de o retea de vase mici raspandite in adventitie si care in totalitate alc. reteaua vasculara numita VASA VASORUM.Pretele vascular este inervat de fb. nervoase simpatico, iar totalitatea lor alc. NEVUM VASORUM.

CAPILARELE

St. cele mai mici vase raspndite la niv tuturor tes. si organelor sub forma unor retele ce ocupa o suprafata interna la niv. careia se reliz schimburile active dintre sange si tesuturi.fiecare capilar cuprinde in str. sa un perete capilar si un tesut conjunciv pericapilar.

Peretele capilar:

Este format dintr-un endoteliu, o mb. bazala si un spatiu subendotelial.

Endoteliul este constit dibntr-un epit. simplu pavimentos cu cel. aplatizate si alungite paralele cu caplilarul.

Nucleul este turtit si el si paralel cu mb. bazala.

In citoplasma st. prez. organite comune slab repr. si numeroase vezicule endocitice.

Al doiea spatiu endothelial este f. ingust in care se gas. diferite substante care travers. peretele capilar si o serie de microvilozitati ale celulelor endoteliate si prelungirei ale uor histocite in jurul capilarelor.

Mb. bazala este alc. dintr-o componenta glicoproteica:lamina bazala si o comp. reticulinica:lamina reticularis.

Din loc in loc pe mb. bazala se gas niste celule de forma stelata numite pericite.Ele sunt cellule nediferentiate, cel active cu rol fagocitar si contractile.

Mb. bazala are ol mecanic de suport pt. cel. endoteliale si de limitare a dilatarilor exesive ale capilarului. ESte o mb. selective pt. apa si molec. mici fiind o str. dinamica.

TES. CONJUNCTIV PERICAPILAR

Este alcatuit din fb. colagene, fb. de reticulina , fibrocite,histocite si subst. fund.

Clasificarea capilarelor

1. capilare sangvine a)capilare arteriovenoase sau vase preferentiale

b)capilare sangvine adevarate -continui

-fenestrate

-sinusoidale

capilare limfatice

1. Capilare sanguine a)capilare a-v sau vene pref.

Reprez. calea directa de legatura inte arteriole si venule.Ele pornesc din artere mici sau arteriole. Acest segm. arterial al capilarelor numindu-se metaarteriala care apio se cont. fie direct fie prin ramificatii inrtr-o venula..in peretii port. arteriale a caplilarelor se gasesc fb. musculare netede isolate sau grupate si fibre nervoase. In c. n . circulatia sangvina se realiz. la niv. ac. capilare arteriovenoase fapt pt care au fost numite si preferential. In cazul de supresolicitare o parte din sg. este drenat in capilarele sangvine adevarate

b)capilarele sangvine adevarate (C6)