Floarea - Soarelui

Importanta. Raspandire

Importanta

Dupa productia de ulei alimentar, floarea-soarelui ocupa in prezent locul al doilea in lume. Fructele acestei plante contin peste 50% ulei, ulei semisicativ, excelent pentru gatit si salate, avand gust si miros placut si o buna comportare la conservare. Uleiul de floarea-soarelui se foloseste si in industria alimentara la prepararea margarinei si conservelor.

Floarea-soarelui este de asemenea una din cele mai apreciate plante melifere, de pe un hectar, obtinandu-se 20-30 kg miere de forta buna calitate.

Raspandire

Dupa informatiile FAO, floarea-soarelui se cultiva in 65 de tari, fiind prezenta in cultura pe toate continentele. In lume floarea-soarelui se cultiva pe o suprafata de peste 19 mil. hectare, cu o productie medie de 11,6 q/ha, cele mai mari suprafete gasindu-se in Europa. In tara noastra suprafetele cultivate cu floarea-soarelui au crescut, ajungand in anul 2002 la cca. 1 mil ha, cu 11,2 q/ha.

Compozitia chimica

Semintele de floarea-soarelui se caracterizeaza printr-un continut ridicat in grasimi si substante proteice: 58-66% lipide, 20-26% proteine, 8-9% glucide, 4-5% celuloza.

Sistematica

Fam. Compositae (Asteraceae)

Genul Helianthus

Specia Helianthus annuus var. macrocarpus

In ultimul timp s-au raspandit in cultura pana la generalizare hibrizii de floarea soarelui. Se cultiva cu precadere hibrizii creati la ICDA - Fundulea: Alex, Favorit, Coril, Festiv, etc.

4. Particularitati biologice

Perioada de vegetatie la floarea-soarelui este de 110 - 140 de zile. In cursul acestei perioade de vegetatie se disting urmatoarele faze de vegetatie:

semanat - rasarit;

rasarit - formarea calatidiului;

aparitia calatidiului - inceputul infloritului;

inflorirea;

sfarsitul infloririi - maturitate.

Semanat - rasarit dureaza de regula 10-12 zile la temperatura minima de 3- 5C.

Rasarit - formarea capitulului este perioada de crestere intensa a organelor aeriene si a sistemului radicular.

de la aparitia calatidiului si pana la inceputul infloritului faza dureaza 20 -30 de zile si este faza in care plantele au nevoie de cantitati mari de apa.

Inflorirea dureaza 14 - 16 zile.

Sfarsitul infloririi - maturitate dureaza 40 - 50 de zile, perioada in care are loc formarea semintelor si acumularea substantelor de rezerva (proteine, glucide, lipide).

5. Relatiile plantei cu factorii de vegetatie

Temperatura

Floarea - soarelui are cerinte moderate, germinand la 3 - 5C iar formarea si umplerea semintelor se desfasoara in optim la temperatura de 18 - 22C.

Lumina

Floarea-soarelui este o planta care manifesta cerinte ridicate fata de lumina. Fenomenul de heliotropism foarte accentuat constituie un element esential care atesta cerintele mari ale acestei plante fata de lumina si intensitatea luminii.

Umiditatea

Desi este iubitoare de apa este in acelasi timp rezistenta la seceta datorita sistemului radicular puternic care exploreaza un volum mare de sol.

Solul

Prefera solurile fertile, permeabile, cu reactie aproape de neutru si fara stagnari de apa la suprafata acestuia.

Tehnologia de cultura

Rotatia culturii - nu suporta monocultura putand reveni pe aceeasi suprafata numai dupa 5-6 ani, datorita urmatoarelor cauze:

atacul de boli: Putregaiul alb, Putregaiu cenusiu;

datorita lupoaiei - buruiana parazita care rezista in sol ani de an;

oboseala solului - consumul unilateral de substante nutritive de la acelasi nivel (adancime) cat si anumite toxine care rezulta din descompunerea sistemului radicular;

este buna premergatoare pentru grau.

Lucrarile solului

Aratura - 22- 30 cm adancime in functie de tipul de sol, vara sau toamna in functie de planta premergatoare. Este exclusa semanarea florii - soarelui in aratura de preimavara.

Pregatirea patului germinativ - primavara cand umiditatea terenului permite accesul agregatelor de pregatit patul germinativ iar semanatul se face cand in sol la adancimea de semanat se inregistreaza temperaturi constante de 3-5C.

Fertilizarea

Este o mare consumatoare de elemente nutritive astfel:

pentru 1000 kg seminte si biomasa aferenta acestei cantitati floarea-soarelui extrage din sol: 60-70 kg azot, 25-30 kg fosfor si 120-150 kg potasiu, de unde necesitatea fertilizarii acestei culturi inclusiv cu ingrasaminte cu potasiu.

Dozele de ingrasaminte chimice folosite la floarea-soarelui variaza in raport cu gradul de aprovizionare al solului astfel: azot - 60-100 kg/ha; potasiu 40-80 kg/ha; fosfor 60-120 kg/ha.

7. Samanta si semanatul

Samanta utilizata pentru semanat trebuie sa aiba puritatea minima de 97% si o germinatie minima de 80%.

Semanatul are loc primavara cand temperatura din sol este de 3-5C, cantitatea de samanta/hectar fiind de 3-5 kg. In prealabil samanta se supune unor tratamente cu fungicide pentru a preintampina raspandirea bolilor cu transmitere prin samanta si cu insecticide cand floarea-soarelui se cultiva pe terenuri infestate cu daunatori de sol.

Densitatea de semanat este de 40000-50000 plante/hectar in conditii de neirigare si de 45000-55000 plante/hectar in conditii de irigare. Distanta de semanat 70 cm intre randuri si 5-8 cm adancime.

8. Lucrari de ingrijire

Combaterea buruienilor cu erbicide preemergente (Dual,Triflurom) sau postemergente (Fusiled, Pantera). Combaterea buruienilor este foarte importanta la floarea-soarelui dar cu trimitere deosebita la combaterea lupoaiei.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Cu toate lucrarile de ameliorare, floarea-soarelui ramane o specie la care productia este mult afectata de atacul parazitilor vegetali, in special a ciupercilor patogene: mana (Plasmopara helianthi), patarea neagra a tulpinilor (Phoma oleracea), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) si alte boli care apar sporadic si care paraziteaza in special frunzele.

Dintre daunatorii cei mai periculosi pentru floarea-soarelui: ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) si viermii sarma (Agriotes spp).

Irigarea culturii - 2-4 udari cu o norma de udare de 500-700 m³/ha.

Polenizarea suplimentara - la sporirea productiei de seminte contribuie si polenizarea suplimentara a florilor. Pentru aceasta se recomanda instalarea stupilor in apropierea lanurilor de floarea-soarelui, cel putin 2 stupi pentru un hectar.

9.Recoltarea si pastrarea recoltei

Pentru practica intereseaza mult aspecul morfologic al plantelor in momentul cand este indicata inceperea recoltatului. Cand semintele au umiditatea de 38%, in lan se gasesc 70% calatidii de culoare galbena. Cand umiditatea semintelor ajunge in jurul a 15%, circa 50% din calatidii sunt uscate, iar 44% au culoarea galbena-bruna sau bruna.

Recoltarea cu combina se face cand 75 - 80% din calatidii au culoarea bruna, iar umiditatea din seminte ajunge la 14-155. recoltarea trebuie terminata pana cand umiditatea semintelor ajunge la 10-11 % (&-( zile). Prelungirea duratei de recoltare atrage dupa sine pierderi de 2-3 q/ha.

Pastrarea

Semintele de floarea-soarelui contin in masa lor o mare cantitate de corpuri straine. De asemenea, contin o cantitate mare de apa. Impuritatile si umiditatea ridicata sunt factorii care aduc prejudicii serioase pastrarii si calitatii semintelor, atat celor pentru industrializare cat si a celor pentru semanat.

Din camp semintele se duc direct la bazele de receptie sau la fabricile de ulei. Semintele se depoziteaza in magazii cand umiditatea lor este sub 12%, asezandu-se la inceput in strat de cel mult 50-60 cm. Cand umiditatea semintelor scade sub 10% stratul de seminte se ingroasa pana la 1,5 m. La umiditatea de pastrare (7-8%) si pe timp racoros, stratul de seminte se poate ridica pana la 2,5 m.