GRAUL - boli si daunatori

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE GRAULUI

Virusul mozaicului graului transmisibil prin sol

Virusul produce simptome de tip mozaical, caracterizate prin aparitia de striuri si pete fusiforme clorotice sau galbui pe frunzele tinere in plina activitate sintetica. Frunzele mature prezinta pete galbui mai extinse pe toata suprafata limbului. Intensitatea simptomelor variaza in functie de soi, tulpina virusului si conditiile climatice. In cazul unor soiuri de grau, plantele raman extrem de pitice si sunt puternic infratite (rozete). Plantele bolnave sunt grupate in vetre sau benzi alungite in directia executarii lucrarilor solului.

F%

Virusul mozaicului fusiform al graului

Plantele de grau atacate manifesta, la sfarsitul lunii februarie, pete verzi deschis pana la galben, in forma de fus sau striuri scurte, pe frunzele tinere, iar cele mature manifestand simptome mozaicale urmate de necroze care apar la varful limbului. La inceput, atacul apare sub forma de vetre circulare, dar mai tarziu pot fi infectate pe intreaga parcela. In cursul lunilor mai-iunie, plantele bolnave au talia pitica, sunt partial uscate, prezentand numai cateva spice mici si cu boabe putine, slab dezvoltate. Odata cu cresterea temperaturii de la sfarsitul lunii mai-inceputul lunii iunie, simptomele caracteristice devin mai putin evidente sau dispar.

F%

Virusul mozaicului galben al graului

Plantele infectate manifesta striuri sau pete fusiforme clorotice pe frunzele tinere. Pe cele mature, se observa pete galbui, raspandite pe toata suprafata limbului, urmate de necroze negricioase care apar la inceput in varful limbului. Tufele atacate raman pitice, iar simptomele foliare se observa numai la

temperaturile scazute din primavara. Plantele infectate sunt grupate in vetre sau benzi alungite in directia prelucrarii solului. Experimental, virusul se transmite prin inoculare de suc, iar in natura prin ciuperca Polymixa graminis.

F%

Virusul mozaicului dungat al graului

La graul de toamna, boala apare la scurt timp dupa rasarire, plantele infectate prezentand striuri sau dungi de culoare verde-deschis sau galbuie, paralele cu nervurile. Intr-un stadiu mai avansat, majoritatea suprafetei limbului devine de culoare galbena-aurie ; cu exceptia unor portiuni mici de tesut, care raman sub forma de striuri sau dungi verzi pe fond galben. Simptomele se mascheaza la temperaturile scazute din toamna, reaparand sub forma asemanatoare in primavara. In unele cazuri, frunzele bazale ingalbenite se usuca incepand de la varf. Tufele bolnave sunt rasfirate, iar spicele care se formeaza sunt mici si adesea sterile.

F%

Virusul mozaicului graului de toamna

La graul de toamna, simptomele se observa la 2-3 saptamani de la rasarire. Ele constau in aparitia, pe frunzele tinere, a unor striuri sau dungi de culoare verde deschis sau galbuie, paralele cu nervurile, care adesea lipsesc pe frunzele bazale. Intr-un stadiu mai avansat, simptomele mozaicale se transforma intr-o ingalbenire generala. Plantele infectate raman mici, sunt puternic infratite (formeaza rozete), inspicarea fiind rara sau complet absenta. In timp ce exemplarele infectate in faza tanara sunt complet distruse, cele atacate intr-un stadiu mai avansat manifesta numai simptome de tip mozaical. In cazul graului de primavara, boala se manifesta prin striuri de culoare verde-deschis, iar la secara prin mozaic galben. Plantele de orz si ovaz infectate raman pitice, dar nu sunt puternic infratite, numarul spicelor fiind redus, iar frunzele manifestand striuri sau dungi galbene si verzi.

F%

Virusul mozaicului striat european al graului

Plantele de grau manifesta, pe fata interioara a frunzelor tinere, dungi clorotice paralele cu nervurile. Mai tarziu, acestea devin evidente si pe fata superioara a limbului. Intr-un stadiu mai avansat, frunzele sunt mai mult sau mai putin clorotice, iar pe suprafata limbului apar necroze alburii sau brune care, la unele soiuri, duc la moartea frunzelor. Cresterea este mai redusa si, uneori, apar mai puternic infratite. Spicele sunt partial sterile, iar boabele incomplet formate, unele plante putand fi complet distruse inainte de inspicare. La ovaz, boala se caracterizeaza prin aparitia pe frunze si teaca a unor striuri sau dungi clorotice sau alburii, confluente care, in cazul infectiilor tarzii, se inrosesc, fara ca plantele sa fie pitice sau puternic infratite. Plantele infectate in faza tanara sunt complet distruse.

F%

Virusul piticirii graului

Pe frunzele plantelor de grau infectate apar pete neregulate, confluente, de culoare verde deschis, galben-murdar sau brun-deschis care, intr-un stadiu mai avansat, cuprind majoritatea suprafetei limbului. Mai tarziu, frunzele se ingalbenesc total incepand de la varful si marginea limbului. Plantele atacate raman pitice. In final, ele se brunifica, fiind complet distruse. Spicele care ajung sa se formeze sunt in cea mai mare parte sterile, uneori ramanand nedesfacute in teaca frunzelor.

F%

8.

Fusarium spp

(fusarioza radacinilor coletului si plantulelor).

Atacul se manifesta prin brunificarea radacinilor si a coletului, putrezirea plantulelor.

F%

I%

9.

Fusarium nivale

(mucegaiul de zapada)

Mucegaiul de zapada este semnalat de la rasarire pana in faza de rozeta, invaluind frunzulitele intr-un miceliu fin, alb-roz ; se observa sub forma de vetre, primavara, imediat dupa topirea zapezii.

F%

I%

10.

Erysiphe gruminis f.sp.

tritici

(fainarea cerealelor)

Produce pierderi pana la 20%. Ataca inca de la rasarire sau primavara devreme la temperaturi de peste 10⁰C. Apar pete din pasla miceliana albe, apoi cenusii, pe toate organele aeriene.

F%

I%

11.

Septoria spp.

(septoriozele graului)

Sunt printre cele mai frecvente boli producand pagube ce ajung la 10-15%. Septoria tritici (septorioza frunzelor) formeaza pete de decolorare liniare, mici, neregulate, fiind limitate de nervurile frunzei. Septoria nodorum (septorioza spicului) produce pete de decolorare eliptice care in centru prezinta o zona mai inchisa, bruna-negricioasa).

F%

I%

12.

Puccina recondita

(rugina bruna)

Este cea mai frecventa dintre rugini numita rugina limbului. Pustule mici, ovale, eliptice sau circulare, raspandite neregulat, de culoare bruna, care nu se unesc. Apare incepand din toamna.

F%

I%

13.

Puccinia striiformis

(rugina galbena)

Caracteristic este dispozitia liniara, in siruri longitudinale, una langa alta, a pustulelor mici, galbene-portocalii, prafoase, eliptice pe frunze, de unde si denumirea de rugina striata.

F%

I%

14.

Puccinia graminis

(rugina neagra)

Denumita si rugina paiului este larg raspandita, dar mai putin ca rugina bruna. Pustulele apar frecvent pe pai, teci, limbul frunzelor si pe ariste si mai rar pe glume. Se deosebesc usor de pustulele ruginii brune, prin aceea ca au marginile zdrentuite datorita ruperii epidermei gazdei.

F%

I%

15.

Fusarium roseum

f. cerealis

(fusarioza spicelor)

Este cunoscuta si ca arsura sau inrosirea sau albirea spicelor ; a devenit cea mai importanta boala a graului. In anii ploiosi procentul de spice infectate din unele locuri, cu soiuri sensibile, poate depasi 65%. Atacul se manifesta pe spice si pe portiunea de tulpina imediat sub spic. La baza spiculetelor, pe rahis, apar miceliul si conidiile ciupercii sub forma unor pernite de culoare roz-portocalie. Portiunea de tulpina din imediata apropiere a spicului capata o culoare violacee si in interior este plina cu hife miceliene.

F%

spicelor

Tilletia caries, T. foetida

(malura comuna a graului)

Dupa inflorire, spicele infectate se deosebesc de la distanta prin culoarea verde-albastruie si sunt de obicei mai mari. Este una dintre cele mai raspandite si mai pagubitoare boli ale graului.

F%

spicelor

17.

Tilletia controversa

(malura pitica a graului)

La plantele cu spicul afectat inaltimea nu depaseste 1/3 din inaltimea plantelor sanatoase. Simptomul principal este transformarea boabelor intr-o masa pulverulenta, iar plantele au o culoare verde-albastruie.

F%

spicelor

Gaeumannomyces graminis (innegrirea bazei tulpinii si radacinii plantelor de grau)

Boala apare la graul monocultura de 2-3 ani. Simptomele apar din toamna pe radacinile plantelor. Pe masura ce ciuperca avanseaza spre baza tulpinii, brunificarea radacinilor se extinde. Plantele au talia mai redusa cu 5-10 cm fata de plantele normale si prezinta o usoara decolorare, simptome care devin clare in faze de inspicare.

F%

I%

19.

Helminthosporium tritici repentes. H. sativum

(helmintosporioza graului)

Apar pete ovale, eliptice, fusiforme, de culoare galbena-bruna, conturate marginal de o dunga bruna-cenusie. In luna mai, petele conflueaza si se usuca de la varf ducand la sfasierea frunzelor.

F%

I%

Pseudocercosporella herpotrichoides

(patarea in ochi a bazei tulpinii de grau)

Se manifesta in zone cu climat umed si rece la baza tulpinilor de grau, in zona internodiilor 1 si 2 sub forma de pete brune si ovale, unde tesuturile tecilor se sfasie.

F%

I%

Rhizoctonia solani (putregaiul radacinii si patarea in ochi conturata a bazei tulpinii)

Petele sunt mai superficiale si mai bine conturate.

Marginile petelor sunt clar delimitate, de culoare bruna-inchis, iar centrul lor, culoarea paiului copt.

F%

I%

22.

Ustilago tritici (taciunele zburator al graului)

Spicele sunt transformate intr-o masa prafoasa. La inflorit- maturitate in lapte, se fac observatii.

F% spicelor

23.

Cladosporium spp., Alternaria spp., Helminthosporium spp.

(innegrirea spicelor)

Apare cand maturarea si recoltarea graului sunt intarziate din cauza vremii umede. Apare un mucegai negru pe spice, care poate cuprinde si frunza steag ajunsa la maturitate.

F%

I%

DAUNATORII GRAULUI

1.

Zabrus tenebrioides

(gandacul ghebos)

Unul dintre cei mai periculosi daunatori ai cerealelor. Atacul cel mai pagubitor il produc larvele, toamna timpuriu cat si primavara.

F%

Agriotes spp.

(viermii sarma)

Ataca in toamnele calde si cu umiditate ridicate dupa rasarire.

F%

3.

Eurygaster spp. , Aelia spp. (plosnitele cerealelor)

El ataca in faza maturitatii verde - maturitate galbena a spicului

F% pe m.p.

4.

Eurygaster integriceps

(plosnita asiatica a cerealelor)

Atacul se manifesta primavara din luna aprilie pana in iunie-iulie.

F% pe m.p.

Lema melanopa

(gandacul ovazului)

Ataca in vetre si la grau in luna mai.

F%

Hoplodisplosis marginata

(Viermele rosu al paiului)

Teaca frunzelor superioare creste usor umflata. Prin indepartarea ei se observa numeroase gale, cu larve rosii. Pagubele sunt mari, la 5-6 larve/m.p.

F%

Oscinella frit, O. pusilla

(musca suedeza)

Pagubele cele mai mari se inregistreaza toamna in faza fenologica de 2-3 frunze.

F%

8.

Chlorops pumilionis

(Musa galbena a cerealelor)

Pagubele cele mai mari sunt la culturile intarziate in vegetatie

F%

Contarinia tritici

(musculita sau tantarul florilor de grau)

Este prezent mai ales in Transilvania. Adultii au aspect de tantar si ataca in perioada de inflorire a cerealelor.

F%

Leptohylemya cilicura

(musca cenusie a boabelor in germinatie sau musca plantulelor)

La cerealele de toamna boabele sunt degradate de larve in timpul germinatiei, in zona embrionului. Ele pot perfora tulpinita sub forma de galerie distugand planta inainte de infratire.

F%

Mayetiola destructor

(musca de Hessa)

A treia generatie, cea mai pagubitoare se dezvolta pe semanaturile de toamna.

F%

12.

Meromyza nigriventris

(musca galbena a spicelor)

Larva se dezvolta in vecinatatea mugurelui de crestere unde creeaza galerii inguste, pe plantele semanate timpuriu toamna.

F%

13.

Opomyza florum

(opomizul galben al cerealelor)

In martie-aprilie larva distruge mugurele de crestere, frunza centrala se ingalbeneste, se usuca, tulpina piere, densitatea lanului se reduce.

F%

14.

Phorbia securis, Phorbia penicillifera (musca neagra a cerealelor)

In martie-aprilie larvele se hranesc in interiorul plantei.

F%

15.

Delia coarctata

(musca cenusie a cerealelor)

A fost semnalate in Transilvania. In februarie-martie eclaseaza larvele care se hranesc cu mugurele de crestere.

F%

16.

Macrosiphum avenae, Rhopalosiphum maidis, R. padi, Metopolophium dirhodum, Schizaphis graminum

(Afidele cerealelor)

Ataca toamna cat si la inceputul verii in perioada de inspicare.

F%

17.

Anguina tritici

(nematodul boabelor de grau)

Plantele atacate au talia mai mica, infratirea puternica si ingrosarea bazei tulpinii. Boabele sunt transformate in gale.

F%

Macrosteles sexnotatus,    M. laevis, Psamotetix striatus, Psamotetix alienus si Javesella pellucida (cicadele graului)

Are 2-3 generatii pe an. Intepaturile pe frunze produc pete de decolorare.

F%

Heplothrips tritici

(tripsul graului)

Pragul economic de daunare P.E.D. este la adulti 8 exempl./spic, iar pentru larve 25 exempl./spic.

F%

Hadena basilinea

(buha boabelor de grau)

Larvele patrund in boabele in lapte unde consuma intreg continutul.

F%

21.

Cnephasia pasiuana

(omida miniera a cerealelor)

In luna aprilie se hranesc intre cele doua epiderme din parenchinul frunzei.

F%

22.

Anisoplia spp.

(carabuseii cerealelor)

Adultii se hranesc fie cu organele florale sau cu boabele aflate in diferite faze de coacere ; Un exemplar poate distruge 10 spice. P.E.D. este de 5 exemplare/mp.

F%

Cephus pygmaeus, Trachelus tabidus

(viespile graului)

Afecteaza circulatia sevei spre spic. Greutatea boabelor se poate reduce cu pana la 15%.

F%

Anoxia villosa

(carabusul de stepa)

Melolontha melolontha

(carabusul de mai)

Aceste specii pot determina pagube culturilor de grau, in special in Dobrogea, partea sudica a judetelor Ialomita si Calarasi; atacul apare sub forma de vetre.

F%

Microtus arvalis

(soarecele de camp)

Atacul de toamna se manifesta dupa rasarirea graului. Plantele au aspect de pasunare. Ataca si in iernile fara zapada, cu temperaturi peste 0⁰C. In perioada cuprinsa intre formarea bobului si recoltare, in lan se pot observa fire de grau, cu spicul retezat de la baza.

Corvus frugilegus

(cioara de semanatura)

Produc pagube toamna cat si la inceputul primaverii sub forma de boabe distruse sau plante smulse din pamant.