Genul Catalpa Scop

Genul Catalpa Scop.

Catalpa bignonioides Walt. (Bignonia catalpa L.) - catalpa

Specie originara din America de Nord, cultivata la noi in scop ornamental, la campie, dealuri si in regiuni premontane.

Din punct de vedere ecologic se dezvolta bine in climat relativ calduros, cu sezon lung de vegetatie; ingheturile timpurii afecteaza lujerii, sufera din cauza ingheturilor mari din iarna, dar mai putin decat Paulownia tomentosa.

Suporta o anumita deficienta de umiditatea din sol, nu rezista la secete excesive. Rezista bine la fum si gaze.

Arbore de marimea a III - a, pana la 15 m inaltime.

Lujeri vigurosi, verzi maslinii, netezi, cu numeroase lenticele.

Muguri verticilati, cate 3 (rar 2), mici, bruni, glabri, cicatrice foarte mari, subrotunde, proeminente, cu urme fasciculare dispuse circular. Frunze mari, 10-20 cm lungime, ovate, putin cordate, scurt acuminate, margine ondulata, intreaga (uneori 2 lobi laterali mici), pe fata glabre, pe dos pubescente, petiol 10-15 cm lungime, miros neplacut. Flori hermafrodite, mari 5-6 cm lungime, albe, in interior cu pete purpurii si dungi galbene, in panicule terminale (15-20 cm lungime), apar in iunie-iulie.

Fructe capsule pendente, 20-40 cm lungime, caracteristic 6-8 cm grosime, rezista peste iarna pe arbori (fig. 256).

Are crestere rapida in tinerete. Este o specie de lumina si semiumbra.

Cultivaruri deosebite sunt Aurea si Nana.

Catalpa speciosa Wander. - catalpa, catalpa mare

Specie originara din America de Nord, se cultiva la noi pe alei si in parcuri.

Rezista relativ bine la geruri de iarna, dar este sensibila la ingheturi timpurii si tarzii. Creste bine in regiuni cu climat cald si umed, pe soluri aluvionare, revene sau reavan-jilave. Are temperament de lumina.

Arbore de marimea I, inalt de 35 m si diametru de peste 1m.

Tulpina este mai dreapta, bine conformata, cu crestere foarte rapida.

Lujeri vigurosi, brun-cenusii sau brun-roscati, glabri, caracteristic pernita mai putin proeminenta. Frunze 15-30 cm lungime sau mai mari, varf prelung-acumimnat, baza trunchiata sau slab cordata, nelobate, pe dos des si moi-pubescente, pesiol 10-15 cm lungime, nemirositoare. Flori in panicule, 15 cm lungime, corola in interior cu linii violet-intunecat si doua dungi galbene, infloreste prin mai-iunie.

Fruct: capsule 20-40 cm lungime, cu diametru mai mare, 15 cm si pereti mai grosi (fig. 256).

In statiuni de lunca (Simeria) exista exemplare de marimea I sau a II - a.

Ca specie ornamentala are o inflorire bogata, tarzie, cu frunzele si fructele decorative.

Folosire izolat, in grupuri, ca arbore de alei, Catalpa speciosa si pe strazi, mai rar sosele.

Inmultire: prin seminte, primavara in sere, prin butasi de radacina.