Genul Liriodendron L

Genul Liriodendron L.

Liriodendron tulipifera L. - arbore lalea

Specie originara din sud-estul Americii de Nord. La noi specia este mult introdusa de mult timp in parcurile si gradinile din toate zonele tarii. La Simeria s-au obtinut rezultate deosebite. Prefera zonele cu climate moderate, fiind sensibil la ingheturi tarzii, rezista relativ bine la gerurile mari din iarna, iar zapezile abundente, grele si chiciura duc la ruperea ramurilor destul de fragile. Este exigent fata de umiditatea din aer si sol, prefera soluri afanate, profunde, cu apa freatica la mica adancime, nu rezista la seceta, are temperament de lumina.

Este un arbore de marimea I, in arealul natural atinge inaltimi de 45 m si diametru de 2-4 m. Tulpina dreapta, cilindrica, bine elagata, cu scoarta subtire, cenusiu-inchis, la batranete are ritidom subtire, relativ slab crapat longitudinal. Frunze lung petiolate, toamna galben - auriu intens (fig. 150). Flori hermafrodite terminale, asemanatoare cu cele de lalea sau crin (in greceste leirion inseamna crin si dendron arbore). Fructe in forma de conuri alungite, de 6-8 cm, include numeroase samare monoaripate. Maturitatea are loc toamna, uneori raspandirea dureaza pana primavara. Fructificatiile sunt destul de abundente, periodicitate mica, putere de germinatie foarte mica (10-15%). Lastareste bine in tinerete si are crestere rapida. Longevitate de aproximativ 500 ani.

Arbore mult apreciat ornamental datorita elegantei portului, formei si coloritului de toamna al frunzelor, frumusetii frunzelor si florilor.

Forme horticole:

Liriodendron tulipifera forma "Aureomarginatum"- de talie redusa.

Liriodendron tulipifera forma "Fastigiatum"- port piramidal.

Se foloseste izolat sau in grupuri mici in apropierea aleilor pentru ca florile sa poata fi admirate sau de-a lungul aleilor.

Lemnul este moale, usor, folosit pentru producerea furnirului si celulozei.

Importanta forestiera creste, este o valoroasa specie exotica pentru culturile din statiunile de lunca.

Inmultire:

Se practica semanatul de toamna - semintele au putere germinativa mica si se pastreaza greu, temperatura nu va depasi 5⁰C.

Pentru semanatul de primavara se face o stratificare de 4-5 luni in nisip umed. Puietii, sensibili la arsita, se vor proteja.

Se practica marcotajul prin arcuire sau chinezesc. Altoirea da rezultate bune in sere prin procedeul in despicatura, pe puietii de 1an in ghivece.