Genul Spiraea L

Genul    Spiraea L.

Spiraea ulmifolia Scop. - cununita, taula

Specie eurasiatica, spontana la noi in zonele montane si subalpine, pe soluri calcaroase si grohotisuri, in chei. Se cultiva frecvent in scop ornamental, ca tufe izolate sau gard viu.

Arbust pana la 2 m inaltime, cu ramuri arcuite, lujerii sunt geniculati, muchiati, bruni sau cenusii, glabri, mugurii sunt mici, ovoizi, stau departati de lujeri, frunzele sunt ovate sau ovat-lanceolate, acute, cu baza cuneata pana la rotunjita, intregi in treimea superioara, in rest simple sau dublu-serate, florile sunt albe, grupate in raceme umbeliforme bogate, apar in mai-iunie, fructele sunt folicule brune, glabre (fig. 165).

Aceasta specie prezinta importanta naturalistica, ornamentala si pentru amenajarea terenurilor degradate sau pentru consolidarea coastelor.

Spiraea salicifolia L. - taula

Specie indigena, raspandita in Europa si Asia. La noi creste sporadic, la deal si in zona montana, in zavoaie, mlastini, turbarii. Evita substratele calcaroase.

Se cultiva ca arbust ornamental si are inaltimi pana la 2 m, lujerii tineri sunt pubescenti, apoi glabri, bruni-galbui, frunzele sunt lanceolate, acute, la baza cuneate, cu margini simplu sau dublu-serate, ciliate, florile sunt roz, grupate in panicule erecte, terminale, infloreste in iunie-iulie (fig. 165).

Spiraea crenata L. - taula, tavalga

Arbust indigen, rar intalnit la noi, la campie si dealuri, prin paduri insorite si luminate. Rezista bine la seceta, specie mezoxerofita si adesea pe substrate calcaroase.

Atinge 1 m inaltime, frunzele sunt alungit-obovate, intregi sau usor crenate numai in jumatatea superioara, cu baza cuneata, florile sunt albe, dispuse in umbele, infloreste in mai-iunie (fig. 165).

Se cultiva ca planta ornamentala.

Spiraea cantoniensis Lour.

Specie originara din China si Japonia, arbust cu inaltimea de 1,5m, florile de culoare alba.

Cultivaruri:

Spiraea cantoniensis cv. Lanceata cu flori frumoase, duble, frunze mai inguste.

Spiraea douglasii Hook.

Specie originara din America de Nord, se prezinta sub forma de tufa, de 2 m inaltime, drajoneaza puternic, cu flori rosii-purpurii.

Spiraea japonica L.

Arbust de 1,5 m inaltime, forma Little princess - pitica de 50 cm, cu frunze mici, de 1-3 cm.

Spiraea x vanhouthei (Briot.) Zab. (S. cantoniensis x S. trilobata) - floarea miresei, cununita.

La noi frecvent se cultiva ca arbust de parc si gard viu.

Prezinta o larga amplitudine ecologica, nepretentios fata de clima si sol; se dezvolta bine in plina lumina, dar si in zone relativ umede.

Este un arbust pana la 2 m inaltime, cu tufe compacte, dese, lujerii sunt nemuchiati, subtiri, glabri, lucitori, bruni sau bruni-roscati, mugurii sunt mici, departati de lujer, frunzele sunt rombice sau obovate, acut serate in jumatatea superioara, la baza intregi si cuneate, florile sunt grupate in umbele albe, infloreste abundent in mai-iunie, fructele sunt folicule de culoare brun-deschis (fig. 165).

Este un hibrid intre 2 specii asiatice (Spirea cantoniensis x Spirea trilobata), deosebit de apreciat pentru bogatia florilor si rusticitatea lor.

Spirea x bumalda Burv. (S. albiflora x S. japonica)

Arbust de talie mica, pana la 80 cm, frunzis tanar roscat, flori roz-albe.

Speciile rezista la poluare; se introduc in spatiile verzi izolat, in grupuri, masive, garduri vii libere sau tunse.

Se obtin pe cale vegetativa prin butasire, marcotaj, diviziunea tufelor.

Butasirea se poate face iarna in sere, cu butasi cu calcai sau vara cu butasi semilignificati.

Genul Physocarpus Maxim.

Physocarpus opulifolius (L.) (Spirea opulifolia L.) - taula

Specie exotica, originara din America de Nord. La noi se cultiva ca specie ornamentala; rezista la ger si seceta. Creste bine pe soluri aluvionare, afanate.

Tufele au 4 m inaltime, devin foarte largi in timp (diametru de 2-3m), scoarta este rosietica si se exfoliaza, lujerii sunt brun-roscati, subtiri, mugurii sunt alterni, apropiati de lujeri, frunzele sunt ovat-lobate pana la palmat-lobate, paroase pe dos, in lungul nervurilor, florile sunt albe, grupate in corimbe terminale, fructele sunt folicule (fig. 166).

Creste repede, se adapteaza la semiumbra. Se foloseste in grupuri, garduri vii tunse.

Inmultirea se face prin butasi lemnificati.