Ghintura galbena (Gentiana lutea)

Ghintura galbena (Gentiana lutea)

Este o planta erbacee robusta, inalta de 40-140 cm, care poate trai pina la 80 de ani din care, uneori, 10-20 sau chiar 40 de ani traieste in stadiu de rozeta. In pamint, planta are o tulpina scurta si groasa numita rizom, de pe care pornesc 3-5 sau mai multe radacini pivotante, lungi pina la 60-90 cm, de culoare brun-galbuie. La suprafata solului, de pe rizom, apare o tulpina dreapta, groasa pina la 1 cm, neramificata, goala in interior. Frunzele sint oval-eliptice, lungi pina la 30 cm, late de aproximativ 15 cm, cu 5-7 nervuri proeminente, asezate opus si in cruce pe tulpina.

Fig. 6 - Ghintura galbena

Florile, mari de 2-3 cm, galbene, sint dispuse in inflorescente la subsuoara frunzelor. Planta infloreste din iunie pina in august. Fructele sint ca niste cutiute conice, de 4-6 cm lungime, care contin pina la 100 de seminte brune, aripate pe margine.

Ghintura galbena este raspindita in Europa centrala Balcani, si in Asia Mica. In tara noastra apare prin pajisti subalpine bogate in humus. Planta a fost si este foarte solicitata de farmacisti pentru rizomul si radacinile sale care contin substante ce intra in compozitia mai multor preparate folosite impotriva bolilor de stomac si ficat. Din aceste motive, planta a devenit tot mai rara si in multe locuri chiar a disparut.

La noi in tara recoltarea plantei din flora spontana in scopuri medicinale este interzisa, fiind ocrotita ca monument al naturii.