Jneapan (Pinus montana ssp. mughus)

Jneapan (Pinus montana ssp. mughus)

Este o planta arbustiva care formeaza tufe compacte, greu de strabatut; are tulpini culcate la baza, iar spre virf, ascendente. Lujerii sint bruni sau ce-nusiu-negriciosi, iar mugurii rasinosi. Frunzele, de 3-7 cm lungime, cite doua intr-o teaca, sint ingramadite spre virful lujerului si incovoiate ca o secera. Conurile, ovoid-globuloase, de 2-5 cm lungime, sint solitare sau asezate cite 2-4 in cercuri. Semintele sint mici, galbene, brune sau cenusii.

Planta are o crestere inceata, dind un lemn dens, potrivit de greu, bogat in rasina, care insa, din cauza dimensiunilor reduse, nu poate fi folosit decit pentru foc. Din rasina sa se extrage terebentina de calitate superioara.

Jneapanul este excelent adaptat la conditiile climatului aspru, subalpin. La noi in tara, jneapanul vegeteaza la altitudini de 1400-1850 m in Carpatii Nordici si la circa 1 600-2 300 m in Carpatii Meridionali. Uneori ocupa suprafete intinse, formind asociatii dese in etajul alpin inferior caruia ii da o nota caracteristica.

Jneapanul exercita un eficient control hidrologic in bazinele alpine, fixeaza si protejeaza grohotisurile, coastele erodate, scheletice si este foarte apreciat si din punct de vedere peisagistic.