|
Biologie
|
Agentul
patogen: Boala este produsa de ciuperca Monilinia fructigena (Aderh. et
Ruhl.) Honey (sin. Sclerotinia fructigena (Pers.) Aderh. et
Ruhl.), F.C. Monilinia fructigena (Pers).
Miceliul se dezvolta intercelular, este septat, hialin, neregulat ramificat.
In conditii de temperatura si umiditate corespunzatoare, filamentele
miceliene se impletesc strans, formand aglomerari (sporodochiile), albe la
inceput, care preseaza si erup la suprafata; pe sporodochii se formeaza
numerosi conidiofori scurti, simpli sau putin ramificati, slab diferentiati de
miceliu. In partea superioara a conidioforului apar siraguri simple sau
ramificate, constituite din conidii incolore, elipsoidale sau in forma de
butoiase. Conidiile servesc la raspandirea ciupercii in timpul perioadei de
vegetatie; filamentul de infectie nu este in stare sa patrunda in tesut,
decat daca acesta prezinta leziuni (grindina, insecte, etc).
La flori, infectia se realizeaza prin stigmat, fiind favorizata de
temperaturi scazute insotite de ploi persistente.
Germinarea conidiilor are loc la temperaturi de 0 - 25 o C; conidiile rezista
peste iarna, numai in anii cu ierni blande (Rafaila si Szekely, 1964). In
fructele bolnave prin impletirea miceliului, ciuperca formeaza strome
sclerotiforme, forma sub care ierneaza; pe aceste fructe in primavara apar
pernite cu conidii , principalele surse primare.
Pe fructele de sub pomi, dupa 1-2 ierni se formeaza apoteciile, lung
pedunculate, cu aspect de palnie, galben-brunii.
Acestea se formeaza numai pe tesut stromatic pseudosclerotial. Formarea
apoteciilor este conditionata de umiditatea din sol si apar 1-20 pe un fruct.
In apotecie se diferentiaza numeroase asce cilindrice, usor pedunculate,
rotunjite la varf, cu cate 8 ascospori fiecare, eliptici sau ovoidali,
unicelulari, dispusi oblic sau uniseriati.
Infectiile in primavara sunt asigurate atat de conidiile formate pe stroma
pseudosclerotiala cat si de ascospori.
Monilia fructigena ataca si samburoasele (prun, visin, cires) destul de
frecvent.
|
|
Descriere
|
Thumen
inca din 1876 mentioneaza importanta economica a bolii produsa de Monilinia
spp., aratand ca paraziteaza specii din 11 familii diferite.
Simptome: Boala se manifesta pe flori, frunze,
lastari, ramuri si fructe. In primaverile reci si ploioase, florile si
frunzele se vestejesc, se brunifica si se usuca. Pe organele atacate apar
pernite de mucegai (ca o gamalie de ac), galben - cenusii, formate din
conidiofori si conidii. Lastarii atacati se usuca si atarna cu varful in jos.
Fructele atacate in stadiul tanar se brunifica si putrezesc in intregime,
acoperindu-se cu pernite de mucegai; in final cad la pamant. Pe fructele
ajunse la maturitate apar pete galben - cafenii, mai mult sau mai putin
circulare; pulpa se inmoaie si putrezeste; in dreptul petelor apar pernite
pufoase, de 1-3 mm diametru, alb-galbui, apoi cenusii - brunii, dispuse
concentric.
In functie de conditiile de mediu (temperatura si umiditatea atmosferica),
boala se manifesta sub forma de:
- putregaiul brun = brown rot - apare pe timp umed si calduros; fructele
putrezesc in 3 - 4 zile; se brunifica si cad; prezinta pernite alb - galbui;
apare vara; este cel mai frecvent, mai evident, mai pagubitor.
- putregaiul negru = black rot - este mai rar, pe
timp umed si rece; apare pe fructe mai coapte; fructele mumifiate putrezesc,
se innegresc, devin pieloase si nu mai prezinta fructificatii.
- putregaiul inimii = core rot; apare in conditii de
uscaciune, fructele atacate se zbarcesc, se usuca, se mumifica si atarna pe
pom si iarna; fenomenul se numeste mumifierea fructelor.
|
