SORGUL SI IARBA DE SUDAN - boli si daunatori

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE SORGULUI SI IERBII DE SUDAN

Striatia ruginie a sorgului

Striatia ruginie, sau mozaicul sorgului este produsa de acelasi virus care produce si mozaicul porumbului. Unele specii de sorg infectate cu acest virus manifesta in decursul intregii perioade de vegetatie numai simptome de mozaic, asemanatoare cu acelea produse de virusul respectiv la porumb. La altele, spre sfarsitul verii, petele verzi deschis se necrozeaza treptat, formand striuri sau dungi rosietice-ruginii. Unele soiuri pot reactiona de asemenea prin necroze grave, care duc la distrugerea intr-un timp scurt a plantelor tinere.

F%

2.

Pseudomonas syringae

(arsura bacteriana)

Atacul se manifesta pe frunze, sub forma de pete rotunde sau neregulate de culoare aramie. Boala poate evolua in conditii favorabile (umiditate atmosferica ridicata si caldura) cu manifestari pe tulpina si panicul.

F%

I%

3.

Xanthomonas holcicola

(striatia bacteriana a sorgului)

Pe frunze de toate varstele apar pete de 2,5-15 cm lungime si 3 mm latime. La inceput tesuturile din dreptul petelor sunt hidrozate, iar mai tarziu se brunifica si se maresc, devenind ovale, ruginii-maronii cu o margine ingusta, brun-roscata inchis sau rosie bruna. In continuare, petele devin alungite sau ovale, au centrul rosu aprins si marginile rosii. Petele pot conflua formand striuri lungi, neregulate, cuprinzand o mare parte din suprafata foliara. Intre aceste striuri poate aparea tesut mort, de culoare neagra. In stadii timpurii ale bolii, pe pete se formeaza un exsudat galbui, care, uscandu-se apare sub forma de solzisori albi. Prezenta acestui exsudat deschis la culoare diferentiaza boala de celelalte patari bacteriene, indeosebi de patarea in dungi (Pseudomonas andropogoni), la care exsudatul este inchis la culoare.

F%

I%

4.

Pseudomonas andropogoni

(patarea in dungi a frunzelor de sorg)

Sunt atacate frunzele si tecile pe care apar pete alungite, sub forma de dungi paralele cu nervurile. Pe frunze, in zona petelor, se formeaza o crusta de culoare caramizie.

F%

I%

5.

Sorosporium holci-sorghi

(taciunele paniculului maturilor)

Ciuperca produce si taciunele prafos al sorgului si porumbului. Paniculul este transformat in intregime intr-o punga acoperita, cu o membrana alba la inceput apoi bruna. Cand membrana se rupe, pune in libertate o substanta de culoare bruna-neagra, urat mirositoare.

F%

I%

6.

Sclerospora graminicola

(mana gramineelor)

Simptomele apar pe frunze care devin albicioase, mai groase decat cele sanatoase, casante, in general rasucite. Conidioforii sunt solitari drepti, lungi de 100-156 , ramificati la partea superioara, cu ramuri groase, care formeaza un trunchi de 8-21 grosime. Ramurile sunt putine la numar, cu ultimele ramificatii divizate dihotomic sau trihotomic. Conidiile sunt ovoid-sferice sau lat-elipsoidale, de 16-21 x 12-18 , iar oosporii sunt sferici, de 25-35 diametru.

F%

I%

DAUNATORII SORGULUI SI IERBII DE SUDAN

Schizaphis graminum

(paduchele verde al cerealelor)

Paduchii colonizeaza frunzele pe suprafata lor inferioara unde inteapa si extrag sucul celular. Prezinta pana la 15 generatii anuale fiind cel mai periculos daunator al acestor culturi pentru tara noastra.

F%

Tanymecus dilaticollis

(gargarita frunzelor de porumb)

Produce pagube mari in perioada de rasarire si imediat dupa, mai ales in conditii de temperaturi ridicate si seceta.

F%