APLICATII NUMERICE REZOLVATE

A P L I C A T I I N U M E R I C E R E Z O L V A T E

Pentru o reactie chimica elementara,ireversibila,monomoleculara si de ordinul 1,sa se calculeze urmatorii timpi de fractionare,t_f : t_{1/ 2} ; t_{1/ 3} ;t_{1/ 4} ; t_{1/ 5} ; t_{1/ 6} ;t_{1/ 7} ; t_{1/ 8} ; t_{1/ 9} ; t_{1/ 10}; t_{m/ n} , precum si raportul a doi timpi de fractionare : t _f1 / t_f2 .

Rezolvare :

t_f = ( 1/ k₁) ln ( 1/ ( 1 -f )) ; t_1/2 = ( 1/ k₁) ln ( 1/ ( 1 -0,5 )) = ( 1 / k₁) ln ( 2/ 1) ;

t_1/3 = ( 1/ k₁) ln ( 1/ ( 1 - 1/3 )) = (1 / k₁) ln ( 3/ 2);

t_1/4 = ( 1/k₁) ln (1/( 1 - 1/4)) = (1/ k₁) ln ( 4/3 )... ...s.a.m.d.

t_m/n = ( 1/ k₁)ln ( 1/ ( 1 - m/n ))= ( 1/ k₁) ln ( n/ ( n - m ));

t_{f 1}/ t_{f 2} = ln ( 1/ ( 1 -f ₁ )) / ln ( 1/ ( 1 -f ₂)) = ln ( 1 -f ₁) / ln ( 1 -f ₂).

Pentru reactia chimica elementara νA → ν'B ,la dublarea concentratiei reactantului viteza de reactie se mareste : a. de doua ori ; b. de 4 ori ; c. de 8 ori. Sa se calculeze ordinul de reactie in aceste 3 cazuri.

Rezolvare:

v = k .c_A ^ν : a. 2 v = k .( 2 c_A ) ^ν = 2. k .c_A ^ν ; 2 ^ν. c_A ^ν = 2. c_A ^ν ν = 1 ;

b. 4 v = k .( 2 c_A ) ^ν = 4. k .c_A ^ν ; 2 ^ν. c_A ^ν = 4. c_A ^ν ν = 2 ;

c. 8 v = k .( 2 c_A ) ^ν = 8. k .c_A ^ν ; 2 ^ν. c_A ^ν = 8. c_A ^ν ν = 3.

3.Viteza de reactie pentru o reactie monomoleculara ,de forma A → Produsi de reactie ,este v₁= 4,5 x 10^-4 mol /( L.s) daca concentratia initiala a reactantului A este a₁= 3 x 10^-4 mol / cm³ si devine v₂= 3,75 x 10^-4 mol /( L.s) daca a₂ = 2,5 x 10^-4 mol / cm³ . Temperatura de lucru ramane constanta . Sa se calculeze :

a. ordinul de reactie ,comparandu-l apoi cu molecularitatea ;

b. constanta vitezei de reactie, indicand si unitatea de masura .

Rezolvare:

a.v_i = k₁ ( c_{A i} )ⁿ , deoarece nu se stie daca reactia este elementara sau nu;

v₁ = k₁ a ₁ ⁿ ; v ₂ = k₁ a ₂ ⁿ ; v ₁ / v₂ = ( a₁ / a₂ )ⁿ ;

(4,5 x 10^-4 mol /( L.s))/( 3,75 x 10^-4 mol /( L.s)) = (3 x 10^-4 mol/cm³)ⁿ /(2,5 x 10^-4 mol / cm³)ⁿ

1,2 = 1,2 ⁿ n = 1 ; ordinul de reactie este 1 ; molecularitatea reactiei este tot 1;

b. k₁ = v₁ / a₁ = (4,5 x 10^-4 mol /( L.s) ) / ( 3 x 10^-4 mol / ( 10^-3 L )) = 1,5 x 10^-3 s ^-1; sau k₁ = v₂ / a₂ = (3,75 x 10^-4 mol /( L.s)) / (2,5 x 10^-4 mol / (10^-3 L )) = 1,5 x 10^-3 s ^-1.

Unitatea de masura rezultata din calcule este ,de fapt, unitatea de masura pentru constanta vitezei de reactie in cazul reactiilor chimice de ordinul 1: s^-1.

4.Experimental s-a constatat ca in 10 ore ,la o anumita temperatura,s-au descompus 30% dintr-o anumita substanta .Daca reactia de descompunere este de ordinul 1,sa se calculeze:

a.timpul necesar pentru ca 99 % din substanta sa se descompuna ;

b.timpul de injumatatire

Rezolvare:

a. ecuatia cinetica integrata pentru reactiile de ordinul 1 este :k₁= (1/t) ln(a/(a-x)) =(2,303/t) lg (1/(1- f ));k₁= (2,303/10 h) lg(1/(1- 0,30 )) =0,03565 h^-1= 9,90 x 10^-6 s^-1;

t _0,99 = ( 1 / k₁) lg ( 1/ ( 1- 0,99 )) = 404040 s = 112,23 h = 4,676 d = 4 d si 16 h

(pentru unitatile de timp notatiile standardizate sunt:s-secunda;min-minut;h-ora; d-zi ; a-an).

b. t_1/2 = t _0,5 = ln 2 /k₁ = 0,693 /k₁ = 70000 s = 19,44 h = 0,81 d

-6-

5.Pentru o reactie de descompunere -de ordinul 1- se cunosc valorile constantei vitezei de reactie la 303 K si la 313 K egale,respectiv,cu 2,34x10^-5 s^-1 si 8,50x10^-5s^-1.Sa se obtina pentru reactia data o ecuatie de tip Arrhenius.( 1 cal = 4,18 J )

Rezolvare :

ln k₁ = ln A - E_a / (RT₁) si ln k₂ = ln A - E_a / (RT₂)

E_a = (R T₁ T₂ / ( T₂ -T₁ )) ln ( k₂ / k₁ ) si ln A =ln k₁ + E_a / ( RT₁ ).

R = 8,314 J /( mol.K ) 2 cal / ( mol. K) ; 1 cal = 4,184 J /mol ;

E_a = ( 8,314 J / ( mol.K ). 303 K. 313 K / 10K ) . ln ( 8,50 x 10^-5 s^-1 / 2,34 x 10^-5 s^-1 ) E_a = 101715 J / mol = 24310 cal / mol

ln A =ln (2,34 x 10^-5 s^-1) +101715 (J / mol)/(8,314 J/( mol.K ).303 K )

A= 7,962 x 10¹² s^-1

Ecuatia Arrhenius corespunzatoare este : k =7,962 x 10¹² exp ( - 101715 /( RT )) cu

[E_a] =J/mol si [A] = s^-1 sau k = 7,962 x 10¹² exp ( - 24310 / (RT)) cu [E_a] =cal /mol si [A] = s^-1.

6.Sa se calculeze energia de activare necesara pentru a mari viteza unei reactii de 3 ori,daca temperatura creste cu 10 K la :.100 K ; . 500 K .

Rezolvare :

k = A exp(-E_a /(RT)) ;3k =A exp (-E_a /(R(T + 10)))E _a =( 2,303 /10 )(lg 3).RT( T+10);

pentru :. T = 100 K , E_a = 10,04 kJ /mol = 2,40 kcal /mol;

pentru :. T = 500 K , E_a = 232,9 kJ /mol = 55,66 kcal /mol.

7.Energia de activare Arrhenius necesara descompunerii apei oxigenate,fara catalizator ,in solutie apoasa ,este E_a = 18 kcal /mol = 75,312 kJ /mol .In prezenta unui catalizator din platina coloidala ,energia de activare necesara reactiei scade la E_Pt = 12 kcal /mol = 50,208 kJ /mol ,iar in prezenta unui biocatalizator(o enzima-catalaza ) devine E_enz = 5,5 kcal /mol = 23,012 kJ /mol. Presupunand ca reactiile de descompunere au loc la 27⁰C si in aceleasi conditii de concentratie a H₂ O₂ , sa se calculeze de cate ori se va mari viteza de reactie datorita celor doi catalizatori in comparatie cu viteza reactiei necatalizate si sa se indice care catalizator este mai eficace.

Rezolvare:

H₂ O₂ → H₂ O + 1 / 2 O₂ ; daca concentratia apei oxigenata este aceeasi,atunci:

v_cat/v =(k_cat .c)/(k .c) = exp( - E_cat /(RT)) / exp( - E_a / (RT)) = exp (( E_a - E_cat ) /(RT));

v_Pt / v = exp (( E_a - E_Pt ) / (RT)) = e¹⁰ = 21980 ;viteza de reactie creste in prezenta platinei de 21980 ori ;

v_enz / v = exp (( E_a - E_enz ) / (RT)) = e ^20,833 = 1,112 x 10⁹ ;viteza de reactie creste in prezenta enzimei de 1,112 x 10⁹ori.Enzima este ,deci, un catalizator mult mai eficace -marind foarte mult viteza de reactie ,datorita micsorarii energiei de activare

T E S T E si A P L I C A T I I N U M E R I C E

P R O P U S E      SPRE R E Z O L V A R E

Sa se deduca unitatile de masura pentru constanta vitezei de reactie pentru o reactie chimica elementara ,ireversibila : . de ordinul 1; . de ordinul 2 ,tinand cont de cele doua forme generale: . 2A → Produsi de reactie ;. A₁ + A₂ → Produsi de reactie

2.Experimental s-a constatat ca in 10 ore ,la o anumita temperatura ,s-au descompus 30% dintr-o substanta .Daca reactia de descompunere este de ordinul 1,sa se calculeze:

a. timpul de injumatatire ;

b. timpul necesar pentru ca 99,9% din substanta sa se descompuna .

-7-

3.Presupunand ca fiecare din reactiile chimice notate in continuare este o reactie chimica elementara,indicati . ordinele de reactie partiale ; . ordinul de reactie total ; .molecularitatea . Scrieti ecuatiile corespunzatoare legii vitezei de reactie .

H₂ O₂ → H₂ O +1/2 O₂ ; N₂ O₅ → N₂ O₄ + 1/2 O₂ ; Br₂ → 2 Br ∙ ; H₂ + I₂ → 2 HI ;

2 HI → H₂ + I₂ ; 2 NO + O₂ → 2 NO₂

4.Pentru o reactie chimica ireversibila de forma generala :ν₁A₁ + ν₂A₂ → Produsi de reactie, atunci cand concentratiile initiale ale celor doi reactanti sunt egale,fiecare,cu 0,6mol.L^-1,viteza de reactie initiala este 0,216 mol. L^-1 .s ^-1 .Daca fiecare din concentratiile initiale se dubleaza,

viteza de reactie initiala creste de opt ori. Daca numai concentratia lui A₁ se dubleaza,viteza de reactie initiala devine 0,864mol.L^-1.s ^-1

a.Sa se calculeze ordinele de reactie partiale si total.

b.Sa se scrie expresia legii vitezei de reactie.

5.Intr-o reactie chimica elementara ,ireversibila, de ordinul 1, de forma A → Produsi de reactie,concentratia reactantului se micsoreaza cu 50% din valoarea sa initiala in timp de 10 minute.

a.Sa se calculeze cu cat se va micsora ( in % din valoarea sa initiala) concentratia reactantului dupa 20 minute ;30 minute;100 minute ,la aceeasi temperatura .

b.Sa se indice valoarea fractiunii f care s-a consumat din concentratia initiala a reactantului la cei patru timpi experimentali.

c.Sa se indice timpul de injumatatire , t_1/2 .

d.Sa se calculeze constanta vitezei de reactie ,k₁ ( in min ^-1 , s^-1 ,h^-1 ).

6.Pentru o anumita reactie chimica se cunosc valorile numerice ale constantei vitezei de reactie la 28⁰C si la 48⁰C egale, respectiv, cu 1,20 x 10 ^-2 L.mol^-1 .min^-1 si 4,80 x 10^-2 L.mol^-1.min^-1.Sa se obtina o ecuatie de tip Arrhenius pentru reactia chimica data

7.La izomerizarea butadienei ,in prezenta unui catalizator ,energia de activare Arrhenius scade cu 17,2 kJ /mol fata de energia de activare a reactiei necatalizate .

a.Sa se calculeze de cate ori se mareste viteza reactiei catalizate fata de viteza aceleasi reactii necatalizate ,daca temperatura la care are loc reactia este 298 K.

b.Care trebuie sa fie concentratia initiala a butadienei in cele doua reactii ?

CAP.2. T E R M O D I N A M I C A C H I M I C A

A P L I C A T I I N U M E R I C E R E Z O L V A T E

Pentru o reactie chimica elementara,ireversibila,monomoleculara si de ordinul 1,sa se calculeze urmatorii timpi de fractionare,t_f : t_{1/ 2} ; t_{1/ 3} ;t_{1/ 4} ; t_{1/ 5} ; t_{1/ 6} ;t_{1/ 7} ; t_{1/ 8} ; t_{1/ 9} ; t_{1/ 10}; t_{m/ n} , precum si raportul a doi timpi de fractionare : t _f1 / t_f2 .

Rezolvare :

t_f = ( 1/ k₁) ln ( 1/ ( 1 -f )) ; t_1/2 = ( 1/ k₁) ln ( 1/ ( 1 -0,5 )) = ( 1 / k₁) ln ( 2/ 1) ;

t_1/3 = ( 1/ k₁) ln ( 1/ ( 1 - 1/3 )) = (1 / k₁) ln ( 3/ 2);

t_1/4 = ( 1/k₁) ln (1/( 1 - 1/4)) = (1/ k₁) ln ( 4/3 )... ...s.a.m.d.

t_m/n = ( 1/ k₁)ln ( 1/ ( 1 - m/n ))= ( 1/ k₁) ln ( n/ ( n - m ));

t_{f 1}/ t_{f 2} = ln ( 1/ ( 1 -f ₁ )) / ln ( 1/ ( 1 -f ₂)) = ln ( 1 -f ₁) / ln ( 1 -f ₂).

Pentru reactia chimica elementara νA → ν'B ,la dublarea concentratiei reactantului viteza de reactie se mareste : a. de doua ori ; b. de 4 ori ; c. de 8 ori. Sa se calculeze ordinul de reactie in aceste 3 cazuri.

Rezolvare:

v = k .c_A ^ν : a. 2 v = k .( 2 c_A ) ^ν = 2. k .c_A ^ν ; 2 ^ν. c_A ^ν = 2. c_A ^ν ν = 1 ;

b. 4 v = k .( 2 c_A ) ^ν = 4. k .c_A ^ν ; 2 ^ν. c_A ^ν = 4. c_A ^ν ν = 2 ;

c. 8 v = k .( 2 c_A ) ^ν = 8. k .c_A ^ν ; 2 ^ν. c_A ^ν = 8. c_A ^ν ν = 3.

-8-

3.Viteza de reactie pentru o reactie monomoleculara ,de forma A → Produsi de reactie ,este v₁= 4,5 x 10^-4 mol /( L.s) daca concentratia initiala a reactantului A este a₁= 3 x 10^-4 mol / cm³ si devine v₂= 3,75 x 10^-4 mol /( L.s) daca a₂ = 2,5 x 10^-4 mol / cm³ . Temperatura de lucru ramane constanta . Sa se calculeze :

a. ordinul de reactie ,comparandu-l apoi cu molecularitatea ;

b. constanta vitezei de reactie, indicand si unitatea de masura .

Rezolvare:

a.v_i = k₁ ( c_{A i} )ⁿ , deoarece nu se stie daca reactia este elementara sau nu;

v₁ = k₁ a ₁ ⁿ ; v ₂ = k₁ a ₂ ⁿ ; v ₁ / v₂ = ( a₁ / a₂ )ⁿ ;

(4,5 x 10^-4 mol /( L.s))/( 3,75 x 10^-4 mol /( L.s)) = (3 x 10^-4 mol/cm³)ⁿ /(2,5 x 10^-4 mol / cm³)ⁿ

1,2 = 1,2 ⁿ n = 1 ; ordinul de reactie este 1 ; molecularitatea reactiei este tot 1;

b. k₁ = v₁ / a₁ = (4,5 x 10^-4 mol /( L.s) ) / ( 3 x 10^-4 mol / ( 10^-3 L )) = 1,5 x 10^-3 s ^-1; sau k₁ = v₂ / a₂ = (3,75 x 10^-4 mol /( L.s)) / (2,5 x 10^-4 mol / (10^-3 L )) = 1,5 x 10^-3 s ^-1.

Unitatea de masura rezultata din calcule este ,de fapt, unitatea de masura pentru constanta vitezei de reactie in cazul reactiilor chimice de ordinul 1: s^-1.

4.Experimental s-a constatat ca in 10 ore ,la o anumita temperatura,s-au descompus 30% dintr-o anumita substanta .Daca reactia de descompunere este de ordinul 1,sa se calculeze:

a.timpul necesar pentru ca 99 % din substanta sa se descompuna ;

b.timpul de injumatatire

Rezolvare:

a. ecuatia cinetica integrata pentru reactiile de ordinul 1 este :k₁= (1/t) ln(a/(a-x)) =(2,303/t) lg (1/(1- f ));k₁= (2,303/10 h) lg(1/(1- 0,30 )) =0,03565 h^-1= 9,90 x 10^-6 s^-1;

t _0,99 = ( 1 / k₁) lg ( 1/ ( 1- 0,99 )) = 404040 s = 112,23 h = 4,676 d = 4 d si 16 h

(pentru unitatile de timp notatiile standardizate sunt:s-secunda;min-minut;h-ora; d-zi ; a-an).

b. t_1/2 = t _0,5 = ln 2 /k₁ = 0,693 /k₁ = 70000 s = 19,44 h = 0,81 d

5.Pentru o reactie de descompunere -de ordinul 1- se cunosc valorile constantei vitezei de reactie la 303 K si la 313 K egale,respectiv,cu 2,34x10^-5 s^-1 si 8,50x10^-5s^-1.Sa se obtina pentru reactia data o ecuatie de tip Arrhenius.( 1 cal = 4,18 J )

Rezolvare :

ln k₁ = ln A - E_a / (RT₁) si ln k₂ = ln A - E_a / (RT₂)

E_a = (R T₁ T₂ / ( T₂ -T₁ )) ln ( k₂ / k₁ ) si ln A =ln k₁ + E_a / ( RT₁ ).

R = 8,314 J /( mol.K ) 2 cal / ( mol. K) ; 1 cal = 4,184 J /mol ;

E_a = ( 8,314 J / ( mol.K ). 303 K. 313 K / 10K ) . ln ( 8,50 x 10^-5 s^-1 / 2,34 x 10^-5 s^-1 ) E_a = 101715 J / mol = 24310 cal / mol

ln A =ln (2,34 x 10^-5 s^-1) +101715 (J / mol)/(8,314 J/( mol.K ).303 K )

A= 7,962 x 10¹² s^-1

Ecuatia Arrhenius corespunzatoare este : k =7,962 x 10¹² exp ( - 101715 /( RT )) cu

[E_a] =J/mol si [A] = s^-1 sau k = 7,962 x 10¹² exp ( - 24310 / (RT)) cu [E_a] =cal /mol si [A] = s^-1.

6.Sa se calculeze energia de activare necesara pentru a mari viteza unei reactii de 3 ori,daca temperatura creste cu 10 K la :.100 K ; . 500 K .

Rezolvare :

k = A exp(-E_a /(RT)) ;3k =A exp (-E_a /(R(T + 10)))E _a =( 2,303 /10 )(lg 3).RT( T+10);

pentru :. T = 100 K , E_a = 10,04 kJ /mol = 2,40 kcal /mol;

pentru :. T = 500 K , E_a = 232,9 kJ /mol = 55,66 kcal /mol.

7.Energia de activare Arrhenius necesara descompunerii apei oxigenate,fara catalizator ,in solutie apoasa ,este E_a = 18 kcal /mol = 75,312 kJ /mol .In prezenta unui catalizator din

-9-

platina coloidala ,energia de activare necesara reactiei scade la E_Pt = 12 kcal /mol = 50,208 kJ /mol ,iar in prezenta unui biocatalizator(o enzima-catalaza ) devine E_enz = 5,5 kcal /mol = 23,012 kJ /mol. Presupunand ca reactiile de descompunere au loc la 27⁰C si in aceleasi conditii de concentratie a H₂ O₂ , sa se calculeze de cate ori se va mari viteza de reactie datorita celor doi catalizatori in comparatie cu viteza reactiei necatalizate si sa se indice care catalizator este mai eficace.

Rezolvare:

H₂ O₂ → H₂ O + 1 / 2 O₂ ; daca concentratia apei oxigenata este aceeasi,atunci:

v_cat/v =(k_cat .c)/(k .c) = exp( - E_cat /(RT)) / exp( - E_a / (RT)) = exp (( E_a - E_cat ) /(RT));

v_Pt / v = exp (( E_a - E_Pt ) / (RT)) = e¹⁰ = 21980 ;viteza de reactie creste in prezenta platinei de 21980 ori ;

v_enz / v = exp (( E_a - E_enz ) / (RT)) = e ^20,833 = 1,112 x 10⁹ ;viteza de reactie creste in prezenta enzimei de 1,112 x 10⁹ori.Enzima este ,deci, un catalizator mult mai eficace -marind foarte mult viteza de reactie ,datorita micsorarii energiei de activare

T E S T E SI A P L I C A T I I N U M E R I C E

P R O P U S E      SPRE R E Z O L V A R E

1.Sa se completeze tabelul urmator :

2.Se cunoaste valoarea entalpiei standard de reactie ΔH⁰₂₉₈ ( r ) = 233,2 kcal pentru reactia: 6 C ( s ) + 4 Fe₂ O₃ ( s ) → 8 Fe ( s ) + 6 CO₂ ( g )

Sa se scrie ecuatia reactiei chimice pentru 1 mol C si sa se calculeze efectul termic corespunzator.

3.Se da ecuatia reactiei chimice de formare a HBr si valoarea efectului termic corespunzator:

1/2 H₂ ( g ) + 1/2 Br₂ ( l ) → HBr ( g ) ; ΔH⁰ _{f ,298} = -8,66 kcal /mol HBr

Sa se calculeze efectul termic al :

a.reactiei de descompunere a HBr in elementele componente ;

b.reactiei din care rezulta 5 moli HBr .

4.Sa se calculeze caldura de formare a alcoolului metilic ,CH₃ OH ( l ) , in conditii standard, cunoscand valorile caldurilor de ardere standard pentru C(s),H₂(g),CH₃OH(l) egale,respectiv,cu -94,05 ; -68,3 ; -173,62 kcal /mol si tinand cont de definitia caldurii de formare.Ecuatiile de ardere se vor scrie cu formare de apa lichida.

-10-

5.Sa se calculeze caldura de ardere ( in kJ / mol alcool ) ,la presiune constanta, in conditii standard,pentru alcoolul etilic ,C₂ H₅OH(l ), cunoscand valorile caldurilor de formare in stare standard pentru substantele participante la reactie:ΔH⁰ _{298,f,CO2( g )} = -94,05 kcal /mol;

ΔH⁰ _{298,f, H2O( l )} = -68,3 kcal /mol ; ΔH⁰ _{298,f,C2H5OH( l )} = -66,35 kcal /mol ; conventional,se admite ΔH⁰ _298,f,O2(g) = 0 kcal/mol.

6.Obtinerea CO₂ din CO decurge conform ecuatiei reactiei :

CO ( g ) + 1 / 2 O₂ ( g ) → CO₂( g ) ; ΔH⁰ ₂₉₈ ( r ) = - 67,64 kcal.

Sa se discute afirmatiile de mai jos si sa se indice / motiveze raspunsul corect:

a.numarul total de moli de produs de reactie este egal cu numarul total de moli de reactanti;

b.masa produsului de reactie este mai mare decat masa reactantilor;

c.viteza reactiei este mare , fiind influentata de efectul termic;

d. ΔH⁰ ₂₉₈ pentru reactia inversa se deduce tinand cont de legea Lavoisier - Laplace .

7. Se cunosc valorile entalpiei libere de formare standard la 298 K pentru CO(g), Fe₃O₄(s ), CO₂( g ) egale, respectiv , cu -32,80 ; -242,3 ; -94,26 kcal / mol.

a. Sa se scrie ecuatia chimica si sa se analizeze procesul redox corespunzator , reactanti fiind CO( g ) si Fe₃O₄ ( s ).

b.Se poate folosi oxidul de carbon pentru reducerea magnetitei , Fe₃O₄ ?

8.Alcoolul etilic (C₂ H₅ OH(l)) la incalzire se poate transforma in etena ( CH₂ = CH₂ sau C₂ H₄(g)) sau in eter etilic ( C₂ H₅ - O - C₂ H₅ sau ( C₂ H₅ )₂ O ( l) ) ,in ambele cazuri -prin eliminare de apa.Care din cele doua reactii va avea loc la 25⁰C ? .Se cunosc urmatoarele valori ale functiilor termodinamice de stare :

9.Pentru reactia de cracare a n-hexanului : C₆ H₁₄ (g) → C₂ H₄ (g) + C₄ H₁₀ (g) se cunoaste relatia de calcul a entalpiei libere : ΔG⁰ = 18940 - 33,8 T ( cal ).Sa se discute din punct de vedere termodinamic ,in ce conditii de temperatura,la presiunea de 1 atm.,reactia poate avea loc.