SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

1. Introducere

Chimicalele (substantele si preparatele conf. D 67/548/EEC) aduc beneficii in orice societate moderna care a devenit total dependenta de acestea, spre exemplu in productia de alimente, medicamente, textile, automobile etc. Productia globala a chimicalelor a crescut de la 1 milion de tone in anul 1930 la 400 milioane de tone in prezent. In Uniunea Europeana, industria chimica este a treia mare industrie producatoare cu 1,7 milioane de angajati si de care depind alte 3 milioane de locuri de munca.

Pe de alta parte, anumite chimicale au provocat serioase afectiuni sanatatii umane cauzand suferinte si efecte nedorite oamenilor si mediului. Dintre acestea bine cunoscute sunt azbestul care provoaca cancer si mesiteliom sau benzenul care provoaca leucemia. Utilizarea pe scara larga a DDT a determinat anomalii la reproducerea pasarilor. Desi aceste substante au fost total interzise sau sunt subiectul unor regimuri severe de control, masurile nu au fost luate decat dupa distrugeri, deoarece cunostintele despre efectele adverse n-au fost disponibile inainte de a fi utilizate in cantitati mari.

Sursa ingrijorarii o constituie deficitul de cunostinte despre impactul multor chimicale asupra sanatatii umane si mediului. Politica UE in domeniul chimicalelor trebuie sa asigure un inalt nivel de protectie al sanatatii umane si a mediului, atat pentru generatia existenta cat si pentru cele viitoare, concomitent cu functionarea eficienta a pietii interne si competitivitatea industriei chimice. Pentru atingerea acestor obiective, principiul precautiei este fundamental. Un alt obiectiv important este incurajarea substituirii substantelor periculoase cu substante mai putin periculoase, acolo unde exista alternative adecvate.

2. Informatiile referitoare la substantele chimice ca atare sau in preparat conform Ordinului MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005

3. Importul si exportul anumitor substante si preparate periculoase (PIC)

La 11 septembrie 1998, Comunitatea a semnat Conventia de la Rotterdam privind procedura de acord preliminar scris pentru anumite produse chimice si pesticide periculoase comercializate la nivel international (Conventia APS). Prin Legea 91/18 martie 2003, Romania a aderat la aceasta Conventie.

Prin Hotararea de Guvern nr. 305/2007 privind unele masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului CE nr. 304/2003 (inlocuit prin Regulamentul CE 689/2008) privind exportul si importul produsilor chimici periculosi, se stabilesc unele masuri pentru aplicarea Regulamentului la nivel national. Acesta are ca obiectiv principal incurajarea raspunderii comune pe care o au exportatorii si importatorii si sprijinirea eforturilor acestora de cooperare in vederea asigurarii unui control asupra circulatiei internationale a produselor chimice periculoase in scopul asigurarii protectiei sanatatii populatiei si a mediului de posibile daune.

Pe parcursul anului 2008 in judetul Salaj nu au fost inregistrate activitati de import/export cu produse chimice periculoase reglementate de HG 305/2007, potrivit informatiilor transmise de catre Directia Judeteana pentru Accize si Operatiuni Vamale Salaj si Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Salaj, institutii desemnate ca autoritati de control al exportului si importului de produsi chimici inscrisi in anexa I la Regulament.

De asemenea, nu au fost inregistrate declaratii pe propria raspundere transmise de operatorii economici imporatori/exportatori de substante si preparate care nu fac obiectul notificarii sub Regulamentul 304/2003. Substantele si preparatele la care se face referire sunt acelea care nu sunt prevazute in anexa nr.1 la Regulament dar care sunt incadrate in Tariful vamal comun la unul dintre codurile tarifare prevazute in anexa nr.1 la Regulament si pentru care operatorii economici au obligatia informarii autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului in termen de 10 zile lucratoare dupa fiecare import sau export.

4. Prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest

Azbestul este de fapt numele generic al unui grup foarte larg de silicati minerali, fibrosi cu culori variate si lungimi sau structuri cristaline diferite, din care fac parte serpentinele (crisotilul) si amfibolitii (amozitul si crocidolitul), utilizati in domenii foarte diverse precum cel al constructiilor (pentru izolarea termica si electrica a cladirilor), mineritului, industriei producatoare de nave maritime sau fabricatiei echipamentelor ignifuge de protectie avand in vedere proprietatile acestora de a fi foarte rezistenti la caldura si durabili. Dintre acesti compusi silicatici, amfibolitii in general si crocidolitul in special, prezinta cel mai mare risc patogen.

Fibrele de azbest sunt aeropurtate, iar materialul poate provoca daune organice severe celor care il inhaleaza. Inhalarea fibrelor de azbest poate avea efecte asupra sanatatii umane, provocand probleme respiratorii grave, incluzand aici azbestoza, exprimata prin  intensa fibrozare a pleurei pulmonare, cancerul pulmonar si mezoteliomul. Se stie ca fibrele de azbest produc intense efecte genotoxice si citotoxice, determinand inflamarea cronica a plamanilor care, datorita leziunilor proliferative dobandite, ofera conditii propice de crestere a celulelor mutagene ale cancerului. Expunerea la azbest poate reprezenta o sursa de infectii pulmonare pe viata.

Avand in vedere recunoasterea riscurilor patogene ireversibile ale azbestului, atat productia cat si utilizarile azbestului sunt sever limitate si controlate prin politici de mediu si sanitare extrem de stricte. Conform HG124/2003 incepand cu 1 ianuarie 2007 sunt interzise toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest.

Potrivit datelor si informatiilor colectate si prelucrate de catre Agentia pentru Protectia Mediului Salaj, urmare a chestionarii unui numar de 61 agenti economici detinatori a fost inventariata o suprafata de 21630 mp pereti cu azbest, o suprafata de 81356 mp acoperisuri cu azbest, o suprafata de 12710 mp de materiale pentru izolatie termica, 36601 mp de conducte si alte situatii in care pot exista azbest.

5. Substante reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

Substantele chimice reglementate de Protocolul de la Montreal, denumite generic si ODS-uri, adica substante care epuizeaza stratul de ozon precum si principalele lor aplicatii sunt redate mai jos:

clorofluorocarburi - CFC-uri - utilizati ca agenti frigorifici, solventi, aerosoli farmaceutici si cosmetici, agenti de expandare in tehnologia de productie a spumelor de izolatie;

haloni - utilizati ca substante de lupta impotriva incendiilor;

hidrocarburi partial halogenate - HCFC-uri - utilizati ca agenti frigorifici, agenti de expandare a spumelor de izolatie, solventi, aerosoli;

tetraclorura de carbon - solvent industrial;

metilcloroform (1,1,1 tricloretan) - solvent industrial;

bromura de metil - MeBr - utilizata in dezinfectia solului in spatii inchise, cum ar fi sere, solarii, etc., la tratamente de igienizare prin fumigatie a incintelor si spatiilor de depozitare, la tratamente fitosanitare destinate protectiei plantelor, tratamente de dezinfectie destinate transportului legumelor si fructelor proaspete.

Din paleta de substante prezentate mai sus pe teritoriul judetului au fost utilizate in anul 2008 doar HCFC-uri in activitati de intretinere si service a diverselor echipamente frigotehnice si racitoare de uz casnic, comercial si industrial, incarcare aparate de aer conditionat. Este de remarcat faptul ca, anul 2008 este primul an in care nu au mai fost utilizate in acest domeniu substante refrigerante pe baza de CFC-12. Consumul acestei substante a cunoscut o scadere cantitativa continua in ultimii 5 ani, confirmandu-se astfel faptul ca tinta de reducere de 100% pana la 1 ianuarie 2010 fata de nivelul de baza (adica media anilor 1995-1997) este realizabila. CFC-12 este un gaz fara culoare si miros de eter, diclordifluormetanul (CCl₂F₂) care a aparut pe piata si sub denumirile comerciale de Freon -12 sau R -12, cu numar CAS 75-71-8 si EINECS 200-893-9.

Este prezentata in tabelul de mai jos situatia consumului de ODS-uri si alte substante utilizate ca agenti de refrigerare pentru perioada 2004-2008:

Tab. 5.1

Refrigerantii au fost achizitionati de la societati comerciale indigene, responsabile cu plasarea pe piata a acestui tip de substante. Se observa ca din cantitatea totala de agenti frigorifici gestionata pe parcursul anului, ponderea cea mai mare revine refrigerantilor ecologici noi, cu - 400,41 kg, care au inceput sa fie tot mai mult utilizati de catre atelierele service in defavoarea substantelor care distrug stratul de ozon HCFC -22 - 101 kg si a refrigerantului R-134 a care a fost consumat in cantitate de - 372,95 kg.

Avand in vedere interzicerea eliminarii in atmosfera a ODS-urilor continute in echipamente si instalatii sau in containerele de transport, in timpul operatiunilor de intretinere, dezafectare a instalatiilor sau de transvazare, atelierele de intretinere si reparatii in domeniul frigotehniei au fost dotate cu echipamente specializate pentru recuperarea agentului frigorific. Operatiunile de montare a pieselor de schimb si intretinere a echipamentelor si instalatiilor care contin substante chimice reglementate, se efectueaza numai de catre personal calificat, atestat in conditiile legii, toti tehnicienii au fost instruiti prin cursuri de specializare, obtinand certificate de atestare a cunostintelor.

6. Biocide (utilizare, import, export)

Produsele biocide sunt substante active si preparate continand una sau mai multe substante active, conditionate intr-o forma in care sunt furnizate utilizatorului, avand scopul sa distruga, sa impiedice, sa faca inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt efect de control asupra oricarui organism daunator, prin mijloace chimice sau biologice.

Produsele biocide conform HG nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, publicata in M.O. nr. 852/21.09.2005, sunt clasificate in 23 de tipuri, din urmatoarele grupe principale:

Dezinfectante si produse biocide in general (dezinfectante pentru spatii private si zone de sanatate publica, igiena veterinara, pentru industria alimentara si industria de preparare a furajelor, pentru dezinfectarea apei potabile)

Conservanti (pentru produse imbuteliate, conservanti pentru lemn, pentru fibre, piele, zidarie, cauciuc, pentru instalatii de racire, pentru fluidele utilizate in metalurgie)

Pesticide non - agricole (rodenticide, avicide, moluscocide)

Alte produse biocide (conservanti pentru produse alimentare sau furajere, produse antibioderma, fluide pentru imbalsamare si pentru produse taxidermale).

Produsele biocide sunt comercializate pe piata intr-o mare varietate de produse. Un mare consumator de produse biocide este sistemul de sanatate publica. Conform informatiilor solicitate si transmise de catre institutiile de sanatate publica din judet a fost centralizat un consum pentru anul 2008 de cca. 8107 kg preparate din prima categorie cea a dezinfectantelor si produselor biocide in general (dezinfectante pentru suprafete, dezinfectante pentru aparate medicale si instrumentar, dezinfectante pentru maini, clor, cloramina, clorura de var, etc.) a caror utilizare este absolut obligatorie in practica medicala zilnica. Din ultima categorie, cea a altor produse biocide a fost identificat un consum de 420 kg fluide pentru imbalsamare - formol.

Tot din prima categorie - dezinfectante si produse biocide in general - Compania de Apa Somes SA a avut un consum de cca. 41 tone de clor lichid pentru dezinfectarea apei potabile distribuita catre populatie prin reteaua publica de alimentare cu apa.

7. Poluantii organici persistenti

Poluantii Organici Persistenti (POP-urile) sunt substante chimice care persista perioade lungi in mediul inconjurator, se bioacumuleaza in organismele vii si prezinta riscul de a genera efecte adverse asupra sanatatii umane si a mediului. Aceste substante intra in mediul inconjurator ca rezultat al unei activitati antropice.

Cercetarile stiintifice evidentiaza faptul ca POP-urile genereaza efecte daunatoare semnificative asupra sanatatii umane si a mediului inconjurator. O caracteristica importanta a POP-urilor este ca acestea patrund in lantul trofic prin alimentatie, avand posibilitatea de a trece de la mama la copil prin placenta si laptele matern.

Principalele criterii de identificare a POP-urilor sunt: persistenta, bioacumularea, toxicitatea, volatilitatea, transportul pe distante lungi, bioaccesibilitatea, expunerea si presiunea de vapori.

Cele mai importante categorii de POP sunt:

pesticidele: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen, mirex si toxafen;

substantele chimice industriale: bifenili policlorurati;

produsele secundare: dioxinele si furanii, obtinute neintentionat in urma reactiilor chimice si a proceselor de combustie.

Pesticidele si bifenili policlorurati enumerati mai sus intra in categoria poluantilor organici persistenti enumerati in anexele A si B la Conventia de la Stockholm din 22 mai 2001 si fac parte in acelasi timp din anexa V la Regulamentul CE nr.689/2008 privind exportul si importul de produse chimice periculoase - Produse chimice si articole care fac obiectul unei interdictii la export.

p-Dioxinele-dibenzo-policlorurate si dibenzofuranii (PCDD/PCDF), hexaclorbenzenul si bifenili policlorurati se regasesc in anexa C la Conventia de la Stockholm, se formeaza si sunt emisi accidental in urma unor procese termice in care sunt folosite materii organice si clor ca urmare a arderii incomplete sau a reactiilor chimice. Un potential ridicat de producere si emanare a acestor substante il au incineratoarele de deseuri, cuptoarele de ciment in care sunt arse deseuri periculoase, producerea de celuloza prin folosirea clorului elementar in procesul de inalbire, arderea in aer liber a deseurilor, instalatiile de ardere a combustibililor fosili , a biomasei si lemnului, crematorii, incalzirea lenta a cablurilor de cupru, etc.

Potrivit Regulamentului (CE) nr.850/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind poluantii organici persistenti, si a Directivei 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorurati si a terfenililor policlorurati (PCB/PCT) transpusa in legislatia nationala prin H.G.173/2000, se permite utilizarea articolelor cu continut de astfel de substante, aflate in uz la data intrarii in vigoare a regulamentului, pana la sfarsitul existentei lor utile, in conditiile respectarii in toate privintele a normelor tehnologice stabilite.

Bifenili policlorurati sau PCB-urile sunt hidrocarburi clorurate, se prezinta ca lichide uleioase de culoare maro, au stabilitate ridicata, solubilitate redusa in apa si in general sunt solubili in solventi organici si in uleiuri, fiind considerati aproape inflamabili, proprietati ce au determinat folosirea lor intensa in industrie ca aditivi in uleiurile de transformator, uleiurile de condensator, aditivi in vopsele, la hartiile autocopiante, etc. Dintre cele 209 tipuri de PCB-uri existente, 13 dintre acestea au o toxicitate similara dioxinei. Efectele expunerii vizeaza: ficatul, pielea, sistemul imunitar, aparatul genital, tubul digestiv, glanda tiroida, tulburarile de comportament, atrofia timusului si ganglionilor limfatici, afectarea maduvei osoase si a mucoasei gastrice.

La categoria substantelor chimice industriale ce apartin compusilor de tip POP, a fost actualizat inventarul echipamentelor cu continut de compusi desemnati. Au fost inventariate un numar de 689 bucati condensatoare cu continut de PCB aflate in functiune si detinute de catre trei agenti economici din judet - SC Silcotub SA Zalau, SDFEE Zalau, SC Samtex SA Jibou. Pentru acestea au fost intocmite de catre operatorii economici detinatori planuri de decontaminare/eliminare care au fost verificate si aprobate de APM Salaj, acestea putand fi utilizate in continuare, pana la sfarsitul existentei lor utile. In cursul anului 2008 au fost eliminate conform planificarii, prin firma autorizata SC Apisorelia SRL Piatra Neamt, 78 de bucati condensatoare scoase din uz detinute de catre SC Samtex SA Jibou. La aceasta data mai exista in stoc un numar de 16 bucati condensatoare scoase din uz care sunt planificate pentru eliminare in anul 2010 si sunt detinute de societatea SC Silcotub SA Zalau.

APM Salaj a sprijinit proiectul pe tema eliminarii echipamentelor cu PCB, derulat prin INCDPM - ICIM Bucuresti impreuna cu Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala. In cadrul proiectului s-a desfasurat etapa de efectuare a analizelor de laborator pentru uleiurile cu sau fara continut de PCB din transformatoarele scoase din uz sau in functiune detinute de operatorii economici. Actiunea a reprezentat un avantaj pentru operatorii economici care au beneficiat de analizarea gratuita a uleiurilor din transformatoarele pe care le detin. In urma analizarii probelor prelevate s-a concluzionat faptul ca in judetul Salaj nu au fost identificate echipamente din categoria transformatoarelor electrice care sa intre sub incidenta HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari, cu modificarile si completarile ulterioare.

In urma controalelor efectuate de catre comisariii Garzii Nationale de Mediu - Comisariatul Judetean Salaj si reprezentantii Unitatii Fitosanitare Salaj pe teritoriul judetului au fost identificate deseuri de pesticide din categoria celor asa zise "istorice" in cantitate de 2,64 tone (solide) si 5030 litri (lichide) provenite din produse de uz fitosanitar cu termenul de garantie expirat, dar care nu au fost identificate ca pesticide restictionate de tipul celor care intra in categoria POP-urilor. Aceste deseuri nu au fost eliminate pe parcursul anului 2008, fiind ramase in continuare depozitate la detinatori.

Produse pentru protectia plantelor

Pesticidele sunt substante sau amestecuri de substante care se folosesc pentru prevenirea, combaterea si controlul oricaror boli, inclusiv al vectorilor afectiunilor umane si animale, al speciilor de plante sau animale nedorite care provoaca pagube in timpul productiei, procesarii, depozitarii, transportului ori comercializarii alimentelor, produselor agricole, lemnului si produselor din lemn, sau aditivi pentru hrana animalelor ori substante care pot fi administrate animalelor pentru controlul insectelor, paianjenilor sau altor boli in ori pe corpul acestora. Termenul include substantele folosite ca regulatori pentru cresterea si fructificarea plantelor, defolianti, desicanti sau agenti pentru subtierea fructelor ori prevenirea coacerii premature sau substante folosite pentru tratarea culturilor fie inainte, fie dupa recoltat, pentru a proteja produsele impotriva deteriorarii in timpul depozitarii sau al transportului acestora, adjuvanti la utilizarea pesticidelor, produsele cu efect atractant (capcane feromonale, fago si chromoatractive) si repelent.

In categoria pesticidelor intra urmatoarele doua subcategorii:

- produse de uz fitosanitar - pesticide utilizate ca produse pentru protectia plantelor respectiv orice substanta chimica sau combinatie de substante chimice cunoscute sub denumirile generice de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide si altele asemenea, care se utilizeaza in agricultura si in silvicultura pentru tratamente fitosanitare ce vizeaza prevenirea si combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in culturile agricole, in plantatiile pomicole si viticole, in paduri, pasuni si fanete, precum si pentru tratarea materialului semincer, pentru dezinfectia, dezinsectia si deratizarea spatiilor de depozitare a produselor agricole;

- alte pesticide non-agricole regasite in categoria produsele biocide - grupa principala 3 (rodenticide, avicide, moluscocide, piscicide, insecticide, acaricide si produse pentru combaterea altor artropode, repelanti si atractanti).

Situatia consumului de produse de protectia plantelor utilizate in sectorul agricol, la nivelul anului 2008, intocmita de Unitatea Fitosanitara Salaj este prezentata mai jos:

Tab. 1

Potrivit situatiilor actualizate de catre Unitatea Fitosanitara Salaj pe raza judetului, produsele de uz fitosanitar sunt gestionate de un numar de 23 agenti economici care detin certificate de inregistrare pentru comercializare produse de protectia plantelor si 2 agenti economici care detin autorizatie pentru utilizare produse de protectia plantelor din grupa preparatelor foarte toxice (T⁺) si toxice (T).

9. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide si pentru protectia plantelor

Obiectivul principal al evaluarii riscurilor chimicalelor este furnizarea unei baze de date credibile pentru a putea decide masurile de siguranta/securitate adecvate (managementul riscului) in functie de utilizarile specifice.

Evaluarea riscului asigura o estimare a situatiei in care daca o substanta utilizata in modul definit printr-un scenariu de expunere ar putea cauza efecte adverse. Aceasta cuprinde o descriere a naturii efectelor si un calcul al probabilitatii ca acestea sa se intample, precum si o apreciere privind extinderea sau amploarea lor.

Orice evaluare a riscului chimicalelor are doua componente distincte:

o evaluare a proprietatilor intrinseci denumita evaluarea periculozitatii si

o estimare a expunerii care depinde de modul de utilizare.

Evaluarea periculozitatii identifica proprietatile care prezinta pericol (spre ex. sensibilizant, carcinogenic, toxic pentru mediul acvatic) si determina potenta substantei in functie de aceste proprietati periculoase.

Evaluarea expunerii identifica situatiile care conduc la expunere si calculeaza doza absorbita de un organism expus sau estimeaza emisia intr-un compartiment particular al mediului.

Cunostintele precise despre proprietatile intrinseci precum si despre expunerea aparuta ca rezultat al utilizarii specifice si al distrugerii sunt o conditie esentiala indispensabila pentru procesul de luare a deciziei privind managementul sigurantei/securitatii substantei. De asemenea, cunostintele reale privind proprietatile intrinseci sunt importante, deoarece acestea constituie baza pentru clasificarea chimicalelor.

10. Metale grele - mercur, nichel, cadmiu, plumb

In judetul Salaj nu se utilizeaza mercur respectiv compusi cu mercur ca materie prima in procese industriale. Cabinetele stomatologice nu au mai folosit in practica medicala amalgamul cu mercur pentru tratamente dentare acesta fiind inlocuit cu materiale alternative noi, mai putin agresive pentru mediu si sanatatea umana.

A fost estimata cantitatea de mercur continuta de aparatura medicala detinuta de unitatile medicale din judet, aceasta fiind de cca.1,2575 kg in termometre medicale si 1,72 kg in sfigmomanometre (aparate pentru masurarea tensiunii arteriale). Au fost inventariate lampile cu vapori de mercur existente in functiune fiind identificate un numar de cca.419 bucati. Au fost de asemenea reinventariate deseurile cu continut de mercur fiind identificata o cantiate de 76,494 kg in care se estimeaza un continut de mercur de cca. 50,619 kg. Aceste deseuri constau din aparatura de masura si control casata, instrumente de laborator casate ca urmare a inlocuirii acestora cu alte tipuri de aparate digitale, termometre sparte, stocuri de mercur depozitate in magaziile laboratoarelor unor institutii de invatamant si care au fost utilizate ca material didactic in anii trecuti.

De asemenea in unitatile de invatamant au mai fost identificate ca fiind detinute pe stoc o cantitate de 2,7037 kg compusi cu mercur care sunt utilizati in lucrarile experimentale de laborator si 6,637 kg deseuri de compusi cu mercur care sunt depozitate in siguranta - dulap metalic inchis cu cheie, gratii la geam, camere separate securizate - in vederea evitarii accidentelor avand in vedere caracterul periculos al acestora.

Au mai fost inventariate activitatile desfasurate cu compusi ai unor metale restrictionate care intra sub incidenta HG 347/2003 privind restictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase. In unitatile de invatamant in activitatea didactica a fost identificat un consum de 1,549 kg compusi ai nichelului, 0,695 kg compusi ai cadmiului, 6,93 kg compusi ai plumbului.

11. Introducerea pe piata a detergentilor

Detergentii sunt substante si preparate care au rolul de a spala si curata rufe, tesaturi, vase si alte suprafete dure continand sapunuri si/sau alti surfactanti. Surfactant inseamna orice substanta organica si/sau preparat organic utilizat in detergenti si care contine una sau mai multe grupe hidrofile si una sau mai multe grupe hidrofobe de natura si dimensiuni care sa faca posibile reducerea tensiunii de suprafata a apei.

Detergentii pot fi sub orice forma - lichida, pulbere, pasta, bucati, blocuri, piesa turnata, fasonata etc. si sa se comercializeze pentru uz casnic, institutional sau industrial. Pentru detergentii care contin si biocide vor fi aplicate in plus si prevederile Directivei 98/8/EC privind biocidele. Daca detergentii contin si substante si preparate periculoase vor intra si sub incidenta directivei 67/548/EEC si 1999/45/EC.

In judetul Salaj este autorizata fuctionarea unui operator economic -SC Ortos Prod COM SRL Zalau - a carui obiect de activitate este fabricarea sapunului de toaleta, semitoaleta si rufe, activitate ce se afla sub incidenta Regulamentului (CE) nr.648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind detergentii. Cantitatea de sapun produsa si introdusa pe piata a fost de 103 tone sapun toaleta, 26 tone sapun rufe si 22 tone sapun pasta pentru industrie.

SC Alba Clean SRL Zalau este autorizata de catre firma producatoare PUDOL Chemie GmbH & Co.KG Germania ca reprezentant pentru plasarea pe piata a produselor sale in Romania. Au fost distribuite in cursul anului 2008 o cantitate de 4240 kg detergenti si produse de intretinere si curatare de tipul agentilor de curatare geamuri, sticla, instalatii sanitare, alcoolici, alcalini, acizi sau neutri.