SULFATI

SULFATI

Caractere generale

Sulfatii reprezinta sarurile anionului SO₄^2-, cu cationi de mari dimensiuni: Na, K, Mg, Ca, Sr, Ba. La acestia se adauga Cr, Mn, Fe, Ni, Co, CU, Zn, Pb. Retelele pot contine 2, 4, 6, 7, molecule de apa, care inconjoara cationii bivalenti. Numarul de molecule de apa din retea este controlat de dimensiunea cationului (unii cationi formeaza atat combinatii anhidre cat si combinatii hidratate - CaSO₄ 2H₂O- gips si CaSO₄ - anhidrit). Cationii alcalini formeaza compusi dubli, in asociatie cu cationi bivalenti, cu H, cu gruparea NH₄ sau cu cationi trivalenti. Cationii trivalenti Al, Fe formeaza numai combinatii hidratate, cationii bivalenti sunt asociati cu cei monovalenti sau formeaza compusi individuali. In reteaua sulfatilor apar o serie de anioni suplimentari, mai frecvent (OH)^- si Cl^- si mai rar CO₃^2-, si PO₄^3-

Aceste minerale au o serie de proprietati caracteristice care sunt comune: duritate redusa, birefringenta scazuta (raportata la carbonati), izotropie optica care se ramarca la unele specii minerale.

Din punct de vedere genetic, ei se formeaza in general in domeniul sedimentar si din solutii hidrotermale. Unele minerale au ca proces specific de formare precipitarea chimica. Mai sunt frecvente ocurentele supergene - cruste, eflorescente, etc..

SULFATI NORMALI, ACIZI, ANHIDRI

Tipul AXO₄

Grupa baritinei

Baritina - BaSO₄

Anhidrit - CaSO₄

...........

2. Tipul A(XO₄) * xH₂O

Grupa kieseritului

Gips - CaSO₄ *2H₂O

...........

Grupa Baritinei

BARITINA: BaSO₄

Sistem de cristalizare: rombic.

Habitus: cristale tabulare, prismatice, agregate granulare compacte, pamantoase, stalactite cu structura concentrica, druze de cristale.

Macle: rare, polisintetice.

Clivaj: aproape perfect.

Duritate (H) / greutate specifica (G): H = 3 - 3¹/₂ / G = 4.48.

Culoare: varietati transparente, incolore, colorate in galben, brun, rosu, cenusiu, verde, albastru (functie de incluziuni).

Urma: alba.

Luciu: sticlos, sidefos.

Proprietati optice importante: in lumina transmisa, este incolor, galben, brun-verde, albastru, pleocroic.

Ocurenta: se formeaza la temperaturi joase, nu apare in roci magmatice si nici in roci metamorfice, se gaseste in zacaminte hipotermale, insoteste zacaminte de mangan, magnetit, siderit, hematit. Apare sub forma de concretiuni in roci sedimentare. Este intalnita in calcare, in depozite argiloase, nisipoase. In milurile marine actuale se gasesc nodule de baritina. Este un mineral stabil din punct de vedere chimic, gasindu-se din acest motiv in aluviuni.

In Romania apare sub forma de lentile, filoane sau ca mineral de ganga in zacaminte matalifere (Rodna, Razoare, Teliuc, Ghelar, Ruschita, Macin), legat de magmatismul mezozoic (Gemenea, Ostra, Somova), de magmatismul banatitic (Oravita, Ciclova Romana), de cel neogen (Ilba, Baia Sprie, Cavnic, Tibles, Rodna, Calimani, Deva, Sacaramb, Zlatna, Bucium, Rosia Montana, Baia de Aries), precum si in formatiuni sedimentare.

ANHIDRIT: CaCO₃

Sistem de cristalizare: rombic.

Habitus: cristale tabulare, mase granulare, fibroase cu structura radiara, concretiuni.

Macle: uneori polisintetice.

Clivaj: perfect, bun (dupa directie).

Duritate (H) / greutate specifica (G): H = 3¹/₂ / G = 2.98.

Culoare: violet, albastru deschis, mov, cenusiu, incolor, alb (functie de impuritati).

Urma: alba.

Luciu: sticlos, sidefos, gras.

Proprietati optice importante: incolor sau violet, pleocroic.

Ocurenta: frecvent in roci sedimentare, format prin precipitare chimica in lagune si bazine marine, apare insotit de gips, in care se transforma usor cand afloreaza la suprafata. Apare frecvent insotind depozitele de sare, sub forma de cristale izolate. Rar apare in zacaminte hidrotermale si foarte rar in zacaminte metasomatice de contact.

In Romania apare ca mineral primar in depozite saline, in Podisul Moldovei, Carpatii Orientali, Depresiunea Getica, Bazinul Transilvaniei.

Grupa Kieseritului

GIPS: CaSO₄ * 2H₂O

Sistem de cristalizare: monoclinic.

Habitus: tabular, prismatic, druze de cristale, agregate fibroase cu luciu matasos.

Macle: coada de rindunica.

Clivaj: perfect, bun, slab (functie de directie).

Duritate (H) / greutate specifica (G): H = 2 / G = 2.

Culoare: incolor, alb, cenusiu, galben.

Urma: alba.

Luciu: sticlos, sidefos.

Proprietati optice importante: incolor.

Ocurenta: cele mai inportante acumulari de gips sunt formate prin precipitare chimica, in bazine marine, depunerea fiind determinata de evaporarea intensa, in aceste cazuri este asociat cu sarea gema, anhidritul. Gipsul se mai poate forma si prin hidratarea anhidritului, proces care in anumite conditii se poate extinde pina la adancimi de 100 - 150 m.

In zonele aride, gipsul se intalneste si in patura de alterare a diverselor tipuri de roci, sub forma de filoane si noduli.

Rar, gipsul se poate forma si ca mineral primar de origine hidrotermala in zacaminte de sulfuri (de temperatura scazuta).

In Romania il intalnim in depozitele saline (Bazinul Transilvaniei, Carpatii Orientali, Depresiunea Getica, Carpatii Meridionali). Ca mineral de ganga apare asociat zacamintelor pirometasomatice hipotermale, legate de banatite si tot ca mineral de ganga in mineralizatii hidrotermale asociate magmatismului neogen.