Metode de masurare a coeficientului de tensiune superficiala

Metode de masurare a coeficientului de tensiune superficiala

Majoritatea metodelor de determinare a tensiunii superficiale se bazeaza într-o masura mai mare sau mai mica pe modul în care este definita aceasta marime. O metoda folosita frecvent în practica este metoda stalagmometrica sau a picaturilor care foloseste o consecinta a fenomenelor superficiale, si anume formarea picaturilor care se scurg printr-un orificiu de diametru mic, de exemplu dintr-o pipeta. Dupa cum se poate vedea din figura 3.7, înainte de desprinderea picaturii zona de separatie dintre pipeta si picatura se îngusteaza, astfel încât picatura sa fie cât mai aproape de forma sferica. Desprinderea picaturii are loc în momentul în care greutatea acesteia egaleaza forta de tensiune superficiala în zona gâtuiturii, care trebuie sa fie egala cu σx2πa

De fapt, desprinderea picaturii este un fenomen brusc si studiul sau exact este complicat. Practic, se constata ca greutatea picaturii este proportionala cu raza exterioara a dispozitivului de picurare:

    (3.13)

Valoarea uzuala a constantei k este 0.7. Practic, se masoara masa unui numar dat de picaturi, de obicei 100, mai întâi pentru un lichid cu coeficientul de tensiune superficiala cunoscut, apoi pentru lichidul studiat. Facând raportul expresiei (3.13) pentru cele doua cazuri, se obtine:

(3.14)

Metoda este foarte simpla si poate fi utilizata pentru a determina variatia coeficientului de tensiune superficiala în prezenta unor gaze diferite. De asemenea, facând o etalonare prealabila, poate fi determinata pe aceasta cale concentratia unei solutii. Metoda este utilizata cel mai frecvent de catre farmacisti.