EL ALFABETO ESPAÑOL- ALFABETUL SPANIOL

A /a/

F /efe/

L /ele/

P /pe/

V /uve/

B /be/

G /ge/

LL /elle/

Q /cu/

W /doble uve/

C /ce/

H /hache/

M /eme/

R /erre/

X /equis/

CH /che/

I /i/

N /ene/

S /ese/

Y /i griega/

D /de/

J /jota/

Ñ /eñe/

T /te/

Z /zeta/

E /e/

K /ka/

O /o/

U /u/

A

- se pronunta la fel ca in limba romana:

actor (actor), rbol (copac), autobs (autobuz)

B si V

- daca se afla la inceputul cuvintelor sau sunt precedate de consoanele m sau n, se pronunta la fel ca sunetul b din limba romana:

banco (banca), vivir (a trai, a locui), bicicleta (bicicleta), ambos (amandoi)

- daca se afla ori in interiorul cuvintelor, ori intre vocale, ori sunt precedate de o consoana (cu exceptia lui m si a lui n) se pronunta cu buzele apropiate, dar nu lipite:

fbrica (fabrica), haber (a exista), accesible (accesibil)

C

daca este urmata de vocalele a, o, u sau de orice consoana (cu exceptia lui h) se pronunta ca in limba romana:

clase (ora de curs), casa (casa), cosa (lucru)

- daca e urmata de vocalele e sau i se pronunta ca sunetul th din limba engleza. Acest sunet se poate obtine prin pronuntarea sunetului romanesc s, cu varful limbii asezat intre dintii incisivi superiori si cei inferiori:

celebrar (a sarbatori), centro (centru), cielo (cer)

- in grupul cc, primul c se pronunta ca un c urmat de orice consoana (cu exceptia lui h), iar al doilea ca un c urmat de vocalele e sau i:

accin (actiune), accidente (accident), accesible (accesibil)

C+H+vocal

- acest grup urmat de vocalele i, o, u se pronunta asemanator grupului romanesc ci:

chica (fata), chocolate (ciocolata), chaqueta (haina)

- urmat de vocalele a sau e, se pronunta asemanator grupului romanesc ce:

cheque (cec), champaña (sampanie)

D

- la inceputul cuvintelor si dupa consoanele n si l se pronunta la fel ca in romana:

director (regizor, director, dirijor), diario (ziar)

- in interiorul cuvintelor, in special cand este intre doua vocale sau cand face parte din ultima silaba a cuvintelor se pronunta ca un d mai slab, varful limbii nelipindu-se complet de radacina incisivilor superiori:

dedo (deget), entrada (intrare), salida (iesire)

E

- se pronunta la fel ca in limba romana:

efecto (efect), elefante (elefant), energa (energie)

F

se pronunta la fel ca in limba romana:

fantasa (fantazie), flor (floare), felicitar (a felicita)

G

- cand este urmata de vocalele a, o,    u sau de orice consoana se pronunta la fel ca in limba romana:

gusto (gust), gloria (glorie), gafas (ochelari)

- cand e urmata de vocalele e sau i are o pronuntie asemanatoare cu cea a lui h din romana, dar e mai fricativ:

geografa (geografie), gimnstica (gimnastica)

- grupurile gue, gui se pronunta ca ghe, ghi din romana:

guerra (razboi), guitarra (chitara), guiar (a ghida)

- cand u din grupurile gue, gui este scris cu trema (diresis, ), u-ul se citeste si g se pronunta ca si cand ar fi urmat de a, o, u sau de o consoana:

lingstica (lingvistica), averig (am aflat)

H

- nu se pronunta si nu modifica pronuntia altor vocale sau consoane (exceptie: cand e precedat de c, in grupul CH):

haber (a exista), hombre (barbat), humano (omenesc)

I

- se pronunta la fel ca in limba romana:

idea (idee), independencia (independenta), imaginacin (imaginatie)

J

- se pronunta ca h din romana, dar mai fricativ (organele articulatorii se ingusteaza fara a ajunge sa se uneasca de tot, lasa aerul sa iasa atingandu-le usor), ca h din grupul spaniol ge, gi. (Dupa j poate urma orice vocala):

jardn (gradina), jefe (sef), joven (tanar)

K

- se pronunta ca in limba romana:

kilo (kilogram), kilmetro (kilometru), kimono (kimono)

L

- cand e urmat de orice alta litera cu exceptia lui l, se pronunta la fel ca in limba romana:

luna (luna), lago (lac), lengua (limba)

LL

- este un sunet asemanator cu un l muiat, asemanator cu l-ul romanesc cand e urmat de un i scurt. Pentru a-l putea pronunta, limba se lipeste de palatul gurii, varful acesteia atingand usor incisivii inferiori:

llave (cheie), llorar (a plange), lluvia (ploaie)

M

- se pronunta la fel ca in limba romana:

madre (mama), memoria (memorie), momento (moment)

N

- se pronunta la fel ca in limba romana:

nacin (natiune), necesario (necesar), nmero (numar)

Ñ

- se pronunta ca grupul gn din franceza si italiana.E un sunet asemanator cu un n muiat urmat de un i scurt:

año (an), niño (copil), pequeño (mic)

O

se pronunta la fel ca in limba romana:

ocasin (ocazie), oportunidad (șansa)

P

- se pronunta la fel ca in limba romana:

patria (patrie), pionero (pionier), planeta (planeta)

Q

apare doar in grupurile que, qui in care se pronunta ca che, chi din limba romana:

que (ce), querer (a vrea, a iubi), quien (cine), quince (cincisprezece)

R

in interiorul cuvintelor sau cand nu este precedat de consoanele l, n, s, se pronunta ca in limba romana:

arte (arta), marinero (marinar), gobierno (guvern)

- la inceputul cuvintelor sau precedat de consoanele l, n, s, se pronunta apasat, vibrant, ca si cum ar fi un r dublu:

radio (radio), regin (regiune), rumano (roman)

la sfarsitul cuvintelor se aude mai putin, e mai putin vibrant:

mar (mare), pasar (a trece), cantar (a canta)

- cand e urmat de un r si formeaza grupul RR, se pronunta ca un r vibrant, prelung:

perro (caine), carro (caruta), tierra (pamant)

S

- se pronunta asemanator cu s-ul din limba romana:

sereno (senin), silencio (tacere), slaba (silaba)

T

se pronunta la fel ca in limba romana:

tango, tcnica (tehnica), retrato (portret)

U

- se pronunta la fel ca in limba romana:

til (util) ltimo (ultim), usar (a folosi)

V

- a se vedea litera B

W

-se pronunta asemanator cu w-ul din romana:

watt, wolframio

X

- cand se afla intre vocale se pronunta ca un c urmat de s:

axioma (axioma), examen (examen), existir (a exista)

- cand se afla inaintea consoanelor se pronunta aproape ca un s:

excursin (excursie), extranjero (strain)

Y

- daca reprezinta conjunctia "si" si este urmata de consoane, este o vocala propriu-zisa si se pronunta ca un i:

pan y vino (paine si vin)

- daca se afla in pozitie finala, este o semivocala si se pronunta ca i-ul din cuvintele romanesti voi, pui:

ley (lege), hoy (azi)

- daca e urmata de o vocala, este o semiconsoana si se pronunta ca i-ul din cuvintele romanesti fierar, pierire:

levanta la cabeza y nimo (capul sus si curaj)

- daca se afla la inceputul cuvintelor sau intre vocale, este o consoana si se pronunta fricativ:

mayores (mai mari), yeso (ghips), cnyuge (partener)

Z

- se pronunta ca th din engleza si apare mai ales inaintea vocalelor a, o, u si foarte rar in fata vocalelor e, i:

zafiro (zafir), zapato (pantof), zinc (zinc)

singular

plural

masculin

el hombre (barbatul)

los hombres (barbatii)

feminin

la mujer (femeia)

las mujeres (femeile)

singular

plural

masculin

un muchacho (un baiat)

unos muchachos

(niste/cativa baieti)

feminin

una chica (o fata)

unas chicas (niste/cateva fete)

yo- eu

nosotros, nosotras- noi

t- tu

vosotros, vosotras- voi

l- el

ellos- ei

ella- ea

ellas- ele

usted- dumneavoastra

ustedes- dumneavoastra

yo tengo

nosotros/as tenemos

tengo una madre (o mama)

t tienes

vosotros/as tenis

tienes un padre (un tata)

l tiene

ellos tienen

tiene una hermana (o sora)

ella tiene

ellas tienen

tiene un hermano (un frate)

usted tiene

ustedes tienen

tiene padres (parinti)

yo no tengo

nosotros/as no tenemos

t no tienes

vosotros/as no tenis

l no tiene

ellos no tienen

ella no tiene

ellas no tienen

usted no tiene

ustedes no tienen

¿yo tengo?

¿nosotros/as tenemos?

¿t tienes?

¿vosotros/as tenis?

¿l tiene?

¿ellos tienen?

¿ella tiene?

¿ellas tienen?

¿usted tiene?

¿ustedes tienen?