PLEONASMUL

PLEONASMUL

Clasificarea pleonasmelor

A. In functie de compartimentul limbii unde se produc, pleonasmele sunt: lexicale si gramaticale.

Preluam observatiile Mioarei Avram si pe cele ale autoarelor DSL in legatura cu aceasta clasificare, si mai ales cu subtipurile: semantic, etimologic si al derivarii, pe care le-a identificat Adriana Stoichitoiu (LLR, nr. 3, 4, 1995). Prima observatie are in vedere faptul ca orice pleonasm lexical este si semantic, ca atare va fi denumit pleonasm pur sau exclusiv semantic (etica si morala, schimb reciproc, greu si dificil, conducere manageriala etc.). Subtipul pleonasmului derivarii completat de Mioara Avram cu cel al compunerii este de fapt pleonasmul formarii cuvintelor indoieste in doua, a revenit din nou, convietuiesc laolalta / impreuna, coexista impreuna; aniversarea a douazeci de ani, tricicleta cu trei roti, s-a sinucis singur etc.)

Pleonasmul etimologic se datoreaza necunoasterii exacte fie a unui cuvant preluat dintr-o alta limba, fie a unui element component al acestuia. Acest subtip de pleonasm poate fi evitat numai prin explicatii etimologice. De exemplu, mujdei = must de ai <alium, lat. "usturoi"), a cronometra timpul cronometra<cronos "timp"), caligrafie frumoasa caligrafie<kalos "frumos"), munca laborioasa laborioasa<labor "munca"), a avansa inainte s'avancer "a inainta"), a aduce aportul apporter "a aduce") etc.

Pleonasmele gramaticale includ:

- dublarea prin anticipare sau reluare a subiectului, complementului direct si indirect (Vine el tata; Tata si el zicea ca.; L-am salutat pe el; Pe el l-am intalnit.; I-am zis mamei ca., Mamei i-am zis ca.

- dublarea negatiei (nu vine nimeni / nimic, niciodata nu minte, nicaieri nu e mai bine, nicicand nu va sti.

- dubla exprimare a unor grade de comparatie (comparativul de superioritate, superlativul relativ si absolut). Pe de o parte, exista adjective care au sens superlativ sau comparativ, ca atare, orice mijloc de a exprima acest grad de comparatie va fi redundant: cea mai super, superbestial, supermisto, cel mai bestial (in contextul in care bestial reprezinta un superlativ, in registru colocvial), cel mai stravechi, foarte stravechi, extrem de rarisim, ultrararisim, mai superior, cel mai optim, foarte optim, foarte teribil, extrem de admirabil etc. Pe de alta parte, adjectivele care apartin domeniului tehnico-stiintific si unele adjective care exprima insusiri ce nu suporta comparatia constituie baza unor pleonasme atunci cand apar la anumite grade de comparatie: foarte metalic, mai termogen, cel mai frigorific, mai mort, foarte viu, foarte barbatesc etc. Desigur ca folosite cu sens figurat, aceleasi adjective pot avea grade de comparatie: are o voce mai feminina decat., un comportament extrem de barbatesc.

- dubla marcare a pluralului la unele neologisme: comicsuri, stiksuri, kakesuri, clipsuri, dropsuri, chipsuri etc.

constructii pleonastice cu numerale: o pereche de doi batrani, un cuplu de doi italieni, ambele doua probleme, o bicicleta cu doua roti, un numar de cinci meri, suma de un milion, un procent de zece la suta, vreo trei-patru sute, aproximativ vreo douazeci, cam vreo zece, peste doua sute si ceva, saci a cate o suta de kilograme, saci fiecare de cate o suta etc.

Un pleonasm intolerabil, neinregistrat in dictionarele de pleonasme, este constituit din substantivul un numar, urmat de o determinare numerica. Necondamnarea folosirii acestei combinatii duce la considerarea ei ca fireasca. Suntem de parere ca, nici macar in stilul juridico-administrativ, acest pleonasm nu trebuie admis, din moment ce numeralul cardinal propriu-zis e suficient pentru exprimarea unui numar. Motorul de cautare Google ne pune la dispozitie 11.500 de aparitii ale secventei un numar de (in cateva texte, un numar apare determinat de substantive, in combinatii corecte ca: un numar de telefon/ de inregistrare / de cereri / de puncte etc.) Reproducem trei dintre exemplele care contin acest pleonasm: Facultatea cuprinde un numar de 3 (trei) specializari.(central.ucv.ro); In anul 2003, TVR Craiova a difuzat pe canalele nationale un numar de 108 ore de program(tvr.ro); .cu ocazia fiecarei alegeri pentru Parlament sau pentru organele locale, un numar de sapte judecatori participa la constituirea Biroului.(scj.ro)

Prin eliminarea secventei un numar de, mesajul e explicit, iar exprimarea lui devine corecta: Pentru functia de membru in consiliul de administratie candideaza un numar de 7 persoane. (cnvm.rdsnet.ro) cf. Pentru functia de membru in consiliul de administratie candideaza 7 persoane.

In exemplele:.va fi data in exploatare in minimum doi ani de zile (corect: in minimum doi ani) si .S.B, in varsta de 15 ani, supravietuitoarea accidentului. (corect: de 15 ani) ("Cuvantul Libertatii", 04.08.2004), pleonasmele, in ciuda "standardizarii" lor, trebuie evitate .

-constructii pleonastice cu adverbe: n-am decat numai un tel, am decat numai un tel, acum doua zile in urma, intoarce timpul inapoi, ridicati mainile sus etc.

-constructii pleonastice cu prepozitii: drept pentru care am incheiat prezentul proces-verbal, i-a primit ca drept rasplata etc.

-constructii pleonastice cu conjunctii: s-a oprit, dar insa nu s-a intors; nu asteapta, ci dimpotriva pleaca; asculta, insa cu toate acestea nu intelege; asadar si prin urmare am ajuns; in concluzie deci, plecam; in afara de X, mai vine si Y; au plecat toti, in afara numai de X etc.

constructii pleonastice cu verbe: ramai si nu pleca, sta si nu face nimic, doarme si se odihneste etc.

constructii pleonastice complexe: suntem iarasi impreuna, desi nu suntem prima data asa, paraseste-i si lasa-i in pace etc.

- constructii pleonastice specifice unui anumit stil. In enuntul .la maximul pedepselor prevazute se poate adauga un spor pana la trei ani.("National", 03.08.2004), pleonasmul adauga un spor e tipic stilului juridic si pare motivat de intentia sublinierii "cresterii pedepsei in anumite circumstante". Asa ar fi, daca, in acelasi context, nu s-ar gasi verbul modalizator se poate (adauga un spor.). Continutul unei legi nu permite insa implicarea subiectiva, evidentiata, in cazul nostru, de exprimarea "probabilitatii", a "posibilitatii" de sporire a pedepsei in conditii exact descrise.

B. Din punct de vedere formal, pleonasmele sunt:

- interne (intrinseci), adica apar in structura unui cuvant: copartas, ultrararisim, coasociat, copartener, oualele etc.

- externe (extrinseci), adica apar in combinarea a doua sau mai multe cuvinte: revine din nou, revine din nou iarasi, chiar el insusi, chiar el insusi in persoana etc.

La randul lor, pleonasmele externe pot fi clasificate din punct de vedere formal in:

pleonasme ai caror termeni se afla in imediata vecinatate: au colaborat impreuna, se limiteaza numai la., avanseaza inainte etc.

pleonasme ai caror termeni sunt distantati: se limiteaza deseori la o incercare numai, au colaborat mult timp impreuna, avanseaza destul de usor inainte etc.

Aceleasi pleonasme externe se clasifica si in functie de tipul de relatie sintactica dintre termeni in:

a) pleonasme cu termeni coordonati prin jonctiune sau prin juxtapunere:

pleonasmul subiectului multiplu: aluziile si insinuarile n-au lipsit, cinstea si onoarea il caracterizeaza etc.;

pleonasmul atributului multiplu: incercare grea si dificila, aspect firesc si natural, loc de reculegere si de meditatie, fraze goale si fara sens, el insusi in persoana etc.;

pleonasmul numelui predicativ multiplu e nul si neavenit, e simpla si nesofisticata, interesul ei e direct si nemijlocit etc.;

pleonasmul complementului direct multiplu necesita atentie si concentrare, cere colaborare si cooperare, vrea independenta si neatarnare etc.;

pleonasmele altor parti de propozitie multiple avand in vedere si luand in considerare, te lasi sedus si pacalit etc.

b)- pleonasme cu termeni subordonati prin jonctiune sau prin juxtapunere:

pleonasmul atributului santier in lucru, virusul HIV, spectacol artistic, de la un timp de vreme, o perioada de timp, un numar de trei, tentativa de incercare, tricicleta cu trei roti, procent la suta, perspective de viitor, schimb reciproc, intrajutorare reciproca, democratie populara, alegeri electorale, conducere manageriala, o pereche de pijamale, o pereche de ochelari, de pantaloni etc.,

pleonasmul complementului necircumstantial si circumstantial a prilejuit ocazia, aniverseaza zece ani, continua mentinerea, convietuiesc laolalta, au irosit atatia ani fara rost, intoarce-te inapoi, crede in sinea lui, am ascultat in prima auditie, reducem la mai putin, prefera mai bine, a fost fundamentat pe baze gresite, mentine in continuare, survoleaza peste munti, se opune impotriva tuturor etc.

A.     Din punct de vedere semantic, pleonasmele sunt:

- totale (perfecte sau absolute), cand sensurile termenilor coincid sau se suprapun: etica si morala, firesc si natural, greu si dificil, vine din nou iarasi etc.

- partiale (aproximative sau relative) cand se suprapun doar unele elemente ale termenilor alcatuitori: poate fi utilizabil, revine iar, democratie populara, scurta alocutiune etc.

B.     Prin raportarea la limba literara, pleonasmele sunt:

- tolerabile : dublarea negatiei, dublarea prin clitice a subiectului, complementului direct si indirect, colocatii, adica imbinari aproape fixe, gramaticalizate prin uz: mediu inconjurator / ambiant, marea majoritate, ani de zile, iesi afara, coboara jos, urca sus, am vazut cu ochii mei, am auzit cu urechile mele, a inghetat de frig, si-a trait viata etc.

- intolerabile, cand termenii sinonimici sunt vecini (continua sa mentina, mijloace mass-media, contact direct nemijlocit, procent la suta etc.), cand termeni care contin elemente de sens identice sunt apropiati (adunare comemorativa in memoria, fapt ce a facut, adauga aditivi, a prevazut in vederea etc.) sau cand acelasi sens apartine atat unui element formativ, cat si celuilalt termen al pleonasmului (s-a sinucis singur, a revenit din nou, autobiografia mea, se bifurca in doua, coexista impreuna, democratie populara etc.)

C.     Din punctul de vedere al acceptarii lor in exprimare, pleonasmele sunt:

- greseli de gandire si de limba, cand sunt produse de ignoranta, de incultura, de neatentie, de neglijenta;

- figuri de stil, cand sunt folosite de scriitori cu diverse intentii artistice (cum ar fi caracterizarea prin limba a persoanelor semidocte; sublinierea celor transmise: foc si para, vai si amar, cu chiu cu vai, , plange si suspina, traind si nemurind, d-un caprit, d-un pamplezir etc.)

BIBLIOGRAFIE:

Avram, Mioara, Pleonasmul si tautologia (I, II), LLR, 3, 4, 1996 (R)

Doca, Gheorghe, Limba romana, volumul al III-lea, Bucuresti, Editura Universitatii, 1984?

Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dictionar de terminologie stiintifica, editia a II-a, Bucuresti, Editura Teora, 1997

Dascalu, Doina, Dictionar de pleonasme, Bucuresti, Editura Vox, 1997, p. 5-32

Dictionar de stiinte ale limbii, editia a II-a, Bucuresti, Editura Nemira, 2001

Enciclopedia limbii romane, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2001

Hristea, Theodor, Pleonasme de origine franceza, Romania literara, 6, 1991, p. 8

Hristea, Theodor, Constructii pleonastice tolerabile, LR, 1-2, 1994, p. 66-67

Oprescu, Mihai, Constructii pleonastice cu adjectivul propriu, LR, XLIII, 1-2, 1994, p. 65-67

Vasiliu, Laura, Despre unele constructii pleonastice, LR, 11-12, 1992, p. 607-609

Uritescu, Dorin, Pleonasmul - o greseala deghizata, LLR, 1, 1994, p. 7-9

Material realizat de:Andrei Sanda Lavinia