ANALIZA COMPORTAMENTULUI IN TIMPUL APLICARII PROBELOR

ANALIZA COMPORTAMENTULUI IN TIMPUL APLICARII PROBELOR

1 ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

GRILA DE EVALUARE A GRADULUI DE IMPLICARE IN JOC

Scorurile obtinute la aceasta proba evidentiaza gradul de implicare a copiilor in joc .

Punctajul sub medie reflecta activism scazut , interiorizare , verbalizare minima , neadaptare la partenerii de joc .

Punctajul peste medie reflecta activism ridicat , buna capacitate de exprimare verbala , capacitate de aplicare a regulii jocului si de reglare a conduitei in functie de partenerii de joc .

Rezultatele la aceasta proba sunt cuprinse in intervalul ( 34 - 127 ) , fiind caracterizat de media m = 92,06 si abaterea standard s

Scorurile sub medie sunt cuprinse in intervalul ( 34 - 60 ) .

Scorurile peste medie sunt cuprinse in intervalul ( 105 - 127 ) .

Figura.nr.8 - Repartizarea performantelor subiectilor in functie de gradul de implicare in joc

In Figura nr. 8 sunt prezentate datele condensate . Se observa ca 9 subiecti ( 16,66 ) s-au remarcat printr-o participare extrem de redusa in joc , comparativ cu 37,03 care au inregistrat scoruri ridicate in ceea ce priveste implicarea in joc .

Totodata , ne-a interesat sa aflam la care dintre cele noua atribute , parintii au acordat copiilor evaluati , un punctaj mai mare.

Figura nr. 9 : Grafic repartizarea performantelor obtinute la atributele "Grilei de observatie a jocului"

Se remarca faptul ca subiectii au inregistrat scoruri inalte in ceea ce priveste intelegerea si rezolvarea sarcinilor jocului ( 4,04 = intr-o mare masura ) ; aplicarea regulii ( 4,01 ) cat si cooperarea in joc (4,61) . Acest lucru este lesne de explicat daca ne gandim ca in joc , copiii sunt foarte atenti la instructaj , aplicand regula ceruta de fiecare joc pe care-l trateaza cu cea mai mare seriozitate ; totodata copiii coopereaza in joc , aceasta cu atat mai mult cu cat ei sunt interesati de distribuirea rolurilor si de efectuarea actiunilor reale cerute de rol , relatiile dintre copii fiind controlate de regulile implicate in rolurile asumate . Astfel , dinamica cognitiva este solidara cu dinamica sociala , aspect scos in evidenta de Vigotski .

2. TESTUL W.P.P.S.I.

ANALIZA CANTITATIVA

Scorurile obtinute la acest test evidentiaza capacitatea de exprimare verbala si flexibilitate asociativa .

Scorurile sub medie ( 16,66 ) reflecta o redusa capacitate de exprimare verbala sau chiar fixitate opusa flexibilitatii .

Scorurile peste medie ( 25,92 ) reflecta o capacitate crescuta de exprimare verbala ( fluenta verbala ) , vocabular bogat , capacitate de intelegere a unor situatii de viata , gandire , flexibila .

Figura nr.10 .Performante obtinute de subiecti la testul W.P.P.S.I

a)      Proba VOCABULAR :

La proba " Vocabular '' , scorurile obtinute de subiecti reflecta capacitatea de exprimare verbala si bogatia / saracia continutului exprimat cat si sesizarea semnificatiei cuvantului .

Scorurile sub medie reflecta o redusa capacitate de exprimare verbala , nesesizarea semnificatiei cuvantului .

Scorurile peste medie evidentieaza un vocabular bogat , coerenta in exprimare , sesizarea semnificatiei cuvantului .

Din totalul subiectilor , 8 copii ( 14,81 % ) au obtinut un punctaj sub medie si 15 copii (27,77% ) au inregistrat performante superioare .

Figura nr. 11. Performante obtinute de subiecti la proba VOCABULAR

b)      Proba SIMILITUDINI :

La proba " Similitudini '' , doar 4 subiecti ( 7,40 ) au inregistrat scoruri sub medie fata de 33,33 ( 18 subiecti ) care au obtinut performante superioare .

Figura nr. 12.Performante obtinute de subiecti la proba SIMILITUDINI

c)      Proba COMPREHENSIUNE :

La aceasta proba rezultatele obtinute reflecta nivelul de intelegere al unor situatii sau evenimentele sociale .

In Figura nr. 11 se observa ca 17 copii ( 31,48 % ) au obtinut scoruri sub medie si 11 subiecti ( 20,37 % ) au obtinut performante superioare .

Figura nr. 13. Performante obtinute de subiecti la proba COMPREHESIUNE

ANALIZA CALITATIVA

a)      Proba VOCABULAR

Intrucat raspunsurile subiectilor la aceasta proba au fost notate de la 0 la 2 , in functie de simplitatea complexitatea raspunsului , prezentam sub forma unui tabel modul de raportare la fiecare item al probei de catre cei 54 de subiecti .

Tabelul 2 Performante obtinute de subiecti la itemii probei VOCABULAR .

ITEMII 1 -9

Dupa cum se observa prezentat mai sus , la itemii 1 - 9 nu s-au inregistrat dificultati , copiii oferind definitii corecte ale cuvintelor . Acest lucru este usor de explicat daca ne gandim ca aceste cuvinte reprezinta obiecte familiare copilului carora acesta le cunoaste utilitatea :

1." Pantof .. ne incaltam cu el "

.. mergem cu el . "

2." Cutit .. ceva cu care tai . "

.. pentru taiat ceva . "

3." trasura ... are roti , si este condusa de cai . "

.. ne plimbam cu ea . "

4." Palarie .. o pui pe cap . "

..este o sapca mai mare , o porti cand e soare sau ploua."

" Umbrela ... ceva pentru ploaie . "

... o folosim cand ploua afara , o tinem deasupra capului ."

6." punguta .. o traistuta cu doi bani . "

.. un saculet mic . "

7." Scrisoare .. Este un plic pe care-l trimiti unui om cand nu stii ce mai face . "

... o pui in cutia postala , este o hartie pe care scrii . "

8." graunte... le dai la gaini sa le manance . "

... sunt boabe mici pe care le ciugulesc pasarile . "

9." magar ... este un animal care seamana cu calul . "

... il punem la caruta . "

... este un animal pe care putem calari . "

Se remarca faptul ca , desi la aceasta varsta copilul este foarte atent in a-si exprima structura verbala , definitiile exprimate se limiteaza la propozitii simple , lapidare , pentru ca de cele mai multe ori gandirea copilului selecteaza predominant verbul ( " pantof ... ne incaltam cu el . " , etc ) .

De asemenea , definirea cuvintelor se face pe baza sesizarii utilitatii lor insa observam ca apar si definitii care fac sa transpara folosirea unei notiuni gen :

" Pantof .. este un obiect de incaltat , incaltaminte . "

" Cutit ... este un obiect de bucatarie cu care tai orice . "

" trasura .. este un obiect de transport . "

.. este un mijloc de transport . "

ITEMUL 10 :

La acest item 48,14 % dintre copii au oferit definitii simple , de genul :

10." Leagan .. stai pe el si te legeni . "

... te dai in el " uta - uta " .

.. sa te dai pe el . "

In ceea ce priveste definitiile mai complexe , se remarca faptul ca doar 9,25 % dintre subiecti au putut oferi raspunsuri satisfacatoare . Astfel :

" Leagan ... este un obiect din parc pe care te urci si il impingi . "

... este un obiect din fier pe care te dai daca te impinge cineva ; merge in sus ."

ITEMII 11 , 12 , 13 :

Itemul 11 ( " castel " ) nu a intimpinat dificultati , doar 16.66 % din totalul subiectilor raspunzand in mod incorect . De altfel , in definirea acestui cuvant s-au oferit detalii care denota sesizarea semnificatiei cuvantului :

" Castel .. este o casa care a existat candva ( acum nu mai este ) si in care stateau regi , printese ; inainte nu erau blocuri , erau castele . "

.. este o cladire care era in vremurile de demult . In el locuiau regi , printese ; erau bogati , aveau gardieni , temnita , bufoni care ii inveseleau . "

.. poate fi si din cuburi si adevarat . Castelele adevarate erau pe vremuri cand erau lupte , s-au impreunat cele doua tari . "

Se pare ca influenta povestilor si faptul ca in gradinite copiii deseneaza si construiesc castele din cuburi cat si explicatiile oferite copiilor de catre parinti si cadrele didactice , cu privire la semnificatia cuvantului " castel " au dus la raspunsuri complete ale copiilor referitor la acest item .

In schimb , dificultatile au aparut la itemii 12 si 13 unde 46,29 % dintre subiecti ( la itemul 12) si 35,18 % ( itemul 13 ) au raspuns incorect sau n-au oferit nici un raspuns . Oferim pentru exemplificare , cateva definitii :

" A plesni ... a rupe orice . "

... apa , plescaie , sare in sus , face clabuci . "

... sa plescai din gura . "

" Blana .. este o haina . "

.. se pune la gat cand e frig . "

.. sa se imbrace mosul cand e frig . "

Referitor la definitiile corecte se remarca ca la itemul 12 , majoritatea copiilor au oferit ca sinonim la verbul " a plesni " pe cel de " a bate " .

" A plesni .. sa bati din palme . "

.... sa bati ceva ( mocheta ) . "

.... te bate mama cand nu esti cuminte . "

.... cand bati pe cineva sau cand bati din palme . "

In ceea ce priveste raspunsurile corecte la itemul 13 definitiile lor fac sa reiasa faptul ca s-a sesizat semnificatia :

" Blana .. ceea ce poarta ursul , vulpea , unele animale sa le tina de cald . "

.. este un fel de haina a animalelor ; le tine de cald . "

.. ceea ce poarta animalele , iar oamenii o iau de pe animale si-si fac haine . "

.. este pentru animale ca un cojoc . "

ITEMII 14 - 15 :

La itemul 14 ( " politicos " ) , se constata ca doar 18,51 % dintre prescolari cunosc cu adevarat semnificatia cuvantului " politicos " , majoritatea ( 44,44 % ) oferind raspunsuri de genul :

" Politicos .. sa nu minti , sa fii cuminte . "

.. adica bun , sa asculti , sa fii cuminte . "

.... sa fii un om bun . "

... esti politicos ca esti rau . "

.... asta este in romaneste ? "

.... sa nu te bati cu copiii . "

.... ca te-ai suparat pe un baiat care nu face ce-i spui. "

Totodata, dificultati a inregistrat si itemul ( " molie " ) , 68,51 % din subiecti demonstrand ca acest cuvant nu le este familiar :

" Molie ... de prins muste . "

.. este un animal de padure . "

.. un tantar care suge sangele . "

... un nume de fata . "

La un nivel mai evoluat , se ofera definitii care atesta faptul ca unii prescolari cunosc semnificatia cuvintelor " politicos " si " molie " , oferind definitii ca :

" Politicos .. sa te porti frumos cu cineva , sa fi un domn . "

... sa intalnesti o fetita , s-o saluti frumos , sa te porti respectos cu ea . "

... sa te porti frumos , sa spui " Buna ziua " . "

... sa saluti doamnele si sa spui " Saru' mana " . "

" Molie .. o insecta care mananca haine . "

.. este un fluture care intra in haine si le roade . "

.. este un fel de fluture dar n-are culori si mananca hainele . "

ITEMII 16 , 17 , 18 :

La itemul 16 ( " a intalni " ) definitiile oferite de copii desi corecte au o structura simpla 74,07 % dintre subiecti definind cuvantul prin reluarea lui si adaugarea unui substantiv .

" A intalni .. sa intalnesti prietenii . "

... sa intalnesti sora , fratele . "

Referitor la itemul 17 ( " erou " ) , se remarca o destul de buna intelegere a cuvantului , desi in definitiile lor apar aspecte ce tin de impactul mass - media :

" Erou .. este un om care salveaza oamenii simpli . Un super erou poate opri si un tren (am vazut eu la publicitate ) . "

.. a salvat oamenii ; poate fi un Superman , Omul Paianjen . "

... in desene apar eroi . "

In ceea ce priveste itemul 18 ( " diamant " ) , observam ca 55,55 % din definitiile copiilor n-au fost punctate , ei definind cuvantul intr-un mod simplu , lacunar :

"galbeni .. sunt bani de aur . "

... sunt lei . "

.. stralucitori . "

La un nivel mai evoluat , se ofera detalii care denota o buna cunoastere a cuvantului :

" galbeni .. sunt bani foarte pretiosi , sclipesc. "

... sunt bani stralucitori ca stelele ; pe care ii folosesc boierii . "

ITEMII 19 - 20 :

In cadrul acestor itemi s-au inregistrat cele mai mari dificultati , raspunsurile incorecte fiind in procent de :

vizitiu ( 90,74% )

pacoste ( 72,22% )

microscop ( 79,62% )

risc ( 75,92% )

La aceste cuvinte , prescolarii nu au raspuns sau au oferit definitii de genul :

" Dalta .. eu pescuiesc in dalta . "

... este un lac , o apa . "

... apa . "

.... cand mergi la pescuit . "

.... un munte . "

... e ca o balta , e in alta limba . "

" pacoste ... sa fii blestemat . "

.... este un nume de fata . "

... inseamna la revedere . "

... ca nu ne mai iubeste . "

.... acesta-i in romaneste ? "

... liniste si frumos . "

" salba ... le foloseste fetita . "

... un sirag de bani . "

.... stralucesc ca stelele. "

.... rochita. "

... le poti la gat . "

... colier. "

.... le are catelusa . "

" Risc .. radio . "

... cand vrei ceva . "

.... sa razi . "

.... sa reusesti . "

.... sa incerci sa castigi bani . "

Aceste definitii sunt doar cateva dintre cele care explica erorile in definirea cuvantului respectiv . Nefiind folosite in limbajul curent , lipseste imaginea mentala care ajuta la intelegerea cuvantului , ceea ce explica dificultatile in definire ( " Cred ca este un cuvant din alta limba ", " Acesta-i in romaneste ? " ) . Astfel , ei nu inteleg aceste cuvinte intrucat nu le sunt familiare si nu si-au format reprezentari legate de ele .

Totodata se constata asimilari fonetice , copilul prescolar asociind cuvinte noi , necunoscute cu cele cunoscute si care au o structura fonetica similara ( " dalta = balta " , " microscop = horoscop " ) .

Prin urmare , prin raportare la cunostintele sale limitate el ofera definitii care nu sunt in conformitate cu realitatea .

b)      Proba SIMILITUDINI :

Prin analiza cantitativa s-au oferit deja informatii privitor la repartizarea subiectilor in functie de performantele la aceasta proba , insa ne-a interesat sa aflam si performantele obtinute de subiecti la itemii probei " Similitudini " .

Figura nr. 14.Repartizarea subiectilor in functie de performantele obtinute la itemii probei Similitudini

Astfel , in Figura nr. 14 se constata ca dificultatile au aparut pregnant la itemul 5 la care doar 57,49% au raspuns corect si la itemul 9 la care s-a raspuns corect in proportie de 55,55%.

Pentru a oferi o explicatie privind dificultatile presupuse de itemii 5 si 9 ( la care s-au inregistrat cele mai multe raspunsuri incorecte ) , prezentam mai jos cateva dintre raspunsurile copiilor .

ITEMUL 5 :

" Painea si carnea sunt amandoua bune de ... ( mancat ) .

stomac .

tot .

folos .

calciu .

sanatate.

sunt gustoase .

de gust .

ITEMUL 9 :

" Laptele si apa sunt amandoua bune de ... ( baut ) .

tot .

de copil .

sanatate .

calciu .

vitamine .

biscuiti .

Se observa faptul ca raspunsurile copiilor la cei doi itemi sunt foarte asemanatoare . Astfel, raspunsurile copiilor nu se inscriu in structura logica si verbala fireasca pe care o induce fraza lacunara . Stimulul oferit de copil pentru completarea lacunei este un cuvant care are legatura cu continutul frazei , aspectul semantic fiind prioritar comparativ cu cel formal .

Totodata , putem afirma ca exista o eroare si in modul de formulare al itemilor prezentati Astfel , se acorda un punct numai daca copilul oferea raspunsul cerut , desi modul de formulare al acestor itemi permitea o multitudine de raspunsuri care nu pot fi considerate totusi gresite .

c)      Proba COMPREHENSIUNE :

In ceea ce priveste modul de raportare la aceasta proba , s-a remarcat faptul ca raspunsurile oferite de prescolari reflecta atat absurditatea ( in unele cazuri ) , cat si judecati care atesta prezenta logicii.

Astfel , intrucat la majoritatea itemilor s-a raspuns similar , prezentam doar cateva exemple de judecati " naïve " pentru argumentarea afirmatiei noastre :

La intrebarea nr. 1 ( " De ce nu trebuie sa ne jucam cu chibriturile ? " ) , 18,51% din totalul subiectilor au raspuns :

" Oamenii mari nu ne lasa . "

" Ne frigem la mana . "

" Pentru ca vor arde . "

" Pentru ca ia foc creionul . "

La intrebarea nr. 12 ( " Ce trebuie sa faci daca esti trimis sa cumperi paine si vanzatorul iti spune ca nu mai are ? " ) , 25,92% dintre subiecti au raspuns :

" Nu mai iei paine . "

" Plec acasa . "

" Ramai fara paine . "

" Stai flamand . "

La intrebarea nr. 13 ( " Ce trebuie sa faci daca un baiat - o fetita mult mai mic(a) decat tine vine la tine si incepe sa te loveasca ? " ) , 31,48% au raspuns :

" S-o cert mai tare , o bat ! "

" Curge sange , o lovesc si eu . "

" O sa am tupeu , ii trag o palma , cade pe jos . "

" Ma doare . "

" Sa fug in casa . "

Alaturi de aceste judecati "naïve " pe care le intalnim la prescolari , la un nivel evoluat apar exemple de judecati care atesta logica . Astfel , se observa ca :

La itemul nr. 1, 38,88% au oferit raspunsuri de genul :

" Vom da foc casei , vom arde si noi ."

" Vom rani alte persoane pentru ca va fi un foc mare . "

" Ne putem arde si noi si toate lucrurile din casa . "

La itemul nr. 12 , 48,14% dintre subiecti au raspuns :

" Ma duc la alimentara . "

" Ii spun vanzatorului : " Va rog sa ma scuzati , ma duc la alt magazin . "

" Cumpar altceva sau ma duc in alta parte . "

Si la intrebarea nr. 13 , 20,37% din totalul subiectilor au oferit raspunsuri ca :

" Nu-l bat , este inca mic si nu intelege . "

" Sa-l invat ca nu-i frumos , nu-l bat . "

" Ii explic ca nu vreau sa-l lovesc . "

Faptul ca unii copii de aceeasi varsta raspund intr-un fel si altii altfel , se explica prin particularitatile si conditiile dezvoltarii lor . Oricum , dupa cum s-a constat , formele elementare ale logicii exista la copilul prescolar .

Proba D-Casa

Scorurile obtinute la proba D-Casa reflecta nivelul la care se realizeaza operatiile gandirii .

Rezultatele obtinute la aceasta proba sunt cuprinse in intervalul    ( 0,5 - 4,0 ) fiind caracterizate de m = 2,49 .

Figura nr. 15- Performante obtinute de subiecti la proba D- CASA

Distributia de date este normala , ceea ce se remarca si in Figura nr. 15 .

Se remarca faptul ca 14,81% din totalul subiectilor au obtinut scoruri mici la aceasta proba comparativ cu 25,92% care au inregistrat performante superioare .

Figura nr. 16. Repartizarea subiectilor in functie de performantele obtinute la criteriile probei D- CASA

In ceea ce priveste modul de raportare la probe , in Figura nr. 16 se observa ca marea majoritate ( 90,7% ) au recunoscut imaginile , fapt lesne de explicat tinand cont de faptul ca erau cunoscute copiilor , ceea ce a dus la trezirea interesului pentru sarcina data .

Remarcam ca dificultatile s-au inregistrat in directia argumentarii logice a legaturii pozei stimul cu celelalte imagini , doar 40,7% oferind o explicatie care sa se inscrie intr-o anumita logica.

O problema care a fost considerata ca fiind extrem de importanta inca de la aplicarea probei, a fost modul in care s-a realizat argumentarea raspunsurilor oferite de copii si tipul de argumente si rationamentele cu care se opereaza la aceasta varsta . Astfel , s-a putut observa in ceea ce priveste argumentarea alegerii anumitor imagini considerate ca avand legatura cu poza stimul ca , acestea sunt alese , de multe ori , fara sprijinul logicii , raspunsurile lor redand de cele mai multe ori o evidenta perceptiva .

Aprecierile facute de copiii prescolari sunt influentate de aspectele frapante ale dimensiunii stimulului , criteriile de apreciere schimbandu-se de la o sarcina la alta . Intre acesti stimuli , culoarea s-a dovedit a fi indiciu dominant in identificarea lucrurilor , aparand chiar fenomene de perseveratie :

" Cheia are galben , la fel ca geamurile . "

" Apa pe care sta vaporul este albastra ca si ferestrele casei . "

" Geamurile blocurilor sunt albastre . "

" Casa din spatele copiilor are geamuri tot albastre . "

" Omul e imbracat cu sort albastru . "

" Cerul de deasupra cabanei este albastru . "

De asemenea , criteriul forma apare foarte des in argumentele copiilor :

" Cubul are forma la fel ca si casa doar ca este mai mic . "

" Si casa este tot patrata ca si cubul . "

" Blocurile seamana cu casa la acoperis . " ( incearca sa-mi arate ca au aceeasi forma ) .

In ceea ce priveste imaginile considerate ca fiind nepotrivite cu casa , s-a constatat ca deosebirile dintre imagini sunt argumentate pe baza naturii materialului :

" Cubul e din plastic si peretele casei e din ciment . "

" Nasul e facut din piele iar casa din piatra . "

O problema care manifesta interes pentru noi , a fost si aceea privind identificarile incorecte de copii . In cadrul acestora , imaginea nr. 20 ( nas ) , a fost privita de 64,81% dintre subiecti drept un nas , restul considerand ca imaginea respectiva reprezinta : para , carne , os , scoica , cocos , ureche etc. )

Confuzia realizata de prescolari se datoreaza faptului ca imaginea respectiva reprezinta o parte detasata de intreg si acest lucru creeaza dificultati copiilor , stimulul fiind lipsit de contextul total .

In ceea ce priveste raspunsurile copiilor la cererea de a oferi un nume pentru intreg setul de imagini , din procentul de 62,96% care au oferit un titlu , 59,26% au oferit drept titlu , pe cel de " casa " insa dintre acestia , doar 50% au reusit sa ofere o explicatie logica . Astfel , argumentele lor fac sa transpara conotatii afective ( " pentru ca numele acesta este frumos " ) sau nesesizarea esentialului ( " pentru ca are acoperis si traim noi in ele " ) ; de asemenea , oferirea unui titlu se realiza si pe baza centrarii atentiei asupra unui detaliu care ii impresiona mai puternic, desi si in acest caz , titlul oferit nu coincidea cu explicatia ce urma :

" Castelul lui Dracula .. pentru ca in castel sunt monstri ... am vazut eu in desene animate ! "

Acest lucru dovedeste

CLASIFICAREA JETOANELOR

Analiza cantitativa :

Scorurile obtinute la aceasta proba reflecta nivelul la care se realizeaza la aceasta varsta operatiile de clasificare .

Rezultatele obtinute de cei 54 de subiecti sunt cuprinse in intervalul ( 0,5 - 4,0 ) . Media m = 2,63 iar abaterea standard ro = 1,30 .

Figura nr. 17 .Performante obtinute de subiecti la proba CLASIFICAREA JETOANELOR

In Figura nr. 17 se remarca ca distributia este neparametrica . Constatam , astfel ca 24 de subiecti ( 44,44% ) au obtinut performante superioare la aceasta proba fata de doar 22,22% care s-au incadrat sub medie .

In ceea ce priveste ordinea performantele realizate de acestia in functie de cele trei criterii propuse ca sarcina ,

Figura nr. 18 este ilustrativa pentru demonstrarea faptului ca performantele obtinute la clasificarea dupa cele trei criterii reflecta ceea ce literatura de specialitate consemneaza la achizitia progresiva a acestor operatii si anume : prescolarii clasifica dupa culoare , marime , forma .

Figura nr. 18. Repartizarea subiectilor in functie de performantele obtinute la proba

CLASIFICAREA JETOANELOR

Referitor la clasificarea in functie de cele trei criterii cat si la capacitatea de argumentare logica a subiectilor , remarcam

Tabelul nr. 3 : Performante obtinute de subiecti la clasificarea in functie de cele trei criterii .

Dupa cum se observa , la toate cele trei criterii , copiii reusesc    intr-un procent ridicat sa clasifice corect dar nu toti cei care reusesc sa clasifice , argumenteaza logic . Acest lucru demonstreaza ca intre operativitatea verbala si operativitatea gandirii pot aparea decalaje , aspect scos in evidenta de Piaget .

Raspunsurile copiilor in ceea ce priveste argumentarea sunt relevante pentru afirmatia de mai sus :

" Le-am asezat cum le-ati asezat si dumneavoastra . "

" Nu stiu ce am facut , poate am facut din greseala asa . "

" Am facut dupa dumneavoastra . "

" N-am idee de ce ! Nu-mi vine prin cap de ce . "

" Le-am pus asa pentru ca mi-a placut . "

" Nu stiu .. de-aia . "

Raspunsurile copiilor ( care n-au fost punctate ) , de genul " Am facut ce ati facut si dumneavoastra " , demonstreaza ca la aceasta varsta functioneaza bine invatarea prin imitatie . Apare astfel necesitatea ca activitatea instructiva sa se centreze pe manipularea si trezirea interesului copiilor , acesta reprezentand primul mod prin care copilul reuseste sa achizitioneze cunostinte .

Totodata , demonstrarea faptului ca subiectii au obtinut performante foarte bune la aceasta proba , constituie un prognostic bun in ceea ce priveste achizitia conceptului de numar la clasa I , numarul fiind o sinteza intre clasificare si scriere . Este chiar indicat ca pregatirea achizitiei de numar sa se faca prin stimularea intensiva a realizarii celor doua categorii de operatii (clasificare si scriere ) .

PROBA " ALEGETI IMAGINILE DIN POVESTE"

Aceasta proba a urmarit tipuri de asocieri pe care le fac prescolari iar analiza asocierilor pe care acestia le realizeaza , vine sa completeze informatiile obtinute la proba D - Casa .

Pe baza alegerii celor zece imagini , s-a constatat ca asocierile pe care le-au realizat prescolarii au fost :

Fata babei + cuptorul = 62,96%

vulpea+ ursul = 46,30%

cocosul +casa cu mosul= 37,04%

fata babei + casa = 79,63%

pupaza + baiatul din pom = 1,85%

capra cu trei iezi + casa = 5,56%

cuptorul + pomul = 3,78%

casa cu mosul+ baba si fata= 24,07%

lupul si iezii + cuptorul = 27,78%

ursul + casa cu mosul = 3,70%

vulpea+ casa = 3,70%

casa cu mosul +pupaza = 1,85%

Explicatiile oferite demonstreaza ca prescolarii realizeaza asocieri in functie de criterii diverse. Astfel , si la aceasta proba remarcam alegerea imaginilor pe baza rationamentului analogic , fapt evidentiat prin argumente de genul :

" Fata babei si cuptorul au legatura pentru ca :

in poveste fata nu l-a ingrijit .

in cuptor fata poate coace placinte . "

" Vulpea cu ursul pentru ca :

vulpea este vicleana si pacaleste ursul .

ursul crede ca vulpea ii este prietena. "

Observam , de asemenea , ca acest gen de argumente se datoreaza faptului ca prescolarul realizeaza asocieri pe baza utilitatii lor :

" cocosul si casa cu mosul .. sunt prieteni si se ajuta . "

.. amandoi stau in casa . "

.. cocosul uneori poate sa ajute mosul sa nu mai fie sarac . "

" pupaza si baiatul .. se supara unul pe altul . "

" capra cu trei iezi si casa .. trebuie sa fie impreuna . "

De asemenea , gandirea lor este centrata pe aspecte ce vizeaza actiunea :

" lupul si iezii si cuptorul .. pe lup o sa-l bage in cuptor "

" cuptorul si pomul .. ajuta pe fata mosului . "

Se ofera , totodata , raspunsuri care implica comparatia , copilul sesizand elemente de asemanare ( " casa si cuptorul ... sunt folosite de oameni ) .

In argumentele lor apar pregnant si relatiile sociale , evidentiate prin raspunsuri de genul :

" mosul si baba .. sunt prieteni . "

.. sunt colegi . "

.. sunt colaboratori

sunt vecini . "

La un nivel mai evoluat , se remarca ca unii copii opereaza cu notiuni supraordonate (11,11%) ( " mosul si baba ... sunt oameni " ) si subordonate ( " sunt colegi " ; " sunt vecini " ) .

Totodata , aspectele frapante ale stimulului ii determina sa aleaga " pupaza si baiatul din pom pentru ca pupaza locuieste in pom si baiatul se poate urca in pom " .

Asocierile realizate de catre unii copii sunt argumentate pe baza naturii materialului :

" cocosul si pupaza ... sunt pasari cu pene. "

" ursul si vulpea ... sunt din carne . "

Remarcam , de asemenea , ca si la aceasta proba se fac asocieri avand la baza criteriul culorii , aceasta impunandu-se in fata logicii . Astfel , 14,8% din totalul subiectilor aleg :

" imaginea cu ursul si cu vulpea ...cerul din imagini este albastru . "

" cocosul si pupaza ... au penele galbene. "

" casa caprei si casa mosului ... au culoarea putin verde . "

2.TESTAREA IPOTEZEI

Ipoteza de la care am pornit a fost aceea ca acei " copiii care sunt cuprinsi intr-un proiect educational participa la joc intr-un mod activ , vor inregistra performante ridicate la probele de evaluare a dezvoltarii limbajului " .

Pentru testarea acestei ipoteze , am corelat scorurile obtinute de subiecti la grila de evaluare a jocului cu cele obtinute la probele de evaluare a dezvoltarii intelectuale prin intermediul coeficientului de corelatie Spearman . S-au obtinut urmatoarele rezultate :

Corelatie semnificativa la p < 0.1

Se remarca faptul ca implicarea intr-un proiect a copiilor ii determina sa participe activ la activitatile derulate si in mod expres la jocurile propuse.Acest fapt este dovedit in experimentul nostru astfel, se inregistreaza o crestere semnificativa a comunicarii, limbajul copiilor dezvoltandu-se considerabil ,si implicit dezvoltarea intelectuala, ipoteza noastra fiind confirmata . Testele au avut in cotarea raspunsurilor subiectilor un anumit punctaj pentru verbalizarea , argumentarea raspunsurilor, este deci evidenta cresterea nivelului intelectual si prin sustinerea de catre un limbaj dezvoltat .

Explicatia acestor rezultate este data de faptul ca evaluarea perfomantelor lingvistice prin intermediul metodelor alternative derulate sub forma de joc nu satisfac in totalitate cerintele dezvoltarii limbajului , ele se completeaza cu alte tipuri de jocuri cum ar fi cele de constructie, de rol, de miscare .

Participarea copiilor la acest tip de joc poate fi sintetizata prin urmatoarele afirmatii :

participarea copiilor la jocul didactic a fost datorita caracterului dezirabil al acestei actiuni. Solicitarea, ideea acestui tip de joc a venit de la un adult ceea ce confera credibilitate , iar implicarea lor in rezolvarea sarcinilor a fost datorita rolului adultului in dirijarea actiunilor si in stabilirea regulilor ;

in unele jocuri copiii s-au implicat cu mai mult discernamant si cu mai multa responsabilitate, completand reguli si norme, respectandu-le cu multa convingere;

copiii sunt capabili sa creeze reguli , sa dirijeze actiunile , sa respecte regulile si normele de integrare sociala cu mult discernamant.;

copiii au devenit participanti activi la rezolvarea sarcinilor jocului;

pot lua decizii in schimbarea rolurilor jocurilor, an dirijarea actiunilor colegilor lor ;

Prin urmare un anumit joc nu este o oglinda fidela a nivelului de dezvoltare a limbajului. Situatia ar fi fost inversata daca se alegea un alt joc, un joc care sa implice un nivel de dinamism mai pronuntat si care sa aiba mai multe roluri .Comunicarea realizandu-se in .

Asadar validitatea ipotezeia fost demonstrata anterior la analiza rezultatelor probelor aplicate confirmate prin anexele aferente probelor. Cosideram ca reluarea argumetelor ar fi un exercitiu redundant.

3.PROIECTUL EDUCATIONAL

"CARTEA -PRIETENA COPIILOR"

Argument:

"Amintirile din copilarie" sunt in egala masura un document biografic a vietii satului care prezinta procesul de formare a lui Nica sub actiunea educatiei si a experientei dobandite, rezultat al etapelor de viata si locurilor pe care le strabate.

Basmul, povestea valoreaza cat valoreaza talentul celui care povesteste. Si Creanga a avut un asa mare talent, incat in toate povestile sale oamenii traiesc cu o individualitate si o putere de viata extraordinare. Cateva etape prin care universul povestilor si povestirilor lui Creanga poate fi introdus in activitatile din gradinita sunt :

1." Copilul si cartea" - basmele si povestile, lumea de vis a copilului.

Copilul este atras de povesti inca de la o varsta destul de mica, ele ii fac sufletul sa vibreze in fata finalului fericit, uneori stapanindu-si cu greu lacrimile, rasufland usurat cand eroii ies biruitori.

2."Ion Creanga - povesti pentru copii"

In contactul direct cu cartea, copilul cunoaste prin expunerea operelor de catre educatoare, parinti, prieteni, spectacole, povestile de referinta accesibile varstei lor din opera marelui povestitor Ion Creanga intelegand mesajul educativ al lor.

3."Prietenii nostri - cartile" - vizitarea unui obiectiv comercial, Libraria "Mihai Eminescu".

4."Voi fi scolar !"- in cadrul Parteneriatului gradinita - scoala.

Am realizat acest proiect in mai multe faze:

* familiarizarea copiilor cu viata de scolar;

* prezentarea unor fragmente din opera "Amintiri din copilarie", dramatizari ale scolarilor;

*dramatizari ale prescolarilor din povestile cunoscute: "Capra cu trei iezi", "Prostia Omeneasca", "Ursul pacalit de vulpe" etc.;

* antrenarea prescolarilor intr-o lectie cu tema : "In lumea povestilor" - concurs pe echipe;

* activitati artistico-plastice cu scolarii: desen, pictura, grafica, confectii - masti;

* expozitie : "Scene din povesti".

"Micul actor"- eficientizarea participarii parintilor la activitatea din gradinita, modalitati de sensibilizare:

* dramatizari;

* expozitii cu vanzare: "Cartea mea" - carti realizate de copii

6. Instrumente de evaluare:

* convorbiri, dramatizari, concursuri;

* albume: - lucrarile copiilor realizate cu subiecte din povesti;

- fotografii cu aspecte din actiunile proiectului;

* carti de povesti ;

* Harta pentru Proiectul "Cartea";

Harta - "Cartea pentru copii"

- " Cartea - omonime"

Fise de lucru : 1.- "Balonul"

2.- "Libraria"

3.- "Carte cu povesti"

4.- "Numele autorului "

*Planificare : "Povestile lui Creanga" - evaluare. Oferim o detaliere a acestor teme .

TEMA :"Copilul si cartea"

Scopul: familiarizarea copiilor cu elemente caracteristice vietii si activitatii marelui povestilor Ion Creanga.

Obiective operationale:

sa cunoasca povestile accesibile varstei lor din opera marelui scriitor;

sa audieze si sa inteleaga mesajul educativ al textelor;

sa inteleaga ca tiparitura (scrisul) este purtatoare de inteles;

sa cunoasca elementele distinctive ale unei carti : coperta, pagini, imagini, textul scris, titlul, autorul;

sa stie sa imprumute cartea dorita si sa cunoasca modul de comportare intr-o biblioteca;

Durata: un semestru

Resurse umane:- prescolarii grupei,

- educatoarea grupei

Metode:- lectura, expunerea, explicatia, demonstratia, exercitiul, jocul;

Mijloace de invatamant: - biblioteca grupei si a gradinitei;

- carti de povesti, albume;

- mijloace audio - vizuale.

Pentru realizarea acestor obiective propuse in prima faza am stabilit mai multe teme la centrul

"Alfabetizare" :

-"Stiu sa citesc in aceasta carte?" (au recunoscut literele si au citit titlurile povestilor cunoscute);

-"Cum sa ingrijesc cartile?"( reguli de folosire a unei carti: de a nu indoi colturile    paginilor, sa utilizeze semnul de carte, sa nu sifoneze paginile etc.)

- "La biblioteca " - au invatat modul de a imprumuta o carte, sa "citeasca" o carte etc.

Pornind de la actiunea imprumutului cartii de catre copii si intr-un cadru ambiental propice lecturii unui fragment din carte, s-a trezit interesul pentru citirea intregii carti cu povestea "Fata babei si fata mosneagului" de I. Creanga.

Am amintit copiilor printr-un cantecel - "Cantecul Caprei" dintr-o alta poveste scrisa de autor, iar repovestirea s-a realizat pe baza imaginilor din cartea cu povesti "Capra cu trei iezi".

Prin elementul surpriza "punguta" si audierea unui fragment din povestea "Punguta cu doi bani" am amintit copiilor inceputul povestii, iar ei au continuat-o utilizand imaginile din carte.

Copiii au ramas placut impresionati cand au vizionat diafilmul "Punguta cu doi bani" din creatia autorului.

Copiilor li se precizeaza ca, in orice moment al zilei vor veni, vor rasfoi, "citi" cartile dorite din biblioteca.

TEMA: " Ion Creanga - povesti pentru copii"

Scopul : dezvoltarea creativitatii si expresivitatii limbajului oral.

Obiective operationale:

sa cunoasca povestile de referinta accesibile varstei lor din opera marelui scriitor;

sa stie ca povestile sunt transpuse in dramatizari, teatru de papusi, piese de teatru;

sa vizioneze, sa participe cu placere la dramatizarea povestilor, pastrand succesiunea momentelor;

sa povesteasca cu ajutorul ilustratiilor episoade scurte dintr-o poveste, respectand succesiunea lor;

sa participe activ si sa contribuie la reusita echipei.

Resurse umane: - prescolarii grupei,

- grupa pregatitoare nr.1,

- educatoarele,

- actorii de la Teatrul de papusi "Elpis".

Metode: auditia, expunerea, conversatia, explicatia, exercitiul, jocul.

Mijloace de invatamant: - biblioteca grupei, jocuri interdisciplinare, puzzle;

- casete cu povesti, casetofon;

- CD-uri, calculator;

- fise, carioca;

- costume, masti, casa de marcat, "bani" jucarie.

In cadrul activitatii pe centre am planificat o activitate comuna cu grupa pregatitoare nr.1, avand urmatoarele teme:

Alfabetizare: - lecturarea si audierea povestilor la alegerea copiilor din opera scriitorului;

- "Recunoaste personajul si spune ce stii despre el?"

- joc didactic: "La biblioteca".

Manipulative: -"Cauta-i umbra?", "Puzzle", "Cartea mozaic",

- "Recunoaste personajul, "scrie" pe tablita numele personajului!"

- Tangram, betisoare, figuri geometrice.

Joc dramatic: - masti, costume de: urs, vulpe, lup, taran, car, pesti,

- costume nationale, cornite, bucate, copaci, caldare, batice,

- dramatizarea povestilor: "Capra cu trei iezi", "Ursul pacalit de vulpe",

"Prostia omeneasca".

- "Micii bucatari " - prepararea unor "bucate" din povesti.

Arta: - pictura, desen, colaj: "Scene din povesti",

- modelaj: "Personajul indragit".

- confectii : masti, coarne,

- albume tematice.

Cuburi: -"Casa caprei", "Vizuina vulpii", "Lada fetei mosneagului", "Lada fetei babei".

Evaluarea acestui program s-a materializat prin discutii despre personajele lui Creanga, care au fost caracterizate prin cuvinte si expresii din texte, specifice graiului moldovenesc.

Lunar, copii participa la spectacolele oferite de Teatrul de papusi "Elpis", Fantasio.

In timpul vizionarii spectacolelor oferite de actori, atentia copiilor este captata de atmosfera de spectacol si manifesta interes pentru subiectele povestilor, iar apoi sunt exemplificate in lucrarile lor: desen, colaje, confectii.

TEMA: "Prietenii nostri - cartile"

Scop: stimularea interesului pentru cunoasterea unor domenii de activitate si formarea unei atitudini active

fata de realitate.

Obiective operationale:

sa se familiarizeze cu tipul de magazin (libraria), locul si modul de aranjare a obiectelor    prezentate;

sa cunoasca regulile cu privire la activitatea dintr-un magazin (formarea clara a    cerintelor, plata pentru obiectul cumparat);

sa se comporte civilizat intr-un mediu social (utilizarea formulelor de politete);

sa inteleaga relatiile care se stabilesc intre vanzator (librarul) si cumparator;

Resurse umane: - librarul (consilier - vanzari) din libraria "Mihai Eminescu"

- grupa de prescolari;

- educatoarea, parintii

Metode: - observarea spontana si dirijata;

- explicatia, lectura, descoperirea

Mijloace de invatamant: - rafturi, carti, jucarii, rechizite;

- casa de marcat, bon, bani.

Copiii sunt familiarizati cu libraria - exteriorul si interiorul acesteia, cu modul de prezentare al materialelor existente in vitrine si raioane, unde cartile sunt prezentate pe specialitati si varste.

Copiii sunt indrumati catre raionul "Prescolari", unde recunosc carti utilizate si rasfoite de ei (carti de povesti, carti cu poezii, caiete tematice), jocuri interdisciplinare, explicandu-le modul de comportare intr-o librarie. Ei isi aleg cartea dorita, la plecare trecand pe la casa de marcat si platesc cartea librarului primind un bon de marcat. Voi insista pe respectarea regulilor de comportare civilizata intr-un mediu social, folosind formulele de politete: "buna ziua" "va rog", "multumesc" "la revedere", "vanzare buna".

Librarul realizeaza un dialog despre operele povestitorului I.Creanga cunoscute de copii si apoi le prezinta cartea "Amintiri din copilarie", spunandu-le ca este o lucrare inspirata din viata autorului - copilaria sa, opera ce va fi citita mai tarziu.

La sfarsitul vizitei si-au impartasit unii altora impresiile si au fost entuziasmati de cele observate.

TEMA: "Voi fi scolar!"

Scop: familiarizarea cu viata de scolar si lumea cartilor de scoala.

Obiective de referinta:

sa iubeasca si sa respecte cartea;

sa se familiarizeze cu instrumentele de lucru ale scolarului (carti, rechizite);

sa cunoasca drepturile si responsabilitatile scolarului;

sa demonstreze intelegerea textului apeland la diferite modalitati de redare a povestilor (repovestiri pe fragmente, dramatizari, desene, picturi);

sa compuna in mod original si personal spatiul plastic reprezentand imagini din lumea povestilor impreuna cu scolarii;

sa coopereze in realizarea si valorificarea lucrarilor ( expozitii).

Resurse umane: - prescolarii grupei

- scolarii cls. aIIa A,

- invatatoarea Mercani E.

- educatoarea si parintii grupei

Metode: explicatia, problematizarea, jocul, exercitiul plastic, evaluarea, expunerea, concursul

Mijloace de invatamant: - masti, costume populare, obiecte din povesti,

- tempera, gris, blanita, fise - harti.

Realizarea proiectului impreuna cu scolarii s-a efectuat in mai multe faze:

Faza 1.: deplasarea prescolarilor la scoala impreuna cu parintii in vederea familiarizarii cu activitatea scolara.

Faza 2.: scolarii au prezentat sub forma de scenete fragmente din opera "Amintiri din copilarie": "La scaldat", " Pupaza din tei", "La cirese" folosind costumele populare ale personajelor: "Nica", mama, tata, dascalul, negustorul, matusa" Marioara".

Scolarii au organizat un concurs, intercalandu-i pe prescolari in echipele lor, cu intrebari din viata si opera povestitorului Ion Creanga, intitulat : "In lumea povestilor".

Faza3.: prescolarii au dramatizat fragmente din povestile (dialoguri dintre personaje) cunoscute: "Ursul pacalit de vulpe", "Capra cu trei iezi", Prostia omeneasca".

Faza4. Activitati artistico-plastice si practice comune cu prescolarii:

- pictura: "La scaldat", "La cirese", "Prostia omeneasca",

- desen: "Ursul pacalit de vulpe",

- colaj: "Punguta cu doi bani", "Fata babei si fata mosneagului",

- confectii: masti,

- fise: instrumente de evaluare,

- preparate culinare.

Evaluarea: expozitii la scoala si gradinita cu lucrarile executate de prescolari si scolari.

TEMA: "Micul actor".

Scopul: eficientizarea participarii parintilor la activitatile din gradinita,

Obiective operationale:

sa fie constient de locul sau in familie, gradinita, in societate, intelegand sarcinile si drepturile pe care le are;

sa cunoasca nevoile si interesele copiilor prin actiunile desfasurate curricular si extracurricular;

sa colaboreze in realizarea costumatiilor pentru dramatizari si spectacole;

sa contribuie la imbunatatirea conditiilor de studiu si a vietii din gradinita.

Resurse umane: - grupa de prescolari, educatoarea,

- parinti, frati, bunici, diferiti invitati.

Metode: - conversatia, explicatia, jocul, demonstratia .

Mijloace de invatamant: - costume, masti, decoruri, casetofon, casete,

- diferite materiale conform temei.

Universul problematic al educatiei este divers si necesita forme si metode de educatie diversificate, adaptate la situatiile ce apar la nivelul colectivului, accentul cazand pe antrenarea familiei in viata gradinitei si educarea prescolarului.

Prin derularea proiectului educational parintii au avut posibilitatea:

sa-si cunoasca mai bine copiii, modul lor de manifestare in viata de grup, de colectiv,

in viata sociala;

sa cunoasca calitatea raspunsurilor la solicitarile educatoarei;

parintii inteleg mai bine rolul lor educativ si isi insusesc procedee educative pe care sa

le aplice in educatia copiilor lor;

implicarea in cautarea si promovarea intereselor copilului:

* vizite, spectacole, excursii;

* vizitarea unor obiective economice si culturale;

* dramatizari, lectii deschise, concursuri.

Copilaria tuturor timpurilor nu poate fi conceputa fara lumea fabulosului oferit de povesti, povestiri.

Evaluarea proiectulului s-a realizat prin insumarea unor portofolii care au avut tematica urmatoare : ( Anexa 7)

" Copilul si cartea"

"Ion Creanga - povesti pentru copii"

"Prietenii nostri - cartile"

"Voi fi scolar !"

"Micul actor".

3.1.JOCURI DERULATE IN CADRUL PROIECTULUI :

Pentru a demonstra eficienta evaluarii limbajului prin metoda proiectelor avand ca forma de baza jocul am introdus pe parcursul derularii acestuia o serie de jocuri care au avut la baza cunoasterea faptului ca la varsta prescolara , posibilitatile copiilor de efectuare a operatiilor gandirii sunt inca destul de slab dezvoltate . Astfel : analizele facute in mod spontan de ei sunt incomplete , rezumandu-se la distingerea catorva parti componente ori la una sau doua insusiri care le atrag atentia la un moment dat . Ca si analiza , sinteza se realizeaza la aceasta varsta incomplet si neorganizat , mai ales la copiii de 5 - 7 ani .

Comparatia acuza caracteristici derivate din particularitatile de operare analitico - sintetica , de aceea , ea este facuta de ei pe baza asemanarii sau deosebirii unui amanunt adesea cu totul nesemnificativ .

In ceea ce priveste capacitatea prescolarilor de a efectua abstractizari si generalizari , aceasta depinde nu numai de cunostintele copiilor ci si de nivelul la care ei pot efectua operatii de analiza , sinteza , comparatie .

Avand la baza toate aceste considerente , ne-am propus prezentarea unor jocuri pentru dezvoltarea operatiilor gandirii .

1 . Joc pentru dezvoltarea capacitatii de analiza :

Copiilor li se spune ca in padure , Ursul, dupa ce a scapat de vulpe a invitat la petrecere mai multe animale ( se numesc aceste animale , iar copilul repeta numele lor pentr a le memora ) .

- In cazul in care sunt mai mult de trei personaje , se arata imaginea lor desenata pe cartoane.

- Pe alte cartoane mai mari , vor fi desenate scene de petrecere intr-o poiana in care animalele ( numite sau a caror imagine a fost aratata copiilor ) vor avea atitudini variate ( dansand , stand la masa , jucandu-se , etc. )

- Din fiecare scena va lipsi unul din animalele " invitate " ( mereu alt animal ) .

- Copilul va trebui sa ghiceasca de fiecare data cine lipseste .

In unele desene toate animalele din scena vor fi usor vizibile , pe altele , unul sau doua dintre ele vor putea fi vizibile partial ( de dupa un copac , o tufa , o frunza ) sau vor fi mai mici ( se vad in departare ) . In felul acesta se afla mai greu care animal lipseste din poiana .

Acest joc urmareste sa dezvolte capacitatea copiilor de a efectua analize prin faptul ca ei trebuie sa cerceteze foarte bine fiecare tablou pentru a-si da seama ce personaj lipseste .

Este indicat ca la inceputul jocului , fie pe cale orala , fie cu ajutorul imaginilor , copilul sa memoreze toate personajele invitate , deoarece cartoanele pe care sunt reprezentate vor fi luate din fata lor . In cazul in care sunt prea multe personaje si copilul nu le poate memora de la inceput , cartoanele pe care sunt desenate pot ramane un timp in fata lui .

Jocul se poate realiza intr-o forma mai simpla sau mai complexa ; se va varia numarul de animale " invitate " ( sarcina fiind cu atat mai grea cu cat vor fi mai multe personaje ) , fie prin modul de reprezentare a acestora in scena ( toate sunt usor vizibile , unul este mai greu de observat , doua sunt mai greu de observat , etc. ) , fie prin numarul personajelor ce lipsesc din scena ( maximum doua ) , fie prin combinarea acestor procedee .

Astfel , prin dozarea dificultatii sarcinii ce revine copilului , se pot construi materiale pentru toate varstele perioadei prescolare .

Jocul se poate repeta si cu alte materiale decat denumiri (si imagini) de animale ( patrupede , insecte , pasari ) salbatice .

De asemenea , se pot folosi alte personaje din povestile cunoscute scrise de Ion Creanga, personaje umane sau jucarii . In acest caz personajele trebuie sa fie foarte usor identificabile : mosul , baba , fata mosului , fata babei , cuptorul , catelusa , fintana , parul , Sfanta Duminca. Actiunile succesive reprezentate pe cartoane se pot petrece fie in parc , fie in curte , fie in casa , fie pe strada .

In fiecare dintre aceste posibile variante , se va oferi copilului o povestire adecvata care sa-l antreneze afectiv pe acesta si sa-i suscite interesul in operatia de cautare .

2. Joc pentru dezvoltarea capacitatii prescolarului de a efectua sinteze

Una dintre caracteristicile perceptiei la varsta de 3 ani este globalismul , forma preanalitica de a percepe obiectele . De aceea operatia de sinteza este inca slab dezvoltata , ea presupunand posibilitatea de a analiza intregul , de a-l recompune mental .

Din aceasta cauza , incepand cu varsta de 3 ani si continuand cu cea de 4 ani si , uneori , pentru reprezentari mai complexe , chiar si la 5 ani , indicat ar fi sa se realizeze cu copiii multe exercitii de sinteza intrucat datorita caracterului concret al gandirii prescolarilor , realizarea sintezei prin manipularea unui material concret precede si usureaza transferul efectuarii acestei operatii pe plan mintal .

Si , datorita faptului ca exercitiile de sinteza presupun efectuarea prealabila a unei analize , jocurile pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza vor fi introduse dupa ce copiii au facut cateva exercitii de analiza si , in special , dupa ce au analizat obiectele ce urmeaza sa le recompuna din partile lor componente .

Prin urmare , pentru dezvoltarea acestei operatii a gandirii propunem un joc construit pe acelasi principiu ca puzzle-ul .

Se prezinta copiilor o imagine desenata pe un patrat ( dreptunghi ) de carton care va fi taiat apoi in parti egale si li se cere copiilor sa reconstituie imaginea . Prin aceasta sinteza efectuata de copii pe plan concret ii ajutam ca , in urma mai multor exercitii , sa transfere operatia pe plan mintal.

O conditie obligatorie este aceea ca patratul ( dreptunghiul ) sa fie taiat in parti absolut egale si de aceeasi forma , iar imaginea sa fie astfel aleasa si desenata incat pe fiecare din partile cartonului sa fie cuprinsa una din partile ei principale .

Imaginile trebuie sa fie colorate si cat mai atragatoare reprezentand personaje din povesti ; cocosul / punguta/ gaina,casa etc.din "Punguta cu doi bani" . Cartoanele pot fi taiate , in doua , in trei sau in patru parti egale , in functie de varsta prescolarilor .

Cartoanele vor fi totdeauna asezate cu fata in sus , astfel incat sa fie vizibila portiunea de ilustratie pe care o cuprinde .

Se amesteca acele cartoane care sunt taiate in acelasi numar de parti .Dupa ce copilul se obisnuieste cu reconstituirea din doua parti i se dau cartoane taiate in trei parti ; la inceput acestea din urma vor fi manipulate separat . Apoi vor putea fi amestecate cartoanele taiate in doua parti cu cele taiate in trei . In acelasi mod se va proceda si cu cartoanele taiate in patru sau cinci parti , acestea fiind amestecate cu celelalte numai dupa ce copiii s-au familiarizat cu reconstituirea imaginilor din patru parti si cele din cinci parti .

In felul acesta se asigura gradarea efortului cerut copilului . Totodata , pentru a-i ajuta pe copii sa stie in cate bucati a fost taiat cartonul pe care este desenata imaginea ce urmeaza sa o reconstituie , este bine ca cele taiate in doua sa fie colorate intr-o culoare , cele taiate in trei in alta culoare s.a.m.d. Se atrage atentia copiilor asupra acestui lucru spunandu-li-se ce culoare corespunde fiecarui numar de parti pentru ca atunci cand iau un carton sa stie din cate parti se compune imaginea din care acesta face parte .

Dupa ce copiii se familiarizeaza cu acest joc , cu cei de 5 - 6 ani se pot organiza intreceri : " Cine va reconstitui corect mai multe imagini taiate in patru parti ? "

Observatii :

- este necesar ca toate cartoanele taiate in acelasi numar de parti sa aiba aceeasi forma si aceleasi dimensiuni . De asemenea si toate partile in care a fost taiat un carton trebuie sa aiba aceeasi forma si sa fie egale intre ele . In caz contrar , in alegerea cartoanelor pentru reconstituirea imaginilor , copiii se vor ghida nu dupa forma imaginilor si a partilor lor componente , ci dupa marimea bucatilor de carton , astfel incat jocul nu-si va atinge scopul .

3. Joc pentru dezvoltarea capacitatii prescolare de a efectua comparatii

Jocul propus de noi consta in solicitarea copilului sa gaseasca perechi din mai multe imagini prezentate .

a) Cum se procedeaza : In fata copilului se aseaza o plansa de carton pe care sunt desenate , in dublu exemplar , imagini ale unor lucruri sau fiinte bine cunoscute de el . Imaginile perechi sunt identice din toate punctele de vedere .

Aratand care sunt imaginile identice ( " la fel " ) copilul opereaza o comparatie intre toate imaginile de pe plansa si efectueaza o selectie in functie de asemanarile si deosebirile dintre ele .

Instructaj : " Aici sunt multe poze . Dar daca te uiti cu atentie ai sa vezi ca sunt cate doua la fel . Uite , aici este o rata si aici este tot o rata . Ele fac o pereche . Tu sa cauti si celelalte perechi , sa vedem daca le gasesti pe toate . "

b) Pentru a mari dificultatea sarcinii se poate proceda si la folosirea unor imagini identice din punct de vedere al formei , insa de marimi diferite , astfel ca , in procesul de alegere , copilul sa tina seama si de imagini care nu sunt perfect identice .

Pot fi oferite copiilor imagini ca :

carte ( mica si mare )

cana ( mica si mare )

floare ( mica si mare ) etc .

Copilul va trebui astfel , ca in procesul de alegere sa tina seama si de marime , imperechind pe cele de aceeasi marime ( floarea mare cu floarea mare , floarea mica cu cealalta floare mica , etc. ) .

c)Dupa ce copiii rezolva cu usurinta sarcinile din celelalte variante , se poate trece la o alta forma a jocului si anume la amestecarea unor imagini perechi de marimi diferite cu imagini care n-au perechi .

Jocul se poate desfasura si sub forma unei intreceri intre copii    ( " Cine va gasi mai multe desene la fel ? " )

Jocuri pentru dezvoltarea capacitatii prescolare de a efectua abstractizari si generalizari

Realizarea operatiilor de abstractizare si generalizare presupune dezvoltarea , cel putin minima , a capacitatii de a efectua , cat mai corect si intr-o forma cat mai organizata analize , sinteze si comparatii . Astfel , calitatea produsului obtinut prin abstractizari si generalizari depinde nu numai de cunostintele copiilor ci si de nivelul la care ei pot efectua primele trei operatii . De aceea , jocurile pentru dezvoltarea capacitatii de abstractizare si generalizare , trebuie organizate cu copiii dupa ce au fost desfasurate jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de analiza , sinteza si comparatii .

Pentru dezvoltarea operatiilor de abstractizare si generalizare , propunem doua jocuri :

a. Copiilor li se adreseaza intrebari prin care se incearca dirijarea gandirii copilului in asa fel incat el sa realizeze o grupare bazata pe un anumit criteriu si sa o denumeasca ( sa precizeze notiunea gen din care face parte )

Intrebarile adresate pot fi :

- " Imi poti spune cateva animale care au doua picioare , doua aripi si fac oua ? "

" Cum se numesc toate acestea cu un cuvant ? "

- " Ce plante folosim la prepararea mancarii ? "

" Cum le numim pe toate acestea cu un cuvant ? "

- " Cu ce lucruri ne imbracam ? "

" Cum le numim pe toate acestea cu un cuvant ? "

- " Imi poti spune cu ce putem calatori ? "

" Cum le numim pe toate la un loc ? "

Pentru a face jocul mai atractiv , acesta poate fi desfasurat cu mai multi copii in acelasi timp sub forma unei intreceri :

- La prima intrebare se vor solicita raspunsuri de la cat mai multi participanti , ei completandu-se reciproc . Astfel , sfera notiunii pe care o vor preciza va deveni pentru ei cat mai mare .

- La a doua intrebare raspunsul va fi solicitat de fiecare data altui copil .

Cel care raspunde bine , primeste o bulina , cel care nu raspunde corect nu va primi nimic , dar va fi solicitat la alta intrebare . Pierde cel care , la sfarsitul sedintei , nu are nici o bulina sau castiga cel ce are mai multe buline .

Acest joc poate fi folosit la prescolarii de 5 - 6 ani care au un bagaj de cunostinte mai mare , precum si maturitatea prin care sa realizeze trecerea de la notiuni gen fara un suport concret .

b. Copiii sunt adunati in jurul mesei pe care se afla o sageata confectionata din carton si diverse imagini cu obiecte , animale , plante .

Cum se procedeaza

Sageata este indreptata catre un obiect / planta / animal , iar copilul este intrebat :

a)            " Ce arata sageata ? " De obicei , el va raspunde denumind obiectul sau fiinta reprezinta in imaginea respectiva . In cazul in care , de exemplu , sageata va indica un iepure , copilul va raspunde , evident , " un iepure " .

b)            La copiii de 4 - 5 ani se adreseaza a doua intrebare : " Ce este iepurele ? " , urmand ca el sa raspunda : " animal " ceea ce reprezinta un grad mai mare de abstractizare si generalizare decat cel anterior .

c)            Cand ne adresam unui prescolar de 5 - 6 ani , dupa raspunsul oferit mai sus , ii mai putem pune o intrebare : " Ce sunt toate animalele ? " , copilul urmand sa raspunda : " Fiinte . " , antrenandu-l in felul acesta sa paseasca spre o treapta de abstractizare superioara celorlalte doua . In cazul in care copilul nu reuseste sa raspunda , se poate interveni cu o intrebare ajutatoare : " Ce sunt animalele , obiecte sau fiiinte ? "

In acelasi mod se poate proceda si cu alte imagini , antrenand treptat copiii , in raport cu varsta , la abstractizari si generalizari situate pe diferite trepte , pornind de la cea de jos spre altele superioare .

IV.CONCLUZII

Cu siguranta lumea povestilor este lumea copilariei si daca am reusit sa-l emotionam pe copil cand asculta o poveste, inseamna ca ele si-au atins scopul.

Evaluarea activitatilor de dezvoltarea limbajului prin jocuri didactice il ajuta pe copil sa descifreze sensul adanc al intelepciunii, intelegand sa si-o insuseasca si s-o pretuiasca. Copilul invata sa dezaprobe atitudinea unor personaje, sa-si corecteze propria comportare, ii determina sa se gandeasca "ce-ar nascoci in locul personajelor, ce raspunsuri ar da?", manifestandu-si creativitatea verbala stimulati si de actiunea personajelor.

Prin povestile lui Creanga si transpunerea lor in imagini, copiii, ascultandu-le, au fost incantati avand posibilitatea de a-si arata simpatia sau antipatia fata de personaje.

Povestile cu animale au adus in fata copilului o lume misterioasa in care acestora li se atribuie insusiri omenesti, inclusiv darul de a vorbi. Ascultand si intelegand mesajul povestilor:

*"Capra cu trei iezi": copiii au facut distinctie intre fortele raului si binelui; neascultarea sfaturilor celor mari si consecintele suportate ;

*"Ursul pacalit de vulpe": cumatra vulpe ramane pentru copii sireata si lacoma;

* "Fata babei si fata mosneagului": copiii au cunoscut ce inseamna: cinstea - necinstea,

adevarul - minciuna, munca - lenevia;

* "Amintiri din copilarie": copiii s-au amuzat de pataniile copilaresti ale lui Nica intelegand umorul si-au insusit zicatori si expresii populare.

Haina plina de vraja , de mister, de farmec a povestilor este necesara in insusirea treptata a notiunilor de bine si rau, de frumos si urat.

Influenta cartilor, libertatea de exprimare, dialogurile euristice, intrebarile problema dezvolta calitati indispensabile viitorului scolar, creativitatea , flexibilitatea, initiativa.

Povestirile lui Creanga ne ofera posibilitatea de a releva copiilor atitudini, conduite, care din limbajul, gesturile personajelor, intamplarile, actiunile surprinse au scop educativ, astfel, copiii isi pot exprima sentimentele, emotiile prin intermediul limbajului si sa-si invinga timiditatea, izolarea, creandu-i placerea de a comunica cu cei din jur.

Utilizand ca metoda de predare invatare metoda preoiectelor in lucrarea noastra am dorit sa prezentam eficienta acestora in dezvoltarea intelectuala a copiilor de varsta prescolara, cu trimitere catre dezvoltarea limbajului. Apeland astfel, la aceasta metoda am adus un argument practic in ceea ce priveste utilizarea metodelor alternative de evaluar. Pornind de la prezentarea teoretica a problematicii supusa cercetarii in prezenta lucrare , precum si de la rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor , putem formula urmatoarele concluzii:

1. Evaluarea limbajului prin intermediul metodei proietului, a portofoliului si avand ca forma de desfasurarea jocul se impune ca o activitate care asigura in cel mai inalt grad desfasurarea de catre prescolari a actiunilor obiectuale , in mod independent si care stimuleaza participarea activ intelectuala si psihica a copilului , deci descoperirea prin efort direct si personal a unor legaturi intre obiecte , a unor cauze si efecte .

2. Jocul are o putere imensa in viata copilului intrucat el reprezinta " munca copiilor " , acesta avand o valoare instructiv - formativa deosebita care poate duce la un progres evident al proceselor psihice , al nivelului intelectual al copiilor , cercetarea noastra confirmand faptul ca un nivel ridicat de implicare in joc coreleaza cu obtinerea unor performante superioare la testele de determinare a dezvoltarii intelectuale .

Astfel , s-a remarcat faptul ca majoritatea subiectilor care s-au evidentiat printr-un grad ridicat de implicare in joc au inregistrat performante superioare si la probele de determinare a nivelului dezvoltarii limbajului avand ca suport povestirile si temele sugerate de proiectul "Cartea-prietena copiilor" . In ceea ce priveste modul de raportare la probele de dezvoltare a limbajului , s-a constatat :

Prescolarii au demonstrat ca poseda un vocabular bogat , sesizand semnificatia cuvintelor familiare , cu atat mai mult cu cat la aceasta varsta se manifesta functia denominativa , copilul prescolar fiind foarte atent in exprimarea structurii verbale . Au intampinat dificultati cuvintele mai putin folosite in limbajul folosit curent , fapt explicabil la prescolari prin lipsa imaginii mentale care ajuta la intelegerea cuvantului .

De asemenea , formele elementare ale logicii exista la copilul prescolar , definitiile oferite de catre unii copii care se situeaza la un nivel evoluat evidentiind o data in plus acest lucru .

Asocierile realizate de copii scot in evidenta faptul ca desi se opereaza si cu notiuni supra- si subordonate , multi dintre prescolari raman inca tributari aspectelor frapante ale stimulilor care , de aceasta data se impun in fata logicii .

In ceea ce priveste modul in care se realizeaza operatiile de clasificare la aceasta varsta , s-a constatat acelasi lucru pe care literatura de specialitate il consemneaza la achizitia progresiva a acestor operatii si anume ca prescolarii clasifica dupa culoare , marime si forma . Totodata , situatia copiilor care au reusit sa clasifice corect dar n-au reusit sa argumenteze logic , oferind raspunsuri de genul " am facut ce ati facut si dumneavoastra " , demonstreaza ca la aceasta varsta functioneaza bine invatarea prin imitatie . Apare astfel necesitatea ca activitatea instructiva sa se centreze pe manipularea si trezirea interesului copiilor , acesta reprezentand primul mod prin care copilul reuseste sa achizitioneze cunostinte .

3. Tip fundamental de activitate al copilului , jocul poate fi utilizat ca metoda atractiva in evaluarea limbajului prin intermediul metodelor alternative . Aceasta , intrucat copiii la aceasta varsta au tendinta de a invata si a descoperi , de a sti si de a cerceta , de a participa activ la propria formare .