Alcatuieste rezumatul unei nuvele fantastice studiate

Alcatuieste rezumatul unei nuvele fantastice studiate.

in alcatuirea lui, vei avea in vedere urmatoarele repere:

rezumatul inseamna versiunea prescurtata si condensata a textului original;

el este alcatuit numai din idei principale si secundare;

rezumatul trebuie sa respecte ordinea intamplarilor din textul original;

el nu trebuie sa cuprinda comentarii sau interpretari ale celui care rezuma;

de obicei, rezumatul nu contine citate.

Nuvela Sarmanul Dionis a fost citita mai intai la "Junimea' si ulterior a fost publicata in "Convorbiri literare', in numarul din decembrie 1872 - ianuarie 1873.

Din punctul de vedere al continutului, Sarmanul Dionis este o nuvela fantastica: actiunea este plasata la limita dintre natural si supranatural, faptele sunt insolite, stranii, senzationale, iar granitele real-ireal sunt desfiintate. Timpul este anulat si se face migrarea in alte spatii. Nuvela fantastica cuprinde elemente mistice si filosofice.

Eroul, tanarul Dionis, avand aproape 18 ani, este un modest copist cu o existenta materiala precara.

Actiunea incepe intr-o seara ploioasa de toamna, in Bucuresti Dupa ce intra intr-o cafenea sa se usuce, Dionis pleaca la miezul noptii spre locuinta sa, "o camera inalta, spatioasa si goala', aflata intr-o casa veche, asezata in mijlocul unei gradini pustii.

Pe peretele camerei se afla un portret de tinerete al tatalui sau, de o rara frumusete, in care eroul isi descoperise propriile-i trasaturi.

Tatal sau, descendentul unei familii aristocrate, se indragostise de fiica unui batran preot,-Maria. Din legatura lor se nascuse Dionis, crescut numai de mama sa, dupa moartea timpurie a tatalui intr-un spital de alienati.

Pasionat de lectura cartilor vechi, eroul se adanceste apoi in descifrarea unei carti de astrologie imprumutata de la anticarul Riven.

Privind "painjinisul de linii rosii' din text si punand degetul in centrul lor, Dionis se transpune in vremea lui Alexandru cel Bun, sub chipul calugarului Dan, elev al maestrului Ruben de la Academia din Socola.

Calugarul Dan are revelatia de a fi trait in viitor, sub numele de Dionis, si ii povesteste dascalului sau, Ruben, aceasta traire. Ruben il indeamna sa continue experienta si ii explica teoria metempsihozei, aratandu-i deosebirea dintre Dumnezeu si om. Dumnezeu e "vremea insasi', iar omul este numai " un loc in vreme', vesnic fiind doar sufletul omului. Omul si umbra lui isi pot schimba firile pentru o vreme si atunci, inzestrat cu vesnicie, omul capata o bucata din atotputernicia lui Dumnezeu, iar vointele i se realizeaza dupa gandirea lui.

Reintors in chilia sa, calugarul Dan se gandeste mai intai la Maria, fiica spatarului Tudor Mesteacan. Apoi el deschide cartea lui Zoroastru, o carte veche care cuprindea tainele astrologiei. intorcand sapte foi si apoi inca sapte, umbra lui se desprinde de pe perete, sare jos si-i propune sa-si schimbe starile: ea sa devina om de rand, iar el etern, atotstiutor si atotputernic. Umbra ii sugereaza sa plece in calatorie cu iubita, in orice spatiu, luand cu el si pamantul, prefacut intr-un margaritar aninat de salba iubitei sale.

Ajuns pe Luna, impreuna cu Maria, Dan traieste clipe de fericire edenica. Visul lor e insa mereu tulburat de un triunghi in care se afla un ochi de foc, avand deasupra un proverb intr-o araba straveche, incercand sa dezlege enigma, Dan observa ca intre gandirea lui si viata ingerilor se stabilise o armonie. Desi ingerii il avertizeaza ca exista multe intrebari fara raspuns, in Dan se zamisleste credinta ca el este forta Universului, Dumnezeu insusi.

Aceasta idee profanatoare duce la destramarea magiei. Dionis se trezeste din somn, dandu-si seama ca adormise in gradina cu flori improspatate de ploaie. La fereastra casei de peste drum el zareste chipul blond al unei fete pe care o identifica in persoana Mariei din visurile sale. El ii trimite fetei o scrisoare plina de pasiune si cade intr-un lesin adanc.

Salvat de la boala de tatal Mariei, care isi da seama de originea sa aristocratica, Dionis se casatoreste cu fata.

Nuvela se incheie cu o intrebare retorica: " Cine este omul adevarat al acestor intamplari: Dan sau Dionis?'.