Argumenteaza intr-un eseu, de 2-3 pagini, ca Ion Barbu apartine modernismului

Argumenteaza intr-un eseu, de 2-3 pagini, ca Ion Barbu apartine modernismului.

in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

prezentarea generala a poeziei lui Ion Barbu;

sa punctati cateva aspecte ale modernitatii liricii;

prezentarea unui text studiat;

utilizarea conceptelor operationale: tablou, fantastic, comparatie;

folosirea unor citate sugestive.

Ion Barbu (1895 - 1961), matematician de formatie, al carui nume adevarat este Dan Barbilian a introdus la noi genul de poezie ermetica.

Opera sa este destul de restransa, a publicat doua plachete "Dupa melci' (1921) si "Joc secund' (1930), insa compozitional si tematic lirica lui Barbu este extrem de diversificata. Stilisticianul Tudor

Vianu releva acest aspect atunci cand sustine ca Ion Barbu parcurge trei etape in activitatea sa literara: parnasiana, baladic - orientala si ermetica.

Barbu a creat genul de poezie moderna, intelectualista a carei receptare presupune o anume initiere. Ca orice modern opereaza cu simboluri si metafore mai greu de descifrat. Dupa cum arata si Vianu, Ion Barbu a preferat descrierile de tip parnasian, adica statice, surprinzand forme de relief, zeitati din mitologie, plante, ape {Lava, Muntii, Copacul, Raul).

O alta preferinta a poetului sunt baladele carora le-a dat o turnura moderna, prin compozitie, continut, tematica si simbolistica. Este cultivat cu mult talent fantasticul si sunt valorificate elemente din folclor (blesteme, descantece): Dupa melci, Domnisoara Hus.

In baladele Isarlak si Nastratin Hogea la Isarlak apare marginea unei cetati albe, ideale, situate la mijloc de Rau si Bun, unde pot trai din plin si bucuriile vietii, dar si cele intelectuale.

in cea de-a treia etapa, "ermetica' Vianu include poezii ca: Joc secund, Oul dogmatic, Timbru, Ritmuri pentru nuntile necesare, in care aproape fiecare cuvant are o conotatie sau o simbolistica aparte. Oul este concomitent inceputul si sfarsitul, "palat de nunta si cavou', este, de fapt, macrocosmosul reflectat in microcosmos.

Cea mai cunoscuta balada este Riga Crypto si lapona Enigel, inclusa in volumul Joc secund (1930).

Tematica o reprezinta o fantastica poveste de dragoste. (Fantasticul, termen provenit de la grecescul phantastikos - imaginat, reprezinta o categorie a esteticii, un produs al imaginatiei cu raportare la realitate. El desemneaza lucruri incredibile si apare atat in opere folclorice, cat si in cele culte.).

In partea de inceput apare tehnica povestii in rama sau a povestii in poveste. Aici este prezent un dialog intre un nuntas si un menestrel (trubadur). Dialogul realizeaza trecerea sensibila din planul real in cel fantastic. Menestrelul este rugat de nuntas sa relateze povestea trista de dragoste dintre Crypto si lapona Enigel, intr-un anume moment: "la spartul nuntii in camara', sintagme desemnand sfarsitul unei nunti. Rezulta ca, la o nunta care s-a implinit, menestrelul spune povestea despre un cuplu care nu a ajuns la nunta.

Dialogul releva faptul ca menestrelul a mai spus povestea si in alte contexte, sau cu alte ocazii, insa, de data aceasta el se lasa rugat, implorat de nuntasi, lucru marcat de epitetul "mult indaratnic menestrel.' Aceluiasi menestrel i se atribuie si alte epitete: "Menstrel trist mai aburit' care sugereaza talentul, vocatia si sensibilitatea cantaretului. Comparatia, oarecum prozaica, a menestrelului cu vinul vechi este, de asemenea, sugestiva pentru valoarea talentul cu care expune menestrelul.

(Comparatia - figura de stil prin care este evidentiata o insusire, o calitate, o dimensiune etc. prin raportarea ei la o alta insusire, calitate.

Termenii comparatiei se leaga intre ei prin elemente de relatii, cum ar fi: precum, cum, ca, ca si cum, astfel ca).

Introducerea care contine dialogul nuntas - menestrel creeaza o atmosfera lumeasca, " de chef, trecandu-se, apoi, subtil in lumea fantastica.

in partea de inceput verbele sunt la imperfect, fapt care are rezonanta de basm, plasand actiunea intr-un timp etern, nedeterminat.

Protagonistii baladei sunt doua simboluri: Riga Crypto reprezinta lumea umbrei, lumea vegetala, iar lapona Enigel face parte dintr-o lume care sta sub semnul soarelui, al intelectului.

Lapona vine de la nord, se indreapta spre sud, spre soare si, intr-un punct, are loc intalnirea cu Crypto. Drumul laponei este ca o transhumanta, el are repetabilitate, pentru ca ea isi aduce renii in fiecare an spre sud. Acest drum este simbolic, reprezinta aspiratia eterna a fiintei superioare spre absolut. Crypto se afla la polul opus, el reprezinta acea lume care sta sub semnul somnului, al organicului. El este singur si o invoca pe lapona, dorind sa o atraga in lumea sa unde are parte de "somn fraged' si "uitare'. Lapona, fiinta solara, are un ideal bine conturat, ea nu se poate opri din drum, insa nici nu ii da lui Crypto un raspuns transant, il amana: " Lasa, asteapta de te coace '. Acest lucru il plaseaza pe Crypto intr-o situatie dilematica, el va lua o hotarare extrema, va trece el de la umbra la soare, gest care il va costa propria-i viata: " Ca-i greu mult la soare sa indure/ Ciuperca cruda de padure, / Ca sufletul nu e fantana/ Decat la om, fiara batrana/ Iar la faptura mai firava/ Pahar e gandul cu otrava'.

Observam diferenta intre cele doua simboluri: fiinta superioara are profunzime, e "fiara batrana', metafora care desemneaza experienta, initierea, in timp ce Crypto e "ciuperca cruda', fiinta neexperimentata, incapabila de a se inalta spre soare, simbolul cunoasterii totale.

in acest tablou poetic (tabloul desemneaza o parte, o secventa dintr-o opera lirica in care se realizeaza o descriere sau se prezinta un portret) se surprinde sacrificiul lui Crypto care vrea sa-si demonstreze iubirea pentru lapona.

Asistam aici la o drama a celui care a incercat sa-si depaseasca propria-i conditie de fiinta marunta, plapanda, dar puternic animata de iubire. Tendinta de a-si parasi lumea este penalizata tragic: Crypto devine ciuperca otravitoare, despre care se spune ca este o fiinta nebuna, fapt care echivaleaza cu moartea.

Incompatibilitatea dintre cei doi este marcata de soare, pentru care Crypto acesta inseamna distragere, pentru Lapona el reprezinta inalta spiritualitate.

Se poate releva faptul ca in aceasta balada fiinta superioara (geniul) este femeia, ceea ce i-a indreptatit pe unii critici sa afirme ca opera lui Ion Barbu este "un Luceafar intors'. Un alt argument in sustinerea acestei afirmatii ar fi faptul ca sacrificiul suprem in favoarea iubirii il face pe Crypto, cel care reprezinta lumea vegetala, lumea plantelor inferioare.

Lapona Enigel este fiinta superioara care sta sub semnul gandirii abstracte si al intelectului ce au drept corespondent gheata polului nord si "soarele-ntelept'. Ratiunea primeaza, toate celelalte sentimente devin subordonate ei, pentru ca geniul nu isi poate dirija destinul, preocuparile si aspiratiile decat spre cunoasterea totala.