Dictionar de sinonime - litera G

Dictionar de sinonime - litera G - esinonime.com

GABARIT s. capacitate, volum. (Masina cu ~ redus.)

gabarit s. v. DIMENSIUNE. VOLUM.

gac-rsu s. v. BATLAN ROSIATIC. BAT LAN ROSU. STARC PURPURIU. STARC ROSU.

gaci s. pi. v. INDISPENSABILE IZMENE.

gad s. v. BESTIE. DIHANIE. FIARA. JIVINA. LIGHIOANA. SALBATICIUNE.

gdina s. v. BESTIE. DIHANIE. FIARA. JIVINA. LIGHIOANA. SALBATICIUNE.

GAFA s. pozna, prostie. (A comite o ~.)

gagic s. v. AMANT. CONCUBIN IUBIT. PRIETEN.

gagica s. v. AMANTA. CONCUBINA. IUBITA. PRIETENA.

gagiu s. v. AMANT. CONCUBIN. IUBIT. PRIETEN.

gaibarce s. pl v. PICIOR.

gilje s. pl. v. PICIOR.

GICA s. agatatoare, atarnatoare, (pop.) aninatore. (~ la o haina.)

gida s. v. CIMPOI.

gide s. pl. v. PICIOR.

GIE s. 1. (ORNIT.; Milvus) (reg.) cila, puhoir, sorecr, sorlta, surlicr, ulign, (prin Munt. si Olt.) surligie. (art.) closca (art.), (Olt.) de a clota. (Jocul de copii numit ~.)

gie s. v. CUCA. ERETE. ULIU.

GAITA s. (ORNIT.) 1. (Garrulus glandarius ) (Bucov.) golita, ghindr, (Transilv.) matis, (Transilv. si Ban.) zica, (Transilv.) zaici. gaita-de-munte (Nucifraga caryocatactes) = alunar, (Mold. si Bucov.) nucr.

gaita s. v. GAZ. PETROL LAMPANT.

GAJ s. amanet, garantie, (pop.) chezasie, zala. (inv. si reg.) ramas, (inv.) otj. (Lasa drept ~ un inel.)

GAL s. celt.

GALANT adj. 1. amabil, atent, curtenitor, dragut, gentil, (pop.) levent, (inv.) cortz, li-bvnic. (~ cu femeile.) 2. amoros, sentimental. (Aventura, intriga ~.)

galant adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. MARINIMOS.

GALANTAR s. vitrina. (~ unei pravalii.)

GALANTERIE s. amabilitate, atentie, curtoazie, gentilete, politete, (rar) curtcne, (inv.) lbov. (~ cu femeile.)

galanton adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. MARINIMOS.

galantone s. v. CULANTA. DARNICIE. GENEROZITATE. MARINIMIE.

GALA s. ceremonie, parada (Uniforma, iinuta de ~.)

GALA s. 1 (FITOPATOLOGIE.) cecidie gogoasa de ristic, gogoasa de stejar, (rar) galesa, (reg.) motochna, gogoasa de cerneala.

GALBEN adj , s. 1. adj. balai, balan, blond, (pop.) galbir, (inv. si reg.) plavt, (regj pla vi, plavan, plavu, (Ban.) bal. (Cu parul ~.) . adj. ingalbenit, ofiiit, palit, trecui, uscat, vested, vestejit, (pop.) galbent, (reg.) piha-vt, (Mold. si Bucov.) ugilt. (O planta, o frunza ~.) adj. ingalbenit, palid, (livr ) pal, (rar) palit, (inv. si pop.) searbad, (pop. si fam.) galbejit, (pop.) pierit, spelb, (inv. si reg.) smolit, (reg.) galbacis, (Ban. si Olt.) glfad. (~ de emotie.) 4. s. (inv.) zimt. (I-a numarat n mie de ~.) 5 s. (inv.) ughi. (~ era o moneda de aur.)

GALNA s. (CHIM.) sulfura de plumb

GALERA s. (MAR.) (inv.) catrga.

GALERE s. 1 (inv.) tinda. (~ la o casa.) (glumet) cucurigu. (~ la teatru.) . (Transilv. si Ban.) stiolna, (prin Transilv.) strec (~ de-mina.)

GALES adj. dragastos, languros, tandru. (I a aruncat o privire ~.)

galesa s. v. GALA. GOGOASA DE RISTIC GOGOASA DE STEJAR.

glfad adj. v. GALBEN. INGALBENIT. PALID.

GALIC adj. celt, celtic. (Trib ~.)

galicstc adv. v. FRANTUZESTE.

GALIN s. (TIPOGR.)sii. (Pe ~ se asaza. zatul.)

glitas. v. GAITA. ORATANIE. PASARE.

gnlte s v. CALAICAN. MELANTERIT. SULFAT FEROS.

GALN s. (MIL.) tresa. (Are ~ de ofiter.)

GALONAT adj., s. (MIL.) gradat. (Un ostas ~.)

GALOP s. (Bucov.) scpca. (~ al calului.)

GALOPA vb. (Bucov.) a scopci. (Calul ~.)

GALVANIZ vb. (TEHN.) a zinca, a zincui. (A ~ un obiect metalic.)

GALVANIZARE s. (TEHN.) zincare, zin cuire. (~ tablei.)

GALVANIZTadj. (TEHN.) zincat, zincuit. (Tabla ~.)

GAMBA s. (ANAT.) (pop.) vina.

GAMBETA s. melon. (Poarta pe cap o ~.>

GAMELA s. (reg.) sica. (Manlnca din ~.)

GMMA s. (FIZ.) microgram.

GAMMAGLOBULNA s. (BIOL.) imuno-globulina.

GANG s. coridor, culoar, (inv.) tinda. (Il poarta printr-un ~ lung.)

GANGLION s. (ANAT.) (pop.) ghindura, momita, (Olt. si Transilv.) dul.

GANGSTERSM s. banditism, jaf, talharie, (frantuzism) brigandaj, (inv. si reg.) tilhart, (reg.) robale, (inv.) talharasg, talharre, til tiarsag, talhusg. (Sllrpirea ~.)

GAR interj, car ! (Cioara face: ~ /)

GARA vb a parai. (A ~ un vehicul.)

GARAFA s (reg) sip. (C** ca vin.)

GARANT s. (JUR.) cautiune, fidejusor, (pop) chezs, (inv ) platnic, sdas.fEl este considerat ~ pentru debitor.)

GARANTA vb. 1. a asigura, (inv.) a siguripsi. (Ia ~ libertatea.) . a gira, a raspunde, (pop.) a cltezasui. (~ pentru el.)

GARANTARE s. asigurare, (pop.) chezasii ire, (inv.) siguripsre. (~ libertatilor demo-cratice. )

GARANTAT adv. absolut, bineanteles, cert, desigur, fireste, indiscutabil, natural, negresit, neandoielnic, neandoios, normal, precis, sigur. (Crezi ca vine astazi ? - ~ !)

GARANTSM s. (POLITICA) armonism, fain nsterianism, fourierism.

GARANTA s.(BOT.; Rubia tinctorum) otratel, patachina, roiba, (reg.) broci, fptnic, rumenele (pi.), buruiana fptului.

GARANTE s. 1 (JUR.) cautiune, fidejusiune, (pop ) chezasie, (inv.) adeverinta. (A depus ~ ceruta.) (JUR.) amanet, gaj, (pop.) chezasie, zalog, (inv. si reg.) ramas, (inv ) otj. (Lasa drept ~ un inel.) 3. asigurare, chezasie, (inv,) credinta. (Acest lucru constituie o ~ pentru)

GARA s. statie (Ma dau jos la ~ urmatoare. )

GARD s. 1. imprejmuire, ingraditura, ocol, uluca, (inv. si reg ) ograda, stobr, (reg.) tar cl, (Mold. si Bucov.) zapl ,, (inv.) cuprins. (Si-a ridicat un ~ In jurul curtii.) gard viu - spalier.

GARDA s. 1 (MIL.) paza, straja, (pop.) carala, (inv.) culc, pazitoare. (Sa vina ~ I) . paza, straja, veghe, (inv., in Mold.) art. (Sta de ~.) . aparatoare, (rar) straja, (inv.) scut. (~ la sabie.)

GARDERB s. dulap, sifonier, (inv. si reg.) sicriu, (prin Transilv.) cstan, (prin Ban.) ormn, (Transilv.) parschi, (Transilv. si Ma-ram.) sifn, (prin Ban.) sofranr. (Isi tine hainele in ~.)

GARDEROBA s. 1. vestiar. (Lasati hainele la ~.) imbracaminte. (~ lut se compune din)

GARDIAN s. 1. paznic, pazitor, (iesit din uz) gardist, (germanism reg.) vliter. temnicer. sergent, (pop.) gardist, vardst, (inv.) zapcu, (arg.) scatiu, sticlte. (~ dg strada.)

/nlina s v BOR. MARGINE.

GARDIST s. (POLITICA) legionar

ffardst s. v. GARDIAN. PAZNIC. PAZITOR. SERGENT

GARGARA s.(MFD.)gargariseaIa. (Face-- )

GARGARISELA s. (MED.) gargara (O ~ cu un lichid dezinfectant.)

GARGARIS vb. (MED.) (inv ) a se gar-gariza.

Sargiiriz vb. v. GARGARIS.

GARNISI vb. a impodobi, a orna, a ornamenta. (A ~ o rochie.)

GARNISRE s. impodobire, ornamentare, ornare. (~ unei rochii.)

GARNISIT adj. impodobit, ornamentat, ornat. (Rochie ~.)

GARNITURA s. set, (rar) sortiment (O -> completa de cutite.)

GAROAFA s. (BOT.) 1 (Dianlhus caryophjH lui) (reg.) cuisore (pi.), scanteitu, (Transiay. si Maram.) saschu, (Transilv.) secfu, vaz-doga, (prin Transilv.) scaunul-ccului. , (Dan-thus barbatus) garofita de gradina, (reg.) scanteta, secfu, pusca-lpului. 3. garoafa de clmp (Dianthus carthusianorum) == garofita, garoafa salbatica, (reg.) cuisore (pi,), (Transilv.) scantie; garoafa de munte (Dianthus superbus) - garofita, garoafa, salbatica, (reg.) floare domnesca ; garoafa salbatica (Dianthus carthusianorum) = garofita, garoafa de camp, (reg.) cuisore (pi.), (Transilv.) scantie ; garoafa salbatica (Dianthus superbus) = garofita, garoafa de munte, (reg.) floare-domnesca.

garoafa s. v. MICSANDRA. MICSUNEA. TOPORAS. VIOLETA. VIOREA.

garoaadepa s v ROSATEA

GAROFTA s (BOT.) 1. (Dianthus carthul sianorum) garoafa de camp, garoafa salbatica, (reg.) cuisore (pi.), (Transilv.) scantie. (Dianthus superbus) garoafa de munte, garoafa salbatica, (reg.) floare-domnesca. (Dianthus splculifolius) (reg.) barba-ngurului. 4. garofita de gradina (Dianthus barbatus) =. garoafa, (reg.) scanteta, secfu, pusca-lpuluf.

garofita-de-mre s. v. SICA.

GASTEROPOD s. (ZOOL.) gastropod, melo, (pop.) bourl, culbec, (reg.) bbita, (in jocurii de copii) codoblc.

GASTRIC adj (ANAT.) stomacal, (inv.) stomhic (Nerv ~; secretie ~.)

GASTROENTERTA s. (MED.) entero-gastrita.

GASTRONOMIE s. arta culinara.

GASTROPOD s. (ZOOL.) gasteropod, melo, (pop.) bourl, culbec, (reg.) bbita, (in jocurii de copii) codoblc

GASCA s. (peior.) banda, cardasie, clan, clica, sleahta, (livr.) coterie, (rar) tagma, (inv.) cardaslac, tacam, taraf, (fig.) bisericuta.

gasca s. v. BARACA.

GATA adj. invar., Interj., adv. adj. invar, ispravit, incheiat, sfrsit, terminat, (inv ) sa-varst. (Un iacru ~.) interj, ajunge I, atat , basta , destul , ispraveste I, inceteaza , punct , sfarseste , stai i, stop I, termina 1, (reg.) halt , (fam. si peior.) ho ! . adj. invar, pregatit. (Om ~ de plecare.) 4. adv. aproape, mai. (Fra ~ sa-l prind.) 5 adj. invar gheata, lichid, numerar, sunator, (pop. si fam.) numarator, pesin, (inv ) naht (A cumparat ceva ou bani ~.)

GATER s. joagar, (reg.) moara, (Maram. sl nordul Transilv.) spta. (Lemne taiate la ~.J

GAURA s. 1 (inv. si reg.) scorbelitra, (Mold. si Bucov.) borta. (O ~ mare in pamlnt.) deschidere, deschizatura, orificiu, (livr.) aper-tura, (Mold.) borta. (O ~ ingusta tntr-um zid.) deschizatura, spartura. (A patrunt printr-o ~.) . adancitura, cavitate, scobitura, (inv. si reg.) scorbura, (reg.) sclba, scchina, (Mold.) borta, (inv.) zgau. (O ~ intr un obiect.) 5 ruptura, spartura, (inv.) frantra. (O ~

corpul unei nave.) 6. ureche, (prin Transilv.) toarta. (~ la acul de cusut.) gavanos s v. BORCAN. gavanosl s. v BORCANAS. BORCANEL. gvadu s. art. v LEUL. gvat s. v. TATANEASA.

GAZs. 1. (FIZIOL. )part, vant, (pop ) basna, fasaila, (prin Bucov. si Maram ) tartata, (fam.) pam. (CHIM.) petrol lampant, (inv. si reg.) naft, (Mold. si Bucov.) gaita. . (CHIM.) gaz ilariant - protoxid de azot.

gaz s. v GAZORNITA

GAZDA s (livr.) amfitrion. (~ i-a primit cu multa caldura.)

gazda s. v CHIABUR.

GAZETAR s. jurnalist, publicist, ziarist. (Un ~ obiectiv.)

GAZETA s. cotidian, jurnal, ziar, (inv.) foaie. (O ~ de mare tiraj.)

GAZETARESC adj. jurnalistic, publicistic, ziaristic. (Stil ~ ; activitate ~; articol ~.)

GAZETARE s jurnalism, jurnalistica, presa, publicistica, ziaristica, (inv.) publicitate (Misiunea nobila a ~ )

GAZORNITA s. (reg.) chior, gaz (Lumina magazia cu o ~ )

GAZOTRN s. (FIZ.) fanotron. (~ este o dioda.)

gabj vb. v APUCA. INHATA. INSFACA LUA. PRINDE.

gabu vb. v. APUCA INHATA INSFACA. LUA PRINDE.

gagatle s pi. v DEDITEL.

gagat s v. PATRUNJEL.

gagata adj invar , s. v BLEG NATA FLET. NATARAU. NATANG. NEGHIOB NEROD. NETOT PROST PROSTANAC. STUPID. TONT. TONTALAU.

gaibar vb. v CATARA COCOTA RIDICA. SUL URCA.

gaina s. art v PLEIADELE.

GAINA vb. a se gainata.

gaina-lui-Dumnezu s. v BOUL-DOMNU LUL BOUL-LUI-DUMNEZEU BUBURUZA VACA-DOMNULUI.

gainar s v. BORFAS. CATUSA CHINGA ERETE. PUNGAS. ULIU

GANA s. (ORNIT.; Gallus bankiwa domestica) (reg.) tica.

gaina s. v. PALARIE.

gaina-cu-margaritre s. v BIBILICA

gaina-de-pa s. v. LISITA.

gaina-de-mre s v. BIBILICA.

gaina-parasta s v. SUNATOARE.

gainarie s. v FURTISAG

GAINAT vb a se gaina.

gainta s. v. BALUSCA.

gainusa s. art. v. PLEIADELE.

GAINUSA s. 1 (ORNIT.; Tetrastes bonasia) Ierunca, (reg.) alunr, bradiora, bradisora, iersca, gainuta-rsie, gotca-rsie, (Transilv.) pasare-imparatesca. , (ORNIT.) gainusa-de-balta (Gallinula chloropus) -= corla, (reg ) gai-nta. 3. (BOT.; Anemone ranunculoides) galbenele (pi.), pastita, deditei-galbeni (pi.), floa-rea-pastilor, floarea pasarilor, floarea vantului-galbena, (reg.) breban, pascuta, turculet, zlac,

muscerici galbeni (pi.), painea psteluf. (BOT.; Isopyrum hulictroides) (reg.) floarea-cilei, turita-lba.

gainusa s v. BALUSCA. BOUL DOM

NULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZA. CARABUS. POTARNICHE. VACA DOMNULUI.

gainuse s. pi. v. FLOAReA-PASTELUI. SCLIPET.

gainta s. v. BURUIANA-DE-CINCI DE GETE. CORLA GAINUSA-DK-BALT.

gainuta-rsie s. v. GAINUSA. IERUNCA.

GAITAN s. brandenburg, (reg.) sinr. (Haina cu ~e.)

GALAGE s. 1 balamuc, harmalaie, huiet, larma, scandal, tambalau, taraboi, tevatura, tumult, vacarm, vuiet, zarva, zgomot, (rar) lrmat, (astazi rar) strigare, (pop si fam ) chilomn, (inv. si reg.) toi, (reg.) haraimn, halalie, harhalie, tiet, tolobota, tololi, (Mold., Bucov. si Transilv.) hlca, (Transilv.) llota, (inv.) calabali'c, dandana, dananie, dandanie, galceva, (fig.) tigane, (arg.) na-sule. (Era o ~ de nedescris.) . freamat, larma, tumult, vuiet, zgomot. (Ce ~ se aude?)

GALAGIOS adj. tumultuos, turbulent, zgomotos. (O ceata ~ ; manifestatie ~.)

galatna s. v. PATLAGEA. PATLAGICA. ROSIE. TOMATA.

galatnee s. pi. v. STELITA.

galatne s. pi. v. PRIMULA.

galbacis adj v GALBEN. INGALBENIT PALID

GALBEZA s. (MED VET.) distomatoza, fascioloza.

gaibejela s. v. GALBENEALA. PALIDITATE. PALOARE

galbejit adj. v. GALBEN. INGALBENIT. PALID

galbejora s. v RACHITAN.

galbentie adj. v. CHIHLIMBARIU. GALBUI.

GALBENEA s. (BOT.) . (Rorippa amphi-bia) (reg.) hrenta, floare-de-lec. (Ranuncu-lus polyanthemos; la pi.) (reg.) boglr, piciorul-cocsului. galbenele de munte (Ranunculus carpaticus) = (reg.) piciorul-cocsului . (Anemone ranunculoides; la pi ) gainusa, pastita, deditei galbeni (pi.), floarea pastilor, floarea-pasarilor, floarea-vantului galbena, (reg.) breban, pascuta, turculet, zlac, muscerici glbeni (pi ), painea-pstelui

GALBENEALA s paliditate, paloare, (pop.) gaibejela, (inv. si reg.) sarbeze, (reg.) sarbe znie, (inv ) serbezitra. (~ fetei cuiva.)

galbenela s. v. CLOROZA GALBINARE. HEPATITA. ICTER.

galbenele s. pi v. DRETE. DUMINECEA. FILIMICA. FLOARE-DE LEAC, IARBA-DE LINGOARE PICIORUL COCSULUI

galbeni vb. v INGALBENI. OFILI. PALI TRECE. USCA VESTEJI.

galbenicis adj. v. CHIHLIMBARIU. GALBUI

gfilbenres. v. INGALBENIRE. OFILIRE. PLIRE. USCARE VESTEJIRE.

Malbent adj. v. GALBEN. INGALBENIT. OFILIT. PALIT. TRECUT. USCAT. VESTED. VESTEJIT.

galbeniu adj. v. CHIHLIMBAR IU. GALBUI.

galbeni s. v. LUBIT.

galbemsa s. v. BURUIANA DE-CINCI-DGETE.' SCRANTITOARE.

GALBINRE s. . (MED.) hepatita, icter, (pop.) galbenela. . (BOT.; Serratula tinctoria) (reg.) palamda. (Olt.) serpt.

galbinre s. v. ROSTOPASCA.

galbinlc s. pi. v. BURETE-GALBEN.

qalbiiiele-grse s. pi. v. PAPADIE.

.galbinta s. v. SUGEL-GALBEN.

galbioara s. v. PRESURA.

gaibir adj. v. BALAI. BALAN. BLOND. CHIHLIMBARUL GALBEN. GALBUI.

((albiori s. pi. v. BURETE-GALBEN.

galbui adj. v. CHIHLIMBARUL GALBUI.

glbi s. v. PEPENE.

GALBUI adj. 1. chihlimbariu, (rar) sulfuru, untdeicmnu, (pop.) gaibir, galbu, nautu, so-i'raau, (reg.) galbentic, galbenicis. galbeniu, galburu. (Reflexe ~.) sarg. (Cnl~.)

galburu adj. v. CHIHLIMBARIU. GALBUI.

GALEATA s. 1. caldare, (Bucov. si prin nordul Mold.) saflc, (Olt., Ban. si Transilv.) vadra. (Bea apa din ~.) . ciutura. (Cu ~ se scoale apa din flnllna.)

GALETSA s. caldarusa. (O ~ eu nisip.)

GALIGAN s. lungan, vlajgan, (pop. si fam.) magadn, magadau, zdragn, (pop.) zapin, (prin Bucov.) bangau, (Mold. si Bucov.) cobli-

zn, zablau, (prin Olt.) jarcalte, (prin Munt.) chirlopn, (E un ~ fit toate zilele.)

galsca s. v. SARMA.

galustle s. pi. v. PAPANAS.

gamn s. v. MANCACIOS. MANCAU.

GAMALIE s. maciulie, (reg.) caciule. (~ de ac, de chibrit.)

GAOACE s. coaja. (~ a oului.)

gaoza s. v. ANUS. VAGIN.

GARAFIORA s. (reg.) sipusr. (O ~ cu apa.)

GARGARITA s. (ENTOM.) 1 (Bruchus pisi) (reg.) mazarr. . (Tinea granella) (reg.) molie-

gargarita s. v. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU BUBURUZA. VACA-DOMNULUI.

GARGAUN s. (ENTOM.; Vespa crabro) barzaun, (reg.) bazgan, bizalau, bizgr, taun, albimi tignului, albina-tiganesc, viespe bon-(lresea, viespe-gargane, (Transilv.) gan, gauni, (Bucov.) viespar, viespi.

alina s. v. CURATURA.

GASELNITA s. (ENTOM ; Galleria melo-nelta) (reg.) molia-albnelor, molie-de stp.

GASI vb. 1 a afla, a descoperi, (astazi rar) a pricepe, (inv. si pop.) a oblici, (pop. si fain.) a dibaci, a dibui, (inv.) a ispiti, a izvodi. (A ~ o comoara.) 2. a afla, a prinde. (Voia sa-l ~ singur ca sa-i poala vorbi.) 3. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora.

a face, a gindi, a imagina, a inventa, a nascoci, a planui, a plasmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (inv. si pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a inchipui, (reg.) a tocmi, (inv.) a unelti, (fig.) a naste, a urzi. a zamisli. (A ~ un nou sistem de.) a se afla, a exista, a fi, (pop.) a sta. (Se ~ acolo marfuri In mare cantitate.) 5. a se afla, a fi, a sta. (Plicul se ~ pe masa nedesfacut.) G. a se afla, a fi, a figura, a se numara. (Se ~ printre invitati.) 7. a se afla, a se pomeni, a se trezi, a se vedea. (S-a ~ incoltit de creditori.) ii a se afla, a fi, a se situa, a veni, (inv. si pop.) a cadea. (Salul se ~ pe Olt.) !). a avea, a poseda, a sti. (~ eu solutia problemei.) 10. a avea, a exista, a fi. (~ rine sam-ojute.) 11. a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a gindi, a judeca, a opina, a socoti, (pop.) a chiti, a cugeta, (inv.) a cunoaste, a numara. (Eu ~ ca asa trebuie sa facem.)

flas vb. v. INTALNI. VEDEA.

GASRE s. aflare, descoperire. (~ unui lucru ascuns.)

galvb. v. EPUIZA. ISPRAVI. INCHEIA. SFARSI. TERMINA.

gatre s. v. ISPRAVIRE. ISPRAVIT

INCHEIERE. SFARSIRE. SFARSIT. TERMINARE; TERMINAT.

GATEALA s. podoaba, (rar) moda, (pop.) dichis. (Obiecte de ~ feminina.)

GAT.I s. (mai ales la pi.) surcea, surcica, uscatura, vreasc, (inv. si reg.) tars, (reg.) rn eota, rscota, (prin Bucov.) clenci, (prin Transilv.) habadc, pgmete (pi.), (prin Munt.) rburi (pi.), (prin Bucov.) slnita, (prin Transilv.) sfargci, (Ban.) sba, (inv.) sormnt (Face focul cu niste ~.)

gatejl s. v. PITULICE.

GAT vb. 1. a (se) aranja, a (se) dichisi, a t,se) ferchezui, a (se) impodobi, a (se) spilcui, (pop. si fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop.) a (se) drege, a (se) mota, (inv. si reg.) a (se( muchi-lipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) cistiga, (prin Transilv. si Maram.) a (se) padai, (prin Mold.) a (se) putui, (prin Transilv. si Mold.) a (se) putului, (Ban.) a (se) schili, (inv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) sucari. (Ce le-ai ~ asa ?) 2. a decora, a impodobi, a infrumuseta, a orna, a ornamenta, a pavoaza (A ~ un interior.) . a face, a pregati, a prepara, (inv. si pop.) a preface, (Transilv. si Ban.) a pazi, (Transilv.) a socaci. (~ mlnca-rea.)

gatvb. v ASASINA. CONSUMA EPUIZA ISPRAVI. INCHEIA. OMORI. PREGATI PREPARA. SFARSI. SUPRIMA. TER-

MINA. UCIDE.

GATRE s. I aranjare, dichiseala, dichisire, ferchezuiala, ferchezuire, spilcuiala, spilcuire, (pop. si fam. depr.) sclivisela, sclivisre. (Ce-i ~ asta la tine?) . decorare, decoratie, impodobire, infrumusetare, ornamentare, ornare, pavoazare. (~ unei cladiri.) facere, facut, gatit, pregatire, pregatit, preparare, preparat. (~ mlncarii.)

GATfT adj. 1. aranjat, cochet, dichisit, elegant, ferches, ferchezuit, ingrijit, spilcuit, (pop. si fam. depr.) sclivist, (pop.) dres, (Transilv

si Ban.) cnas, (Transilv.) nilcos, (turcism inv.) muchelf. (Om ~.) decorat, im podoiit, infrumusetat, ornamentat, ornat, pavoaz.,!, (prin Munt.) taxidt. (O cladire frumos ~.) pregatit, preparat, (inv.) prefacut. (Mimare ~.)

GATT s. facere, facut, gatire, pregatire, .pregatit, preparare, preparat. (~ mlncaril.)

ifan s. v. BARZAUN. GARGAUN.

anni vb v. GAURI. PERFORA. SCOBI. SFREDELI. STRAPUNGE.

tlaiin re s. v. GAURIRE. GAURIT. PERFORARE. PERFORA'l'. PERFORATIE. SCO-BIRE. SCOBIT. SFREDELIRE. SFREDELIT. STRAPUNGERE. STRAPUNS.

gauni __ s. v. BARZAUN. GARGAUN.

GAUNOS adj. 1 scorburos, (rar) desert, (reg.) borts, bosturs, buduganis, bustihs, buturs, corobais, corobans. scorborost, scro-bs, stups (Trunchi ~ de copac.) 2 gol, sec. (Nuci ~.) 3. (MED.) cariat, gaurit, stricat, (inv. si reg.) scorborost, scorburos. (Masea ~.)

GAUNOS vb. (pop.) a se scorborosi, (reg.) a re scorburi. (Trunchiul de copac s-a ~.)

gaunosi tura s. v. SCORBURA.

(faurar s._ v. STRECURATOARE.

GAUREA s. gaurica, gaurice, (Mold. si Bu-.cov. . borticca.

gure s v. TOPORAS. VIOLETA. VIOREA .

GAUR vb. 1 a perfora, a scobi, a sfredeli, a strapunge, (inv. si reg.) a petrece, a potricali, <reg.( a gauni, a sfredelusi, (Mold. si Bucov.) a borteli, a borti, (prin Ban.) a butori, (Olt.) a razbici, (prin vestul Transilv.) a seiidiri. (A ~ Inlr-un material dur.) 2. a (se) perfora, a (se) .sparge. (Blidul s-a ~ in fund.) 3. a (se) rupe, a (se) sfasia, a (se) uza, a (se) zdrentui, (pop. si fam.) a (se) flenduri. (Haina i s-a ~ de tot.) . (MED.) a se caria, a se strica, (reg.) a se scor-borosi. (Dintii i s-au ~.)

flaisri vb. v. COMPOSTA.

GAURCA s. gaurea, gaurice, (Mold. si Buce', i borticca.

GAURCE s. gaurea, gaurica, (Mold. si Bucov ) borticca.

GAURRE s. 1. gaurit, perforare, perforat, perforatie, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit, strapungere, strapuns, (reg.) gaunre, (Mold. si Bucov.) bortelre. (~ unui malerial dur.) spargere. (~ vasului la fund.)

gaurre s. v. COMPOSTARE.

GAURIT adj. 1 perforat, scobit, sfredelit', strapuns, (inv. si reg.) potricait, (Mold. si Bucov.) bortelit, bortit. (Metal ~.) spart (O c-util ~ ) rupt, sfisiat, uzat, zdrentaros, zdrentuit, (pop.) zdreuts. (Haine ~.) .i. (MED.) cariat, gaunos, stricat, (inv. si reg.) scorborost, scorburos. (Masea ~.)

GAURT s. gaurire, perforare, perforat, perforatie, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit, strapungere, strapuns, (reg.) gaunre, (Mold. si Bucov.) bortelre. (~ u.iui material dur. )

GU'N s. 1. (GEOGR.) crov, padina, (Mold* si Bucov.) coscova. scafa. (~ pentru bucate.)

gavan s. v. ADANCITURA. ORBITA POI LONIC. SCOBITURA. ' ^r

gavant adj. v. AD INCAT CONCAV SCOBIT.

gavanatra s. v. ADANCITURA. CON-

CA VITA TE. SCOBITURA.

gavzd s. v. CUI. IC. PANA.

gavozd vb. v. BURDUSI. GHEMUI INDESA. INGHESUI. INGRAMADI. PIRONI TICSI. ;f INTUI.

GAZAR s. pacurar.

gazdcadj v. AVUT. BOGAT. INSTARIT SITUAT.

gazdc s. v. CHIABUR.

GAZDU vb. a adaposti, a primi, (pop.) a pripasi, a salaslui, (reg.) a salasi, (Bucov.) a incortela, (prin Ban. si Transilv.) a salui, (inv.) a conaci, a fagadui, a salasui. (L a ~ cu caldura in casa lui.)

GAZDUIRE s. |. adapostire, primire, (Bucov.) incortelre. (~ cuiva In casa lui.) adapost, salas, (pop.) salaslure. (Cere ~ ; se ingrijeste de ~.)

geaba adv. v. DEGEABA. GRATIS. GRATUIT. INUTIL. ZADARNIC.

gealt s. v. CALAU. GADE.

GEALAU s. (TEHN.) (rsg.) buhai, (Mold.) robnc. (Rindeluieste cu ~.)

GEAM s. . fereastra. (Se uita pe ~.) 2. sticla. (O veranda cu ~.)

geam s. v. MONOCLU.

GEAMANTAN s. valiza, (pop.) cufar.

GEAMANTNS s. valijoara, valiziita.

GEAMAT s. scincet, tinguire, vaier, vaiet, (rar) scancela, (inv.) scineitra. (Un ~ de durere.)

geamat s_; v. FREAMAT. VI.IAIT.

GEAMBS s. (inv. si reg.) sfirnr, (reg ) mcler (~ de cai.)

GEAMBASE s. geambaslac. (Negustoria de cai sau ~.)

GEAMBASLAC s. geambasic. (Se ocupa cu ~ ) GEAMGIU s. sticlar, (Mold., Bucov. si Transilv.) glajr.

GEAME s. (BIS.) moschee, (inv.) mecet (~ la musulmani.)

GEAMLIC s. (rar) vitrj. (~ unei marchize.) geampar s. v. CASTANIETA. geana s. v. PLEOAPA.

GEANTA s. 1 mapa, servieta. (Tine dosarele in ~.) poseta. (Scoate rujul din ~.) . tasca. (Vlnatorul purta o ~.)

GEANTA s. janta (~ a rotii unei masini.) geanta s. v. CARTUSIERA. jerman s. v. FURCA. GEL s. (CHIM.) 1 (pop.) piftie. 2 gel de silice - silicagel.

GELT s. (ORNIT.; Muscicapa striata) muscar.

GELATINIZ vb. a (se) gelifica. GELATINIZRE s. gelificare. GELATINOS adj. cleios, mucos, viscos (Secretie ~.) GELIFICA vb. a (se) gelatiniza. GELIFICARE s. gelatinizare.

GELOS adj. 1. (rar) banuitor, (pop.) temator, (inv.) zuliar. (Un sat ~ ) invidios, pizmas, pizmuitor, ranchiunos, (pop. si fam.) ciuds, (reg.) zacs, (Transilv ) dacs, (inv.) piz matr, pizmatret, ravnitr, zavistis, zavs-tnic, zavistuitr, zuliar. (Om ~ pe succesele altuia.) __

GELZA s. agar-agar (~ se extrage din alge.)

GELOZE s. 1. (pop.) temere, temut, (inv.) jaluze, zule. (~ unui sot.) ciuda, invidie, necaz, pica, pizma, pornire, ranchiuna, (rar) inciudre, (pop.) naduf, obida, pizmure, pofida, (inv., reg. si fam.) parapon, (inv. si reg., inBu-cov.) basau, (inv si reg.) mar z, scrba, (reg.) pilda, zacasela, zacase, (prin Mold.) banat, (Transilv.) dca, (Ban. si Olt.) int, (Mold.) pxie, (iny.) patos, rapstre, ravnre, zavistie, zavistnlcfe, (fam.) boala. (Il roade ~; simte o ~ nestaplnita pe)

GELU vb. a rindela, a rindelui, (pop.) a fatui.

GELURE s rindelare, rindeluire, rindtluit, (pop.) fatuila, fature, fatut. (~ unei scln-duri.)

GELUT adj. rindeluit (Scindara ~.)

GEMANRE s. (TEHN.) furculita, (reg ) ciorobarta, Hsita. (~ la car.)

GEMANRITA s (BOT.; Orchis paplliona-cea) bujorel, (reg.) porinic, sculatore.

gemanrita s. v PORINIC. SALEP. UN-TUL VACII

GEME vb. a se lamenta, a se tangui, a se raita, (inv. si reg.) a (se) scrivi. (~ de durere.)

GEMENII s pl.art. (ASTRON.) (pop ) fratii (pi. art )

geminat adj. v IMPERECHEAT INGEMANAT.

gemintie s. v. IMPERECHERE. INGEMANARE.

GMMA s.art. (ASTRON.)perla (art ), (reg.) casa (art.), cociorva (art.), coliba (art.). (~ este steaua cea mai stralucitoare din coroana boreala.)

GEN s. 1. fel, mod, soi, specie, specimen, tip, varietate, (reg.) mdru. (Exista urmatoarele ~ de silogisme) . categorie, fel, soi, specie, speta, tip, (inv. si pop.) seama, (fig. peior.) poama, samanta, scula, stamba, tacm. (Ce ~ de om o fi si asta I) categorie, clasa, fel, soi, specie, speta, tip, varietate, (inv. si reg.) ruda. (Un anumit ~ de indivizi.) categorie, fel, soi, teapa, (fig ) calibru, (reg. fig.) panura. (Avea doar prieteni de ~ lui.) 5 categorie, chip, fel, neam, soi, sort, specie, tip, varietate, (reg.) made, sad, (inv , mai ales in Transilv.) plasa (Toate ~ de fructe.) 6 caracter, factura, fel, natura. (Lucrare de un ~ aparte.) , chip, fel. maniera, mod, sens, (rar) spirit (Se pot face fi alte observatii In acelasi ~ ) .fel, maniera, mod, modalitate, regim, sistem, stil. (~ de viata.) fel, mod, soi. (Are un ~f de timiditate nejustificata.) . (GRAM.) (inv ) sex.^(Sub-ttantiv de ~ feminin. >

GENEALOGIE s (inv ) spita. (A stabili ~ cuiva.)

GENERA vb. a cauza, a declansa, a determina, a dezlantui, a isca, a naste, a pricinui, a prilejui, a produce, a provoca, a starni, (inv. si reg.) a scorni, (inv.) a pricini, a prileji. (Ai tudinea lui a ~ discutii furtunoase.)

GENERAL adj. colectiv, comun, obstesc, public. (Probleme de interes ~.) obstesc. universal. (Pace ~ ) unanim. (Parerea ~.;

GENERAL DE BRIGADA s. (MIL.) (inv.) brigadier.

GENERALISIM s. (MIL.) (inv.) arhistr tig.

GENERALITATE s. universalitate.

GENERALIZA vb. (rar) a universaliza. (A ~ unele constatari particulare.)

GENERARE s. cauzare, declansare, determinare, pricinuire, prlejuire, producere, provocare, (rar) provoctie. (~ unei puternice impotriviri.)

GENERATOARE s (MAT.) (inv.) genera-trce.

generatrce s. v. GENERATOARE.

GENERATIE s (inv. si pop ) neam, (pop. si fam.) spita, (inv.) rod, ruda, rudenie (Plna la a saptea ~.)

GENEROS adj. culant, darnic, marinimos, (livr.) munificnt, (rar) galant, (inv.) darui-tr, filotm, magnanm, marinm, (fam.) galanton, (fig.) larg. (Un om ~.) 2. ales, marinimos, nobil. (Animat de sentimente ~.)

GENEROZITATE s. 1. culanta, darnicie, marinimie, (livr.) liberalitte, munificnta, (inv.) filotimie, magnanimitte, marinimozitte, marime, (fam.) galantone, (fig larghete. (Un om de o rara ~.) marinimie, noblete. (~ sufletului sau.)

GENEZA s. 1. origine, (livr.) matrice. (~ unui fenomen.) (BIS.) creatie, facere, (inv.) nastere, rdina, roditra, tvornie. (Cartea ~, tn Biblie.)

geneza s. v APARITIE. IVIRE.

genfstra s. v. DROB. DROBITA.

GENL s. (CHIM.) metol.

GENOTP s. (BIOL.) germen, plasma germinativa.

GENTL adj amabil, atent, curtenitor, dragut, galant, (pop.) levent, (inv.) cortz, libv-nic. (~ cu femeile.)

GENTILETE s. amabilitate, atentie, curtoazie, galanterie, politete, (rar) curtenie, (inv.) lbov (~ cu femeile.)

GENTILOM s. aristocrat, nobil, patrician, (rar) magnat (Un ~ din apusul feudal al Ewo~ pei.)

GENTULTA s. gentuta.

GENTTA s. gentulita.

GENTINA s. (BOT.; Gentiana) ghintura, (reg.) cupe (pi.), ochince, serpanta, fierea pamntului

genuflexiune s. v. INGENUNCHERE.

genuin adj. v NATURAL. PUR. VERITABIL.

genune s. v ABIS. ADANC. MARE. PRAPASTIE.

GEOBOTNICA s. fitogeografie.

GEOGRAF s. (inv.) scriitor de pami'nt.

GEOGRAFE s geografia populatiei = antro-pcgeografie, geografie umana ; geografie amant =-aiitropogeografie, geografia populatiei.

GEOLOGE s. geologie istorica = stratigrafie ; geologie tehnica si inginereasca - geoteh-HIca.

GEOMETRIE PLANA s. planimetrie.

GEOMETRU s. topograf.

GEOTECTNICA s. (GEOL.) tectonica

GEOTHNICA s. geologie tehnica si ingi-i-ereasca.

gerh s. v. CHIRURG.

(ferr s. v. IANUARIE.

fieieme s. v. AMENDA. PENALITATE PENALIZARE.

aerij s. v. JARGON.

GERMAN s., adj. 1 s neamt adj germa-.ic, nemtesc, (inv.) tudsc. (Populatie ~.)

GERMANA s. germanca, nemtoaica.

GERMNCA s. germana, nemtoaica.

GERMANIC adj. german, nemtesc, (inv.) indese. (Populatie ~.)

GERMANIZA vb. (rar) a (se) nemti

GERMANOFL adj , s. filogerman, nemto-

in.

germanr s. v. MARTIE.

GERMEN s. 1 (BOT.) embrion, (pop.) plod. (l/in ~ se formeazaplantula.) . (BIOL.) geno-:p, plasma germinativa.

t|rmen s. v. EMBRION IZVOR.

GERMINA vb. (BOT.) a. iesi, a incolti, a miji, a rasari. (Plantele au ~.)

GERMINARE s. (BOT.) germinatie, incol-tire, incoltit, rasarire, rasarit. (~ unei plante.)

GERMINAT adj. (BOT.) incoltit, rasarit. (Planta ~ )

GERMINATIV adj. (BIOL.) germinator (Puterea ~ a unei seminte.)

GERMINATOR adj. (BIOL.) germinativ (Puterea ~ a unei seminte.)

GERMINATIEs (BOT.) germinare, incoltire, incoltit, rasarire, rasarit. (~ unei plante.)

GEROS adj. friguros, rece, (inv. si pop.) inre. (O iarna ~.)

GERUNZIU s. (GRAM.) participiu prezent.

GEST s. atitudine, comportare, purtare. (~ iui m-a miscat.)

GESTALTSM s. (PSIH.) structuralism psihologic

GESTATIE s. (BIOL.) sarcina. (In timpul ~.)

GESTICULARE s. gesticulatie.

GESTICULATIE s. gesticulare.

GESTIONAR s. responsabil. (~ magazinului.)

GESTZA s. (MED.) disgravidie.

GET s., adj 1. s. dac (Dacii erau numiti ~ de catre greci.) adj. dac, dacic, getic. GHEATA adj. invar, gata, lichid, numerar, sunator, (pop. si fam.) numarator, pesin, (inv.) naht. (A cumpara ceva cu bani ~ )

gheata s. v AGURIJOARA. GRINDINA PIATRA. PORTULACA.

gheb s. v. CIFOZA COCOASA GIBO-ZITATE. ghba s v. ZEGHE.

GHEBE s. pi. (BOT.; Armillaria mellea) (reg.) opintci (pi.), popnci (pi.).

GHEBOS adj. 1 (MED.) cifos, cocosat, ghebosat, (Transilv.) ppos. (Om ~.) . ghe-bosat, garbov, garbovit, incovoiat (~ de ba-trlnete.)

GHEBOS vb. a se cocarja, a se cocosa, a s* garbovi, a se incovoia, a se indoi. (Bietul om s-a ~ de tot de batrlnefe.)

GHEBOSAT adj. 1 (MED.) cifos, cocosat,

ghebos, (Transilv.) ppos. (Om ~.) ghebos,

girbov, garbovit, incovoiat. (~ de baranete.l

gheena s. v. IAD. INFERN.

ghelci s v. GHIBORT PALAMIDA-DE-

BALTA.

ghelir s. v. BENEFICIU. CHILIPIR. CAS-TIG. PROFIT. VENIT. ghlmes s. v. GHIBORT. GHEM s. (ANAT ) foios. (~ al stomacului rumegatoarelor.) ghems s. v. LILIPUTAN. PITIC. GHEMOTC s. cocolos, mototol, (reg.) bobo-ls, tomosa, (Olt si Munt.) toltosa. (A facaif hlrtia ~ )

GHEMU vb. 1 a se chirci, a se contracta, a se inchirci, a se strange, a se zgarci, (pop.) a se ciuciuli, a se starci, (reg.) a se tambusi, (Olt., Ban. si Transilv.) a se zguli. (S-a ~ da durere.) 2. a burdusi, a indesa, a inghesui, a ingramadi, a ticsi, (rar) a tescui, (inv. sl pop.) a stramtora, (reg.) a bucsi, (prin Transilv. si Mold.) a bacsi, (prin Mold.) a bosoli, (,MoId. si Transilv ) a desagi, (Mold.) a gavozdi, (fig.) a captusi. (A ~ toate intr un sac.) 3 a (se) incarliga, a (se) incolaci, a (se) incovriga, a (se) infasura, a (se) invalatuci, a (se) rasuci, a (se) suci, (reg.) a (se) covriga, a (se) incola-taci, (inv.) a (se) invalui. (Se ~ in jurul) GHEMURE s. chircire, contractare, inchir-cire, strangere, zgarcire. (~ cuiva din cauta durerilor.)

GHEMUT adj. 1 chircit, contractat, inchircit, strans, zgarcit, (pop.) ciuciult, starct, (reg.) tambust, (Olt., Ban. si Transilv.) zgult. (Om ~ de durere.) strans, (Mold.) incincht. (Sta~.| indesat, inghesuit, ingramadit. (Stateau - ca vai de lume.)

GHEMULT s. ghemusor, (rar) ghemt GHEMUSR s. ghemulet, (rar) gheint. ghemt s. v GHEMULET. GHEMUSOR. ghenrie s. v IANUARIE. gherdn s. v COLAN. COLIER SALBA. SIRAG.

GHERETA s. chiosc, toneta. (O ~ d paine.)

GHERGHEF s (reg ) razboi (Lucreaza ia ~.)

gherghn s. v. PADUCEL

GHERGHINA s. (BOT.; Dahlia cultorum) dalie, (Transilv. si Maram.) leurdina.

gherln s. v. GUZGAN. SOBOLAN.

gherla s. v. AREST. INCHISOARE. OCNA. PENITENCIAR. PUSCARIE. TEMNITA.

ghcrnian s. v. CUMPANA.

gherme s. v. CERCEL. SCOABA.

gherc s. v. REDINGOTA.

ghcsft s. v. AFACERE. SPECULATIE.

GHETRA s. (inv.) valtrap. (~ pentru incaltaminte.)

GHETTA s. (prin Maram.) topancta. (~ pentru copii.)

GHETR s. racitor. (Pune carnea la ~.)

GHETAR PLUTITOR s. (GEOGR.) aisberg, munte de gheata.

glietiso ra s. v. AGURIJOARA. PORTU-LC. RACOVINA. SCANTEIOARA.

GHETUS s. 1. polei, (inv. si reg.) poldita, (reg.) poleiala, polcic, sticls. (Afara e ~.) alunecus, lunecus, (reg.) rapags, (Ban.) rpag. (Se da pe ~.)

gheuni s. v. TARNACOP.

qhibironca s. v. CARTOF.

GHIBRT s. (1HT.; Acerina cernua) (reg.) ghelci, ghlmes, mos, raspar.

GHICI vb. 1. a intui, a intrevedea, a intrezari, a prevedea, a sesiza, (fig.) a mirosi, a patrunde. (A ~ desfasurarea evenimentelor.) a afla, a descoperi, (rar) a banui. (Ai ~ ce-am vrut sa spun.) 3. a banui, a crede, a gandi, a-si imagina, a-.si inchipui, a intrezari, a presupune, a prevedea, a socoti, a sti, a visa, (rar) a prevesti, (inv. si reg.) a nadai, (reg.) a chibzui, a probalui, (fig.) a mirosi. (Cine ar fi ~ ca se va inlimpla astfel?) . a dezlega. (A ~ o cimilitura.) 5. a prevesti, a prezice. a proroci, (frantuzism inv.) a devina. (A ~ viitorul cuiva.)

GHICITOARE s. (rar) enigma, (pop.) cimilitura, (Ban.) ciumelcitra.

GHICITOR s. prezicator, (inv.) provdet.

ghicitori s. pi. v. BRANDUSA. MASEAUA-CIUTEI.

GHID s. . calauza, indreptar, indrumar, indrumator, (Iivr.) vademecum, (inv.) prvet. (Un ~ editai pentru turisti.) . calauza, indrumator, (livr.) cicerone. (X este ~ Inlr-un muzeu.)

GHIDA vb. I a (se) calauzi, a (se) conduce, a (se) indruma, a (se) orienta, (inv.) a (se) po-vatui. (A ~ pe un drum; dupa ce principii se ~ ) . a calauzi, a conduce, a dirija, a indrepta, a indruma, a orienta, (inv.) a tocmi. (O ~ pe calea cea buna.) . a calauzi, a conduce, a duce, a indruma. (O ~ prin toate muzeele.) a calauzi, a conduce, a dirija, a indruma, a povatui, a sfatui, (inv.) a drege, a miji, a nastavi. (L a ~ bine in viata.)

GHIDARE s. calauzire, conducere, dirijare, indreptare, indrumare, orientare. (~ cuiva pe drumul cel bun.)

GHIDRN s. (IHT.; Gasterosteus aculeatus) (reg.) mos-cu-trei-gmmpi, peste-cu-ghmpi, peste-cu-tpi, peste tigansc.

ghidus adj. v. GLUMET. PIAZLIU. POZNAS. VESEL.

ghidus s. v. BUFON. MASCARICI PAIATA.

GHIDUSE s. gluma, nazbatie, nazdravanie, nebunie, pozna, strengaric, (prin Ban.) posovica, (Mold.) prja, prujitra, (Muid., Bucov. si Transilv.) saga, (prin Ban. si Tra usii v.) salma, (prin Transilv. si Olt.) soda, (pri;-. Olt. si Murit.) sona, (Transilv., Ban. si Olt., o-znie. (Transilv.) sozie, (Mold.) tam'asg. prin Olt.) zgonda, (inv.) cabuzlac, (fam.)' pVui.va-ne. (A face o ~.) farsa, festa, gluma, pacaleala, pacaltura, pozna, strengaric. pop. si fam.) renghi, sotie, (reg ) nsarmba, peaa, (Ban. si Transilv.) misculnta, (prin Bai. si Transilv.) salma, (prin Transilv.) sancauuic, (prin Transilv. si Munt.) sancale, (inv.) bo.i.-ii. (Lasa-te de ~ii!)

ghiduses. v. BUFONERIE. CARAGHIOS-LAC. CLOVNERIE. COMICARIE. GIUMBUSLUC.

GHIFTU vb. a (se) imbuiba, a (se) indopa, (prin Transilv. si Maram.) a (se) crivi, iOt.> a (se) incatarama. (S-a ~ cu mincarc.y

GHIFTURE s. imbuibare, indopare, (pop.> sat. (De atlia ~ s-a si imbolnavit.)

GHIFTUT adj. imbuibat, indopat. (Or.: ~ de mlncare.)

ghigrt s. v. BIBAN.

ghlie s. v. SALVIE-ALBA.

GHILIMELE s. pi. (LIKGV.) semnele citarii (pi.), (inv.) aducatoare, semnul aducerii.

GHIMBER s. (BOT.; Zingiber offichiaie} (reg.) radacina-de-piper-lb.

ghime s. v. CORABIE.

GHIMPR1TA s. (BOT.; Cnjpsis acul,-ta} (reg.) iarba-vatamatrii, iarba-ghimposa.

GHAMPE s. 1 (BOT.; Onopordon acanlhium)' ciulin, scai, seaiete, (reg.) palamda, sita zanc-lor. 2 (BOT.; Ccntaurea calcitrapa) seaiete,. scai ghimpos, (reg.) vadana, pasul-drpiei. scai-marunt, scaiul drcului, scai- voinicesc. . (W/T.; Ruscus aculeatus) (reg.) mcrisr. . (BOT.} maracine, spin, teapa, tepusa, (reg.) steap. (Macesul e plin de ~; s-a intepat intr-u. ~ al macesului.) 5 (AA'AT.) teapa. (~ la arici.>

ghimpe s. v. HOLERA. SCAI.

GIIIMPS adj. maracinos, spinos, tepos,. (pop.) inghimpt, (inv.) ciulins, scaios. (Plante ~; terenuri ~.)

GHIN s. (TEHN.) 1. (reg.) scoaba. (~ ai rotarului, dulgherului.) semen. (~ pentru taierea copcilor In gheata.)

ghincr s. v. CIULIN.

ghindr s. v. GAITA. STEJAR.

GHINDA s. spatie, trefla, (reg.) cruce. (~ la jocul de carti.)

ghndura s v AMIGDALA GANGLION.. GLANDULA.

ghindurs adj. v. GLANDULOS.

GHINION s. nenoroc, nesansa, (inv.) ursuz-lac. (A avut ~.)

GHINIONSTadj. nenorocos, pagubos, (fam > nebafts (Om ~.)

GHNTURA s. (BOT.; Geniana) gentiana, (reg.) cupe (pi.), ochince, serpnta, fierea-pamantului

(fhintura s. v. FIEREA-PAMANTULUI. POTROACA. TINTAURA.

.(hanture s. v. FIEREA-PAMANTULUI. POTROACA. TINTAURA.

GHIOAGA s. (reg.) nagec, (inv.) spa. <(~ temea ca arma de lupta.)

ghioaga s. v. BATA. CIOMAG. MACIUCA.

fhiob s. v PUTINA.

ifbiobult s. v. PUTLNICA.

GHIOC s. (BOT.; Centaurea phrygia) (reg.) dirt■. smoc, zglvc, floarea-flrilor.

fl'iK.e s. v. ALBASTREA. ALBASTRICA. ALBSTRITA. VINETEA. VINETICA.

GHIOCEL s. (BOT.) . (Galanthm nwalis) (reg ! aisr, clopotei (pi.), coconi (pi.), coco-ri >!.), primavarta, primavarta, pur, (Olt.) toi:' . .'osl. ghiocei-mari (Leucojum aesti-vwr. = (reg.) lsce (pi.), nodte (pi.), oma-tii.f '.pi.).

(juioel s. v NARCISA. ROSATEA.

Ihiold s. v. BRANCI. GHIONT. IZBITURA. IMBRANCEALA. IMBRANCITURA. IMI NSATURA.

GHIONOAlE s. (ORNIT.) ciocanitoare, (reg.) ijocaiiitore, scobitoare, tocanitore, verdica, ve: - i.tica, virdre. (~ denumeste mai multe spcai de pasari arboricole.)

(jhionoaie-verde s. v. VIRDARE.

GHIONI s. (TEHN.) (prin Maram. si Transilv.) sapa, (prin Transilv.) stioca. (~ se foloseste la lucrarile de abataj.)

GHIONT s. brinci, izbitura, itnbrinceala, imbrancitura, impunsatura, (reg.) gliiold, stos, (Mold ) blenda, dupc, (Ban.) ponca, (prin Olt. si Munt.) potirng. (l-a dat un ~.)

GKONT vb. a (se) izbi, a (se) imboldi, a (se) imbranci, a (se) impinge, a (se) inghionti, (pop.) a (se) busi, (reg.) a (se) briaci, a (se) inghioldi, (prin Mold.) a (se) blendi, a (se) blencisi, a (se) dupaci, (prin Olt. si Ban.) a (se) popandi. (A'a va mai ~ I)

GHIONTRE s. imboldire, imbranceala, inib.■'ncire, imbrancitura, impingere, inghionteala, inghiontire, (reg.) inghioldela, inghiol-din.

l.i'.rln adj., s. v. BADARAN. GROSO LAN. MITOCAN. MARLAN. MARLANOI. MOCOFAN. MOJIC. NECIVILIZAT. NEPO-LincOS ORDINAR. TARANOI. TOAPA. TOP! R LAN. VUL GAR.

!)teo.-$n s. v. GUZGAN. SOBOLAN

ijasi-rta vb. v. CHIORAI.

fa.ea s. v. GLOABA. MARTOAGA.

GHIPS s. (M/N.) ipsos, (inv.) plstru. (Statueta de ~.)

GHRCA s. (BOT.; Triticum duram) (reg.) gri.i re.

GHIRLANDA s. (inv.) feston. (O ~ pe fntiil.i unei cladiri.)

f)Inrtc s. v. URLUP.

((iustina s. v. CARTOF.

GHIUDN s. (reg.) rischig, (inv.) sugiuc. (~ este o specie de salam.)

ghifa s. v. CHIBRIT.

flhiuj s. v. BABALAC. BACCEA. BATRAN. CAZATURA. HODOROG. MOS. MOSNEAG. RAMOLIT.

ghiumurlc s. v. GRANICER.

ghiunc s. v. COL TAR. DREPTAR. ECHER.

ghiurghiu.u adj. v. TRANDAFIRIU.

GHIVECI s. glastra, (pop.) oala, (reg.) sacse, (Transilv.) ravr. (Un ~ cu flori )

GHIVENTs. (TEHN.)filet. (~ la o piesa.)

GHIZD s. colac, margine, (inv. si reg.) sto-br, (reg.) chei (pi.). (~ i_a flntlna.)

ghizdv adj. v. ARATOS. CHIPES. FRUMOS.

GHIZDI s. (BOT.) 1. (Lotus corniculatus) (reg.) motocel, trifoste. . ghizdei mare (Lotus uliginosus) = (reg.) trifoste.

yhizdl s. v. CULBECEASA. PAPANAS.

GIARDIZA s. (MED.) lambliaza.

GIBOZITTE s. (MED.) cifoza, cocoasa, (pop.) gheb, (Transilv. si Ban.) pup, (Transilv.) pupi.

GIBST s. (M/N.) hidrargilit.

GIG s. (SPORT) semischif.

GIGANT s. colos, titan, urias, (reg.) tatar. (Un ~^ din basme.)

GIGANTIC adj. . colosal, enorm, exceptional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiintalnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfirsit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, urias, (livr.) mirbil, (inv.) mann, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut o sansa ~.)

colosal, enorm, fabulos, imens, urias, (inv si reg.) namils, (inv.) uriessc, (fig.) astronomic. (De proportii ~.) colosal, extraordinar, titanic, urias (Eforturi ~.)

GIGANTISM s. enormitate, imensitate. (~ unei constructii.)

gigea adj. v. ARATOS. CHIPES. FRUMOS.

gilalu vb. v. DUSMANI. URI. VRAJMASI

* gimnaziu s v LICEU. SCOALA SECUNDARA.

GINECU s. (BOT.) pistil. (~ al anei

flori.)

GINECOLOG s. mamos, obstetrician.

GINERE s. mire, (inv si pop.) petitor, (inv. si reg.) marit, (reg.) june, mirez, mirt, tanar-(Ce ~ tlnarl)

GINGAS adj. 1. delicat, fin, gratios, suav, (Mold. si Munt.) scarandv, (fig.) dulce. (O lata ~; cu gesturi ~ ) debil, delicat, firav, fragil, pirpiriu, plapand, prizarit, sfrijit, slab, slabanog, slabut, subred, (pop.) pitigaiat, (inv. si reg.) mirsav, ticalos, (reg.) gbav, moran glv, (Mold si Transilv.) sighius, (Munt. si Olt.) sstav. (Un copil ~; o constitutie ~.)

3. anevoios, delicat, dificil, greu, (fig.) ingrat. (Am o misiune ~.)

gingas adj. v. DIFICIL. MOFTUROS. NAZUROS.

GINGASE s. 1. delicatete, finete, gratie, uavitate. (Gesturi pline de ~ ) 2 tandrete. f~ lui am simtit-o cu emotie.) .

GINGIRCAs. (IHT.) I. (Clupeonella cultri-vtntris) (pop.) scrumbiora. 2. (Clupeonella delicatula) sardeluta.

GINGIVTA s (MED.) (pop.) roseta. gini vb. v OBSERVA. VEDEA. ZARI. gioaa s. v. ARSIC. gioale s. pi. v ARSICE. giont s. v. MEMBRU INFERIOR. PICIOR. gips-ita s. v. IPCARIGE. GIRA vb. a garanla, a raspunde, (pop.) a ehe-asui. (A ~ pentru cineva.) GIRANT s. (JUR.) rctnitent. GIRATORIU adj. circular. (Sens ~ in cir-tulalie.)

GIRTIE s. (TEHN., FIZ.) rotatie. (Miscare de ~.)

gireda s. v. GRAMADA. MALDAR, MORMAN. MOVILA. PURCOI. SIRA.

GIRODIRECTIONL s. (AV.) compas giroscopic

GIRUETA s. (MET.)anemoscop. (Cu ~ se determina directia vantului.)

giugiuleala s. v. ALINTARE. DEZMIERDARE. MANGAIERE.

giugiuli vb. v. ALINTA. DEZMIERDA. HANGIA.

GIULGIU s. lintoliu, (inv. si pop.) pi'nza, (inv. si reg.) sovn, (reg.) paiora, (prin Olt. fi Munt.) panzuila, (prin Ban. si Transilv.) sale, (inv.) cearsaf, gr bnic. (~ cu care se Inveleste mortul.)

fliumbs s. v. BUFONERIE. CARAGHIOS LAC. CLOVNERIE. COMICARIE. GIUMBUSLUC

GIUMBUSLUC s bufonerie, caraghioslic, clovnerie, comicarie, (rar) bufonada, paiatar iac, paiatare, (inv.) cabazlc, ^iumbs, mas carali'c, mascaricine, mascarit', (inv., in Mold.) ghiduse

giscas. v. MARTIN PESCAR RAZATOR. PESCARUS.

GIUVAER s. bijuterie, odor, podoaba, (inv, si pop.) giuvaeric, (pop.) scula, (inv.) left, (turcism inv.) tefarc. (Inele de aur si alte~ uri.)

GIUVAERGIU s. bijutier, (reg.) argintai.

giuvaeric s. v BIJUTERIE GIUVAER. ODOR PODOABA

GIDE s. calau, (rar) tortionar, ucigator, (inv. si reg.) hingher, (reg.) hoher, (inv.) gen-t, macelar, speculator. (~ executa pe cei condamnati la moarte.) GAD ILARE s. gidilat, gadilatura. GADILT s. gadilare, gadilatura. GADILATURA s gadilare, gadilat. GAFA vb. a pufai, a sufla, (reg.) a rasufla, f~ dupa alata alergatura.)

GAFAILA s. gafait, pufaiala, pufaire, pufait, pufaitura. (~ cuiva dupa un efort.)

GAFAT s gafaiala, pufaiala, pufaire, pufait, pufaitura. (~ cuiva dupa o fuga.)

GAGARE s gagait, gagaitura. (~ unei gtste.) GAGAT s gagaire, gagaitura. (~ gtstelor.) GAGAITURA s. gagaire, gigiit. (~ glstelor.) gllbs s. v. SANGERETE. gilca folclului s. v. GLANDA PANCRE.-'.-

TICA. PANCREAS. flalca sami'ntii s. v. GLANDA PROSTA'i'.-

CA. PROSTATA.

GILCA s. (MED.) umflatura, (pop ) hu,i:, glma, (reg.) bubalca, inodalca, modovlca, ffio-melea, trgan, vlca, (Mold.) bosolca. (O -. la gtt.) tjlea s. v. SCROFULA. GALCEVA s. animozitate, cearta, c<>;.-flict, dezacord, dezbinare, diferend, discor ie, discutie, disensiune, disputa, divergenta. vrajbire, litigiu, neantelegere, vrajba, zajmuh;, (inv. si pop.) price, pricina, sfada, (pop. fi fam.) carcota, dihonie, r'ea (pop.) hrt,a, (inv. si re;:.) jiricz, scarba, toi, ;;cg.) bucluc, liira. ponca, sfadale, zoi (Mold. si Transilv poara, (Bucov. si TraiiiiJv.) scort, (inv.) aer..-nre, galcevre, imponcisare, judet, neasezre, neunire, pira, pricinure, pricre, prigoiac, prigonire, zavistie, zurbav, (grecism i v. iJonichie, (g.) ciocnire. (~ dintre d* persoane.)

galceva s. v. BALAMUC. GALAGJi:. HARMALAIE. HUIET. LARMA. NE5-TISOR. SCANDAL. SURGUCL T AMBALAU. TARABOI. TEVATURA. TUMUL .', VACARM. VUIET. ZARVA. ZGOMOT.

gfcev vb. v. CERTA. INVRAJBI, i■'.'■ PARA.

galcevre s. v. ANIMOZITATE. CEARTA. CONFLICT. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DISCORDIE DISCUTIE. DiS£~ SIUNE DISPUTA. DIVERGENTA. GALCEAVA INVRAJBIRI:. LITIGIU. NEANTELEGERE. VRAJBA. ZAZANIE.

GALCEVITR adj., s. artagos, certa;!, scandalagiu, (rar) vociferant. (inv. si r<: . > zavragiu, (pop. si fam.) tafns, zurbagiu, (pcp. pricins. ranzs, (inv. si reg.) sfdnic, sfad:..::, sfadicis, (reg.) artags, galcevs, potcs, scandalos, sfadais, sfadart. sfadas, (Mold. si Bucov.) carciogr, (Transilv.) prav, (prin Olt.) pricinlnic, (prin Olt. si Ban.) pricins, (i.iv.) priclnic, pricis, pricitr, sfadci, sfadiWr, (fig.) clontos, coltos, tandars.

galcpvatr adj., s. v. CARCOTAS SICANA-TOR.

giicevs adj., s. v. ARTAGOS. CERTARET. GALCEVITR. SCANDALAGIU. gliei s. pi. v. AMIGDALITA. GALGA vb. a bolborosi. (Un lichid care ~ .,! GALGI1LA s. galgaire, galgait, galgfta-a, GALGARE s. galgaiala, galgait. galgaitara. GALGAT s. galgaiala, gilgaire, galgaitura. GALGAITURA s. galgaiala, galgaire, galgatt. gall s. v. EXCREMENT. FECALE. glma s. v GALCA. UMFLATURA. gambos vb. v. ADEMENI. AMAGI. INCINTA. INSELA. MINTI. MOMI. PACAL. PROSTI. PURTA, TRISA.

gincelut adj., s. v. LUETIC. SIFILITIC. GAND s. 1. minte, ratiune. (Clnd cu ~ n-ai gUidit.) . conceptie, convingere, idee, judecata, opinie, orientare, parere, principiu, vedere, viziune, (livr.) convictiune. (Are ~uri temeinice, serioase.) 3 fantezie, imaginatie, inchipuire. (Il poarta ~ c mii de ani in urma.) 4. calcul, idee, intentie, plan, proiect, socoteala, (inv. fei reg.) propus, (inv.) cuget, duh, prpozit, savarst, socotinta, (fam.) combinatie. (Nu ii-a putut realiza ~.)

yind s. v. INDEMN. INDRUMARE. INVATATURA. POVATA. POVATUIRE. SFAT. VORBA.

GANDC s. (ENTOM.) 1 (Transilv.) ppe. '-. qlndac-de-bucatarie (Blalta sau Periplaneta orictitalis) = libarca, svab, gandac de casa, gan . ..v-negru, (reg.) gazoba, taracn, (Bucov.) , -!in ; glndac-de-casa (Blatta sau Periplaneta orientals) - libarca, svab, gindac-de-bucata-rie, gandac-negru, (reg.) gazoba, taracn, (Bucov.) tarhn; glndac-de-faina (Tenebrio rrsolitor) = morar ; glndac-de-frasin (Lytta vesi-eatoria) = cantarida, (reg.) catelul frsinului, Sandac de-trba, mata-ppii; glndac-de-grtne '.ijmnopleurus pilularius) = grangoasa ; gln-dae-de-hrisca (Rhizotrogus solstitialis) = cara-visel, hriscar, carabus de hrisca; glndac-de-irandafir (Cetonia aurata) = ileana, (reg ) cara-.}>s-vrde; gtndac-negru (Blatta sau Peripla-nta orientalis) - libarca, svab, gandac-de iv.eatarie, gandac-de-casa, (reg.) gazoba, tara-cn, (Bucov.) tarhn.

gindc s. v. OFIDIAN. SARPE. gandac-de-guni s. v. BALIGAR. glndac-de-mi s. v. CARABUS. glndac-de-matse s. v FLUTURE DE-MA-TSE. VIERME DE-MATASE.

glndae-dc-trba s. v. CANTARIDA. GAN-iOAC DE-FRASIN. gjndac-ngru s. v. MAMORN1C. glndac-puturs s. v. MAMORNIC. gandac-scanteis s. v. LICURICI. gandacui-mrtilor s. v. BORZA. ijandacel-sclnteis s. v. LICURICI, gindalc s. v. MORMOLOC GAND vb 1. a chibzui, a cugeta, a judeca, 3 medita, a rationa, a reflecta, (inv.) a medi-fc-.rasi, a mandri, a rezona, a semui. (Vrea sa ~ liniste.) a chibzui, a judeca, a socoti, < i: si reg.) a samalui, (fig.) a cantari, a cum-p. ni, a dramui (Sa ~ cum e mai bine.) . a ajrecia, a chibzui, a considera, a crede, a gasi, a judeca, a opina, a socoti, (pop.) a chiti, a cugeta, (inv.) a cunoaste, a numara. (Eu ~ ci asa trebuie sa facem.) a concepe, a si imagina, a-si inchipui, a vedea. (Cum ~ tu reatizarea acelui lucru?) 5. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a gasi, a imagina, a inventa, a nascoci, a planui, a piasmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (inv si pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a inchipui, s'ieg.) a tocmi, (inv.) a unelti, (fig.) a naste, a urzi, a zamisli. (A ~ un nou sistem de) 6. a banui, a crede, a ghici, a-si Imagina, a-si iKchipui, a intrezari, a presupune, a prevedea, a socoti, a sti, a visa, (rar) a prevesti, (inv. sl

reg.) a nadai, (reg.) a chibzui, a probalul, (fig.) a mirosi. (Cine ar fi ~ ea se va tntlmpla astfel?)

GANDRE s 1. cugetare, meditare, meditatie, reflectare, reflectie, reflexie, (inv.) schp-sis. (O~ adlnca.)Z. (FILOZ.) constiinta, cuget, spirit, suflet, (livr.) for interior, (inv.) cunostinta, stiinta, (grecism inv.) sindisis. (Notiunea de ~.) . intelect, judecata, minte, ratiune, spirit. (Opera a ~.) intelect, intelegere, judecata, minte, ratiune, (fig.) cap. (Are o ~ extrem de limpede.) 5 chibzuire, deliberare, judecare, (fig.) cumpanire, dramuire. (Dupa o indelungata ~.)

GANDT adj. 1 chibzuit, cumpanit, judicios, matur, serios, socotit, temeinic. (O judecata ~ j . bun, chibzuit, folositor, intelept, judicios, rational, rezonabil, socotit, util, (fig.) sanatos. (Un sfat ~.)

GANDITR s., adj. 1. s. cugetator, filozof, (inv.) cugetart. (Un mare ~ materialist.I s. filozof, intelept. (Cei sapte ~ ai [umil antice.) 3. adj. cugetator, meditativ, reflexiv, (inv.) meditator, (glumet si ir.) pansv. (Un tip ~ ) 4. adj. ingandurat, preocupat. (O figura ~ )

GANGNIEs. (ENTOM.) gaza, hexapod, Insecta, (pop.) goanga, musca, (reg.) borza, (Transilv ) ppe. GINGAV adj., s. balbait, gingavit, gangait, (reg.) balamt, (prin Ban.) patcv, (Transilv.) sscav, (prin Olt.) siscavt, (prin Transilv.) tintav. (Un ojn ~.)

GANGAVELA s. balbiiala, balbaire, balbait, gangavire, gangavit. (~ cuiva.)

GANGAV vb. 1. a se balbai, a se gangal, (reg.) a se tantavi, (Ban.) a patcai, (Transilv. si Olt.) a siscavi (Se ~ clnd vorbeste.) . * balmaji, a baigui, a barai, a bodogani, a bolborosi, a bombani, a boscorodi, a indruga, a ingaima, a ingana, a marai, a molfai, a mormai, a murmura, (pop.) a blodogori, a bufni, (reg.) a dondani, a mogorogi, a mondani, a mor-moti, a morocani, a slomni, a tolocani, (Ban.) a patcai, (prin Olt.) a sondoroi. (Ce toi ~ acolo?) GANGAVRE s. balbaiala, balbaire, balbait, gingaveala, gangavit. (Ce e ~ asta la el?)

GANGAVT adj., s balbait, gangav. gangait, (reg.) balamt, (prin Ban.) patcv, (Transilv.) sscav, (prin Olt ) siscavt, (prin Transilv ) tintav. (Un om ~ )

GANGAVT s. balbaiala., balbaire, balbait,

gingaveala, gangavire. (~ cuiva, In vorbire.)

GANGA vb. a se balbai, a se gangavi, (reg )

a se tantavi, (Ban ) a patcai, (Transilv. si Olt.)

a siscavi. (Se ~ clnd vorbeste.)

GANGAT adj., s. balbait, gangav, gangavit, (reg.) balamt, (prin Ban.) patcv, (Transilv.) sscav, (prin Olt.) siscavt, (prin Transilv.) tantav.

GANGUR vb 1. (prin Munt.) a sopeltivi, (prin Olt.) a stiorlacai. (Un copil mic care ~.J 2. a ugui. (TurtureleleT.)

GANGURRE s. I. gangurit. (~ copllloi mtet.) gangurit, uguire, uguit. ~ porumbelului.)

GANGURT s. 1 gangurrc. (~ copiilor mici.) gingurire, uguire, uguit. (~ porumbeilor.)

GANJs. (TEHN.) (reg.) gjba, petuca, (prin Munt.) sucitra. (~ la caruia.)

ginj s. v. APARATOARE. CHINGA. COARDA. COCARLA. CRIVAC. POTANG. RANCA.

ganji s. v. PARPARITA.

GANSC s. (ORNIT.) gascan.

GARB1TA s. (BOT.; Limodorum abortivum) (reg.) salba. garbitas. v. CEAFA. GREABAN. GRUMAZ.

GARBOV adj. 1. ghebos, ghebosat, girbovit, incovoiat. (Om ~ de bairinete.) 2. adus, aplecat, cocarjat, cocosat, curbat, garbovit, inclinat, incovoiat, indoit, plecat, strarnb, strarnbat, sucit. (Cu spatele ~ )

GARBOV vb. a se cocarja, a se cocosa, a se ghebosa, a se incovoia, a se indoi. (S-a ~ de tot din cauza batrtnetii.)

GARBOVlT adj. ghebos, ghebosat, garbov, incovoiat. (Om ~ de batrlnele.) 2. adus, aplecat, cocarjat, cocosat, curbat, garbov, inclinat, incovoiat, indoit, plecat, strinib, strarnbat, sucit. (Cu spatele ~ de pouara.)

GARLA s. (GEOGR.) (Transilv. si Mold.) ponor.

garlci s. v. LIMBA.

garlofa s. v. COCARLA. SCHIMBATOARE.

garnisr s. v. PORUMB.

GASCN s. (ORNIT.) gansac.

gi'sca s. v. BOT. BROASCA. BULZ. CO-COLOS. MUTELCA. PIULITA. SURUBELNITA

GATs. 1 (ANAT.) grumaz, (pop.) junghetra, (reg. si fam.) gusa, (reg.) gatln. dusca, gura, inghititura, sorbitura, (Transilv.) scpot. (Trage un ~ de vin.) 3. (reg.) bucea, burli. (~ ta pllnie.)

git s. v. MASEA.

GATR s. (reg.) grebanr, haint, spatar. (~ la ham.)

flatita s. v BEREGATA. GATLEJ. LA-RINGE.

gatln s. v. BATLAN. GAT. GRUMAZ. STARC CENUSIU.

GATLJ s. (ANAT.) beregata, (pop.) inghi-titore, (reg. si fam.) gusa, (reg.) gtita, guster, (inv.) grumaz. (Lichidul i-a alunecat pe ~.)

gatlj s. v. LARINGE.

GTU vb. 1. a strangula, a sugruma, (rar) a jugula, (inv. si reg.) a ineca, a sugusa, (reg.) a imberegati, a innadusi, a nadusi, a stru gusa, a zgaira, (prin Olt.) a beregatui. (Ttlha-rul l-a ~.) 2. a se ingusta, a se strimta, a se sugruma, (rar) a se subtia, (inv. si reg.) a se stramtora. (In acel loc valea se ~.)

GATURE s. 1 strangulare, sugrumare, (rar) jugulare, strangultie, (inv.) sugruma-tra. (~ unei persoane.) gituitura, sugru-matura. (~ unui flacon.)

GATUT adj. 1 strangulat, sugrumat, (inv.) sugust. (Persoana ~ ) inabusit, inecat, sugrumat. (Cu glasul ~ de emotie, spuse)

GATUITRA s. 1 sugrumatura. (~ unei persoane.) 2. gatuire, sugrumatura. (~ anut flacon.)

gata s. v. COADA COSITA.

gaza-buiui s. v. BALIGAR.

gaza-clului s. v. MUSCA-CALULUI.

GIZ s. (ENTOM.) ganganie, hexapod, insecta, (pop.) goanga, musca, (reg.) borza, (Transilv.) ppe.

gaza s. v MUSCA.

gazoba s. v. GANDAC DE-BUCATAP1E. GANDAC-DE-CASA. GANDAC-NEGRU LI BARCA. SVAB.

glacial adj. v. DISTANT. NEPRIETENOS. NESOCIABIL. REZERVAT.

GLACIAR s., adj. (GEOL.) 1 s pleistwcen, (iesit din uz) dilviu. adj plcistoce {iesit din uz) diluvin. (Epoca ~.)

GLADIATOR s. (inv.) binic. (Un ~ .iupio-n arena.)

GLADILAs. (BOT.; Gladiolus gartdavtiisis) (pop.) sabiuta, (reg.) sabiora, (prin Transilv.) crin rsu.

GLDIS s. (BOT.; Acer tataricum) gUdici, (reg.) verigr.

glads s. v. PARUL-CIUTEI. SALBA-MOALE. VERIGAR.

GLAF s. (CONSTR.) pervaz, (pop.) prieitci, (reg.) parapi. (prin Ban. si Transilv.) tabla.

glagre s. v. JUDECATA. MINTE, RATIUNE.

glja s. v. STICLA.

GLANDA s. (ANAT.) glanda corticesapra-renala = cortex suprarenal ; glanda genitala = gonada ; glanda pancreatica = pancreas, (inv.) gilca folctului; glanda pinettl - epiaza; glanda prostalica = prostata, (inv. silca-samfntii ; glanda sebacee = (pop.) glanda gra-sosa ; glanda suprarenala = capsula suprarenala.

glanda grasosa s. v. GLANDA SEBACEE

GLANDLA s. (ANAT.) (pop ) ghntura.

GLANDULS adj. (ANAT.) (pop.) gbin-durs.

GLAS s. 1. cuvant. grai, gura, voce, (livr.) verb, (pop.) limba, (reg.) boce, (inv. i rost. (Inca nu i-am auzit ~.) timbru, tor., voce, (pop.) viers. (Avea un ~ grav, placa, ele.) ciripit, piruit, (reg.) piruila, piruitra, (prin Olt.) stiorlacaila. (~ de pasarele.) (BIS.) canon, cintare. (Corul clnta un ~.)

glas s. v. CUVANT. STIRE. TERMEN. VESTE. VORBA.

GLAST adj. (inv.) zahart. (Fructe ~.>

glsnira s. v. VOCALA.

GLASTRA s. ghiveci, (pop.) oala, (reg.) sacse, (Transilv.( ravr. (O ~ eu flori, i

glva s. v. CAP. CAPITOL. CAPATNA. CRANIU. CUTIE CRANIANA. HARCA. SCAFARLIE. TIGVA. TEASTA.

GLAZURA vb. a emaila, a smaltni. (A ~ un vas de ceramica.)

GLAZURRE s. emailare, smaltuire, stnal-tuit, (inv.) smaltuitra. (~ vaselor de ceramica.)

GLAZURAT adj. emailat, smaltuit, (rar) smaltat. (Vas de ceramica ~.)

GLAZURA s. 1. email, smalt, (reg.) cali, maz, mzlu, mortasanca, smantuila. (Vase de ceramica cu ~.) . cuvertura. (~ pentru obiecle de faianla.)

GLADCI s. (BOT.; Acer tataricum) gladis, (reg.) verigr.

GLADTA s. (BOT.; Gledilschia triacanthos) platica, (reg.) roscovr, salcm, roscov-salbtic. fllair s.'v. GEAMGIU. STICLAR. lajcre s v. STICLARIE. qlaita s. v. STICLUTA. glajta s. v. STICLUTA, glamie s. v. MAGURA. MOVILA. GLASCIOR s. glasut. (Un ~ de copil.) glas vb. v. BOCI. CAINA. QANTA. EXECUTA. INTONA. INTERPRETA. JELI. JELUI. LAMENTA. PLANG1I. ROSTI. SPUNE. TANGUI. VAICARI. VITA. VORBI. ZICE. glasu vb. v. BOCI. CAINA. CNTA EXECUTA. INTONA. INTERPRETA. JELI JELUI. LAMENTA. PLANGE. ROSTI. SPUNE. TANGUI. VAICARI. VAITA. VORBI. ZICE.

glasuire s. v. TEXT. GLASUT s. glascior. (I-am auzit ~ ) lavataiia s. v. CAPATANA. CRANIU

CUTIE CRANIANA. IIARCA. SCAFARLIE. TIGVA. TEASTA.

GLAVOCA s. (IHT.) 1 (Gobius kessler) (reg.) mitroca, mitrocr, guvidie-de blta. 2 (Gobius fluDiatilis) (reg.) guvidie de vd, porcusor-de-vd.

GLEZNA s. (AA^TAT.) (pop.) oul-picirului. GLICL s. (CHIM.) etilenglicol. GLACOZDA s. (BIOL.) heterozida GLIE s. (Mold.) brazda. (O ~ de pamlnt.) GLE s. (ANAT.) nevrogjie. glie s. v. CMP. OGOR. PATRIE. PA MANT. TARA. TARINA.

gligan s. v. MISTRET. PORC MISTRET. PORC SALBATIC.

GLISA vb. (TEHN.) a culisa. (Ousacare~.) GLISARE s. (TEHN.) culisare. (~ unei usi.)

GLOABA s. 1. (ZOOL.) mirtoaga, (pop.) dirloga, martna, (reg.) bijoga, dragla, ghip cn, mlita, manzc, srla. talanta. toropa, (Transilv.) dabila. (Mold.) dirdla, jarpn, (prin Munt.) meleja, (prin Transilv.) melegr, (prin Ban.) mirtogriu, (prin Transilv. si Munt.) partotn, (prin Transilv.) ronghi, (prin vestul Transilv.) scartoga, (fam.) rabla. (Caruta era trasa de o ~.) (reg.) ispsa, talpasg. (~ era amenda platita pentru paguba facuta de vitele intrate In semanaturi straine.) 3. heraie, za-vesca. (~ era taxa platita pentru a impiedica redeschiderea unui proces.)

gloaba s. v. AMENDA. PENALITATE. PENALIZARE.

lonta s. v. BULBUC. GLOATA s., adv. . s. banda, buluc, ceata, carri, droaie, gramada, grup, multime, pilc, stol, (pop.) crla, liota, (reg.) ca nara, cirria, misina, (Olt. si Transilv.) ciopor, (Olt. si Ban.) clpie, (inv ) cin, tacam. (O ~ de copii.) adv

buluc, droaie, gramada, valvartej. (S-au repezit ~ spre el.) s (mai ales in limbajul claselor exploatatoare) multime, norod, plebe, popor, prostime, vulg, (inv. si reg.) popormc, (inv.) calabalfc. s. (depr.) adunatura, slrin sura, sleahta, (Ban.) zbor. (A'u e decit o ~ de-neispraviti.) 5 s. (MIL.) (inv.) hlota, tabara. (Pedeslrimea rurala se numea in trecui si ~.)

gloata s. v. COLECTIVITATE. MASA. MULTIME.

GLOB s. 1. sfera, (rar) rotoghla. (Un ~ de metal.) 2 (rar) basica. (~ colorai care se pune prin gradini.) cilindru, sticla, (reg.) burjui, tilndru. (~ de lampa.) 4. (ANAT.) bulb, (reg.) bulbuc, gogoasa, scovarlc. (~ al ochilor.)

5. (GEOGR., ASTRON.) sfera. (~ pamlntesc.)

6. lume, pamant, (rar) mapamond. (A facut inconjurul ~.)

GLOBAL adj. total. (Rezultat ~.)

globi vb. v. AMENDA. JEFUI. PENALIZA PRADA.

globrc s. v. AMENDA. PENALITATE. PENALIZARE.

GLOBULAR adj. sferic, sferiform, (livr.) orbiculr, (inv.) sfericsc, (impr.) rotund. (De forma ~.)

GLOBULA s. (ANAT.) globula alba -= leu-cocita ; globula rosie = eritrocit, hematie.

GLOBULT s. globusor.

GLOBUSR s. globulet.

glod s. v. MAL. MOCIRLA. NAMOL. NOROI.

GLODARIE s. glodarie. (inv.) gldistc. (Pe drum era ~.)

GLODARE s. glodaraic, (inv.) gldistc. (Un drum plin de ~.)

GLOD vb. a bate, a freca, a roade. (Ma ~ pantofii.)

gldiste s. v. GLODARIE. GLODARIE.

glods adj. v. MALOS. MLASTINOS. MOCIRLOS. NAMOLOS. NOROIOS.

GLODURS adj. bolovanos, pietros, (rar) bolovant, bulgars, (reg.) stolohans, (prin Transilv. si Ban.) bords, (Ban.) buss. (Pamant, teren ~.)

glodurs adj. v. MALOS. MLASTINOS.

MOCIRLOS. NAMOLOS. NOROIOS.

glogozela s. v. AFLUENTA. AFLUX. AGLOMERATIE. GRAMADEALA. IMBULZEALA. INGHESUIALA. INGRAMADEALA. INVALMASEALA.

GLONT s. 1. cartus, (reg., mai ales in Transilv. si Ban.) patron, (inv.) fisc. (A mai tras un ~.) . (pop.) plumb, (Transilv. si Ban.) siret. (Ciuruit de ~.)

GLORIE s. . grandoare, maretie, marire, slava, splendoare, stralucire, (inv.) marie marime. (Trecutul de ~.) . cinste, cinstire, elogiu, lauda, marire, omagiu, preamarire, prea-slavire, proslavire, slava, slavire, (inv.) marie, pohfla, pohvalnie. (Sa aducem ~ eroilor patriei.) . (concr.) fala, mandrie. (El este ~ tarii noastre.) celebritate, faima, prestigiu, renume, reputatie, (fig.) stralucire. (Si clsti-gat o ~ fara precedent.) 5. (concr.) celebritate, (inv.) ilustratine (A ajuns o ~ a medicinii.)

i

GLORIFICA vb. 1. a cinsti, a canta, a elogia, a lauda, a mari, a omagia, a preamari, a preaslavi, a proslavi, a slavi, a venera, (rar) a apoteoza, a exalta, (inv ) a fali, a pohfali, a preacanta, a preaanalta, a prealauda, a prea-radica, a ridica, a slavoslovi. (Sa i ~ pe eroii patriei.) a binecuvanta, a lauda, a mari, a preamari, a preaslavi, a proslavi, a slavi, (rar) a^ferici. (Sa ~ ziua de fata.) 'GLORIFICARE s. 1 elogiere, laudare, marire, preamarire, preaslavire, proslavire, slava, slavire, (rar) apoteoza, exaltare, (inv ) prea-laudre, preaslave, sarbatorire. (~ a unui erou.) binecuvantare, lauda, marire, preamarire preaslavire, proslavire, slava, slavire. (~ vremurilor noastre.)

GLORIFICAT adj. binecuvantat, laudat, marit, preamarit, preaslavit, proslavit, slavit. GLORIOS adj. 1 eroic, stralucit, vitejesc, (pop.) voinicesc. (O fapta ~ de arme.) marit, (inv. si pop.) slavit. (~ domn al Moldovei.) falnic, stralucit, (inv.) falos. (Un viitor ~J GLOSA vb. 1 a explica (A ~ cuvintele dificile dinlr-un text.) a adnota. (A ~ un text clasic.)

GLOSAR s. 1. (inv.) scara. (~ la un leit.) lexic, vocabular. (~ regional.)

GLOSA s. comentariu, explicatie, nota. (~ la un /;.ri.) glosa s. v. LIMBA DE MARE. GLUCID s. (BIOL.) za har, hidra t de carbon. GLUCANIU s. (CHIM.) beriliu (~ este un metal.)

GLUCOZA s. (CHIM.) zahar de struguri. GLUMA s. 1. ghidusie, nazbatie, nazdravanie, nebunie, pozna, strengarie, (prin Ban ) poso vica, (Mold.) prja, prujitra, (Mold., Bucov. si Transilv.) saga, (prin Ban. si Transilv.) slma, (prin Transilv. si Olt.) soda, (prin Olt. si Munt ) sona, (Transilv., Ban. si Olt.) soznie, (Transilv.) soze, (Mold.) tamasg, (pri.i 0!t.) zgonda, (inv.) cabazlfc, (fam.) pehliva-nie. (A face o ~.) anecdota, spirit, (reg.) polojnie, (fam.) banc. (Sa Da spun o ~ foarte reusita.) 3 snoava, (reg.) polojnie, (Munt., Olt. si Mold.) dfie, (Mold.) iznova, (Mold. si Bucov.) pal tie, (Munt.) trntie (Culegere de ~e.) 4 farsa, festa, ghidusie, pacaleala, pacali-tura, pozna, strengarie, (pop. si fam.) renghi, sotie, (reg.) nasarfmba, pacala, (Ban. si Transilv.) misculnta, (prin Ban. si Transilv.) slma, (prin Transilv.) sancalane, (prin Transilv. si Munt ) sancale, (inv ) bosm (Lasa-te de ->el)

GLUMET adj. hazliu, poznas, vesel, (pop. si fam.) ghidus, hi'tru, mehenghi, mucalit, stren-s gr, sugubat, (inv. si reg.) sagci, (reg , mai ales in Mold.) sagalnic, (reg.) poznt, snovs, (Mold ) chisnovt, (Olt.) potcs, (prin Mold.) prujlnic, prujitr, (prin Olt.) snovlnic, (prin Transilv.) sancalt- sancal s, sodomn, (prin Transilv. si Olt.) sods, (prin Transilv ) solo-nit, (prin Bucov. si Mold ) sotlnic, (Bucov ) sotis, (Mold.) tamaslnic, (prin Olt.) zgon ds, (inv ) pozntec, poznt, zeflu (E un om tare ~ l)

GLUM vb. (Mold.) a pruji, (prin Ban. si Olt.) a sodi, (Mold., Bucov. si Transilv.) a sugui, (prin Olt.) a zgondi. (Rid si ~.)

GNOSEOLOGIE s (FILOZ.) epistemologie, teoria cunoasterii.

gomba s. v BORZA

GOANA s 1. alergare, alergatura, fuga, (Bucov.) scpca, (inv.) repezs, repezitra. (-4 (inut-o lot lnlr-o ~ ) fuga, viteza, zbor. (Mergi la el tn ~ si adu l aici.) alergare, alergatura, fuga, umblatura, umblet, (reg.) stra-pt, (Ban ) prepurtre, (prin Transilv ) strpa. (Dupa ceasuri de ~.) bataie, gonire, haituiala, haituire, scornire, starnire, (pop.) zgornre. (~, vlnatului.) 5 haita. (O ~ organizata la vtnat.) 6 gonire, impreunare, monta, (reg.) montare, sarit. (~ la vite., gonda s. v BORZA.

goanga s. v FUGAU GANGANIE. GAZA HEXAPOD INSECTA.

goanga-dc-mrha s. v MUSCA-COLUM-BACA.

goanga-puciosa s. v PLOSNITA-DE-CAMP.

GOARNA s. (MIL.) trambita, trompeta, (inv.) trompa, trba. gofa s. v. CARTOF.

GODAC s. (ZOOL.) (reg.) godin, godino. (Porcul ptna la un an se numeste ~.)

GODU s. cret, cuta, fald, pliseu, plia, (reg.) patura. (~ al unei rochii.) gdiu s. v. GODAC. godinc s. v GODAC. godina s. v. PATLAGEA. VANATA. goeland s. v. PESCARUS. GOELTA s. (MAR.) (rar) sner. (O ~ s doua catarge.)

gghie s. v. BABUSCA. OCHEANA. gogvb. v BOLI. PIROTI. TANJI. ZACEA. gogre s. v. BOLIRE. ZACERE. ZACUT. GOGOASA s. 1. (reg.) crfla, (Transilv. sl Ban.) crofena, (Bucov.) pampsca, (Transilv. si Ban.) pncova. (ENTOM.) cocon. (~ al viermilor de matase.) (BOI'.; Phgsalis alke-kengi) papalau, (reg.) basica, basicta, bescuri (pi.), bobore, bubucle, curcubetca, dalc, paple (pi ), puf, pufai, pufulte, buruiana-de-buba, cireasa-evrului, cireasa-jidoveasca, fa-sui-salbtec, iarba-bbei. (BOT' / Globaria gigantea) (reg.) puf, pufai, basina-cluiui. 5 (BOT.; Lycoperdon bovisla) (reg.) puf, pufai, pufulte, basica-prcului, besina-lpului, be-sina-prcului, besina-vlpii, besul-prcului, ra-suflatoarea pamantului 6 gogoasa de rstic -= gala, gogoasa de stejar, (rar) galesa, (reg.) motochna, gogoasa de cerneala; gogoasa d stejar = gala, gogoasa de ristic, (rar) galesa, (reg.) motochna, gogoasa de cerneala.

gogoasa s. v BULB CARTOF. CRISALIDA. GLOB. INVENTIE. MINCIUNA NASCOCEALA NASCOCIRE. NASCOCI-TURA NEADEVAR NIMFA PALAVRA. PLASMUIRE. POVESTE. PUPA. SCORNEALA. SCORNIRE. SCORNITURA. gogoasa de cerneala s. v. GALA. GOGOASA DE RISTIC GOGOASA DE STEJAR.

gogoman adj., s v BLEG NATAFLET. NATARAU. NATANG. NEGHIOB NEROD. NETOT PROST PROSTANAC STUPID TONT TONTALAU

GOGOMANE s. natangie, neghiobie, nero-lie, nesocotinta, prostie, stupiditate, (rar) neto tfe, (inv. si reg.) natarae. (A dovedit o mare ~.)

GOGONAT adj (reg.) bobont, dodolt. (De forma ~.)

gogorita s. v. BAUBAU.

GOL adj., s. 1. adj. despuiat, dezbracat, dezgolit, neimbracat, nud, (reg.) pieligs, (Tran-ilv. si Mold.) tarst. (Om ~.) 2. adj golas, plesuv, (rar) ples. (Un vlrf muntos ~.) adj desert, vid, (inv. si pop.) sec, secat, (inv.) pustiu. (Un vas ~.) adj. golit, secat, secatuit, (astazi rar) sleit. (O vistierie ~.) 5. adj. gaunos, sec. (Nuci ~.) 6 adj. desert, nelocuit, aepopulat, pustiu, (inv.) pustiicis. (O asezare ~.) 7. adj. desert, necultivat, pustiu, salbatic, vid, (inv. si reg.) sacrt, (inv.) pustiicis, pustiit. (Loc, tinut ~.) 8. s. vid. (Se face un mare ~ In jurul sau.) 9. adj. neancarcat, (reg.) sec. (Avea arma ~.) 10. adj. necirculat, neumblat, pustiu. (Drumuri ~.) 11 adj liber, neocupat, (inv. si pop.) slobod. (In sala a ramas un scaun ~.) 12. adj. alb, nescris. (Rlnd ~ pe o foaie scrisa.) s. lacuna, lipsa. (Completeaza ~ urile.) adj. simplu, (inv. si reg.) eec (A mlncat pline ~.)

GOLAN s. derbedeu, haimana, vagabond, .pop. si fam.) teleleu, (reg.) harbr, harb-ret, ulitr, (Mold.) dulandragu, (prin Olt.) jarcalte, (Mold.) lainic, (prin Munt.) tecar, (Mold. si Transilv.) uli(rnic, (Transilv. si Ban.) vandralau, vandrs, vandrc, vandrocs, (prin Transilv.) verbuncas, (inv.) strengar, zampara-gu, (inv., in Transilv.) buduslau, (fam.) bate-pduri. __ (E un ~ fara pereche !)

GOLAS adj. (Transilv. si Ban.) peles. (Pasare ~.) . gol, plesuv, (rar) ples. (Un vlrf muntos ~.)

GOLANE s. (inv.) strengare.

yolatte s. v. GOLICIUNE. NUDITATE.

GOLDAN s. (BOT.; Prunus insiiilia) ren-glot, (reg.) culcuds, prun gogont, (Transilv.) crichn.

GOLDANA s. (BOT.) renglota, (rar) mira-bla, (prin Transilv.) crichna.

GOLF s. (GEOGR.) (inv.) cotitura, sin, sin (~ de mare.)

GOLFULT s (GEOGR.) (inv.) sanisr.

GOL vb. 1. a descarca, a deserta, (rar) a vida, (pop.) a zvanta, (inv. si reg.) a scurge, (prin vestul Munt.) a sicni. (A ~ roaba.) . a elibera, a evacua, a libera. (A ~ o locuinta.) a seca, a secatui, (astazi rar) a slei. (A ~ vistieria.)

goli vb v DESPUIA. DEZBRACA. DEZGOLI JEFUI PRADA.

GOLICIUNE s. nuditate, (pop.) golatte.

ffoliciunea-fetii-padrii s v. BARBA PO-PII.

glie s. v. COCOR.

GOLRE s. 1. descarcare, descarcat, desertare, desertat, golit (~ unei roabe.) 2. elibe--nre, evacuare, liberare (~ unei locuinte.)

golire s. v. DESPUIERE DEZBRACARE. DEZGOLIRE

GOLT adj. gol, secat, secatuit, (astazi rar) sleit. (O vistierie ~ )

GOLT s. descarcare, descarcat, desert're, desertat, golire (~ unei roabe.)

golamb s v PORUMBEL.

golambr s. v. PATUL. PORUMBAR. PORUMBAR IE.

golambta s v PORUMBITA.

GOLOGAN s. ban, franc, para, (inv. si pup.) sorocovat, (pop. si fam.) pitc, sfant, (reg. si fam.) pitla, (asta?i fam.) arginti (pi.), (fatu.) capital, (arg.) lovele (pi.), in ngari (pi.), ma- Iei (pi.), material (A ramas fara ~ i.)

GOLOMAT s. (BOT.; Dactijlis glomercta) (reg.) noduroasa.

golomz s. v. BOT. BULZ. COCOLOS. MOLOZ

golomoz vb. v BOTI. MOTOTOLI. SIFONA.

GONACI s. bataias, gonas, mintilor, hui-tas, (reg.) ciocans, haitr (prin Mold.) bots. (~ la o vlnatoare.)

gonaci s. v. FUGAU.

GONDA s. (ANAT.) glanda genitala.

GONS s. bataias, gonaci, haitas, minator, (reg.) ciocans, haitr. (prin Mod.) bots. (~ la o vlnatoare.)

gongalu s v CARABUS.

gongon vb. v. GRUNGUNI GUBLUI.

GONGORSM s. (LIT.) culteranism, cultism (~ a aparut In Spania.)

GON vb. 1 a alerga, a fugi, (inv. si rea..) a cure, (reg.) a (se) incura, (Bucov.) a scopci. (Calul ~.) a alerga, a fugari. (Il ->. prin toata curtea.) 3 a haitui, a scorni, a st uni, (pop.) a zgorni. (~ vlnalul din btrloy.) i. a alunga, a izgoni, a respinge, (inv.) a imp. re. 'il ~ pe inamic.) 5. a alunga, a exila, a izgoni, a ostraciza, a proscrie, a surghiuni, Uivr.) a relega, (inv.) a urgisi. (L-a ~ din fara.) a alunga, a departa, a izgoni, a indeparta, vrar) a prigoni a razmeri, a surghiuni, (inv. si pop.) a oropsi, (pop.) a zgorni, (inv. si rt g ) a intiri, a mina, a taia, (reg.) a tintiri, a zgoni, (Transilv. si Ban.) a dudui, a gorgoui, (Transilv.) a pafuga, (prin Transilv.' a poteri, (prin Olt. si Ban.) a spranji, (Transilv. si Maram.) a tipa, (Ban. si Transilv.) a zogorni, (inv.) a lepada, a raschira, (fam.) a matrasi, (fam. fig.) a matura. (L-a ~ de la casa lui.) 7. a (se) imperechea, a (se) impreuna, a ise) incrucisa, (pop.) a (se) cateii, a (se insuti, (reg.) a (se) pui. (A ~ vitele cornute mari.)

GONRE s. 1. bataie, goana, haituiala, haituire, scornire, starnire, (pop.) zgornre. (~ finalului din btrlog.) 2 alungare, izgonire ; ~ cuiva de acasa.) alungare, exilare, izgonire, ostracizare, proscriere, surghiunire, (livr.) relegare, relegtie (~ cuiva din patria sa.) 4. goana, impreunare, monta, (reg.) montare, sarit. ~ la vitele cornute.)

GONT adj., s. 1. adj. alungat, izgonit, (astazi rar) surghiunit, (inv si pop.) orop-l.

. adj., s. alungat, exilat, izgonit, pribeag, proscris, surghiunit, (livr.) relegat, (inv.) surghiun.

gonito re s. v. SCANTEIOARA. SCAN-TEIUTA.

gonir s. v. TAUR.

gonitr s. v. FUGAU.

GONORE s. (MED.) blenoragie, (pop.) sculamnt, (reg.) frantra, scurgere, scur sore, (inv.) scursura.

gordna s. v. CONTRABAS.

gorgon vb. v. ALUNGA. DEPARTA. GONI. IZGONI. INDEPARTA.

GRNIC s. (ENTOM.; Cerambyx cerdo) croitor.

grnic s. v. PADURAR. PANDAR.

GORNIST s. (MIL.) trimbitas, trompet, trompetist, (rar) trambitr, (inv.) trambci, trambicr, trompets, trubci.

GORUN s. (BOT.; Quercus peiraea) (pop.) sladn, tufn, (Olt. si Ban.) ceri.

gorin s. v. MOSMON.

gspod adj. v. DOMNESC. VOIEVODAL.

GOSPODAR s. (inv.) casar, casas. (In curte ne-a intlmpinat ~.)

gospodar s. v. BARBAT. CARMUITOR. CONDUCATOR. DOMN. DOMNITOR.

MONARH. SOT. STAPANITOR. SUVERAN. VODA. VOIEVOD.

GOSPODARESC adj. casnic, domestic, familial. (Treburi ~.)

GOSPODARI vb. a administra, a carmui, a conduce, (inv. si pop.) a obladui, a priveghea, a supraveghea, (inv.) a ispravnici, a ocarmui. (A ~ treburile publice.)

GOSPODARIE s. 1. (inv. si reg.) namstie. (Are o ~ frumoasa.) . menaj. (Isi face singura ~.)

gospodarie s. v. CASA. CASATORIE. CASNICIE. MENAJ.

GOSPODARIRE s. administrare, administratie, carmuire, conducere, (inv. si pop.) obladuire, (inv.) chiverniseala, chivernisre, ispravnice, ocirmure. (~ treburilor publice.)

gospodn s. v. CARMUITOR. CONDUCATOR. DOMN. DOMNITOR. MONARH. STAPANITOR. SUVERAN. VODA. VOIEVOD.

GOSPODINA s. casnica, (rar) menajera.

ffost s. v. INVITAT. MUSAFIR. OASPETE.

gotcn s. v. COCOS-DE-MUNTE. COCOS-SALBATIC.

gtca s. v. CHICIURA. PROMOROACA.

gotca r.sie s. v. GAINUSA. IERUNCA.

gotov vb. v. PREGATI. PREPARA.

gvic s. v. MIREASA.

goz s. v. GUNOI. IMPURITATE. MURDARIE. NECURATENIE.

GRABA s. 1 iuteala, rapiditate, repezeala, repeziciune, viteza, zor, (rar) grabire, (inv. si pop.) repejne. (A facut ceva In m.ire ~.) urgenta, zor, (Transilv.) sorgosela, (inv.) sirguiala. (E mare ~ sa) . precipitare, precipitatie, pripa, pripeala, pripire, zor. (Ce e ~ asia?)

GRABNIC adj., adv. 1. adj. grabit, iute, intins, precipitat, rapid, repede, repezit, zorit, (inv. si pop.) silit, silnic, (inv.) pripitr. (Un niers ~.) 2. adv. iute, rapid, repede, tare. (Alerga etnd mai ~, cind mai Incel.) 3. adv. imediat, iute, indata, rapid, repede, urgent, (prin Transilv.) pripeste. (Vino ~ sa vezi.) . adv. curind, devreme, fuga, imediat, iute, indata, neantirziat, numaidecit, rapid, repede, (rar) tudla, (pop.) degraba, momentan, (inv. si reg.) nepristn, numai, (reg.) mintenas, mn-teni, (inv.) pesin, techer-mcher. (Sa te intorci ~ !) 5. adj., adv. imediat, neantarJat, operativ, prompt, rapid. (O interventie ~; a intervenit ~J 6. adj. presant, urgent, (Transilv.) srgos. (Treburi ~ il cheama In provincie.)

GRAD s. 1. (prin Transilv.) stric. (~ alcoolic.)

. nivel, stadiu, treapta. (~ de dezvoltare.)

functie, rang, (inv.) ridicare. (Are ~ de director.) 4. pozitie, rang, situatie treapta, (inv.) stpena. (~ cel mai inalt n ierarhia sociala.)

GRADA vb. a doza, a nuanta, (xl si ~ efectele.)

GRADARE S. dozaj, dozare, nuantare. (~ efectelor.)

GRADAT adj., adv. 1. adj., adv. progresiv, treptat, (inv.) scars. (Dezvoltare ~; se dezvolta ~.) . adj. succesiv, treptat. (O insiruire ~.)

GRADAT adj., s. (MIL.) galonat

GRADATIE s. diviziune. (~ la un termometru. )

GRAFIC s. diagrama. (~ al unui fenomen.)

GRAFE s. scriere, scris, (rar) scriitura. (1-a recunoscut ~ . )

graffic adj. v. GRAVITATIONAL.

GRAFIT s. (MIN.) plombagina.

GRAI s. I cuvant, glas, gura, voce. (livr.) verb, (pop.) limba, (reg.) bocc, (inv.) rost. (iVu i-am auzit inca ~.) . limbaj. (Omul e inzestrat cu ~.) (LINGV.) (livr.) idiom, (impr.) dialect. (Un ~ regional.)

grai s. v. CUV INT. TERMEN. VORBA.

GRAJD s. (inv. si reg.) salas, staul, (reg., mai ales in Transiv.) poiata, (Transilv.) cobal teta, (Mold. si prin Transilv.) patl, (prin Mold.) serai, (B ui.) stal, (prin Transilv., Maram. si Mold.) stalau, (Ban.) stalg. (Vitele se adapostesc In ~.)

GRAM s. (pop.) dram. (A'u are nici un ~ de sare.)

GRAMOFON s. patefon.

GRANT s. (BOT.; Chrysanthemum par-thenium) spilcuta, (reg.) bumbisr, firicca, matrice, matricea, matrita, musetel, nasturei (pi.), paralute (pi.), pirtru, roman, romanita, smirna, spiculte (pi.), tarhn, vetrice, creas-ta-coc sului, iarba-amra, iarba-creta, iar ba-mre, laba-gastii, ochiul bnlui, poala Sfintci Mari.

granta s. v. RODIE.

GRANAT DE BOMIA s. (MIN.) pirop.

GRANDILOCVENT adj. afectat, artificial, bombastic, cautat, conventional, declamator, emfatic, fals, facut, manierat, nefiresc, nenatural, pompos, pretentios, retoric, (fig.) pretios, sunator, umflat. (Ton, stil, limbaj ~ )

GRANDILOCVENTA s. afectare, artificialitate, cautare, emfaza, manierism, patos, pretiozitate, retorism. (Un stil plin de ~.)

GRANDIOS adj. 1 impozant, impunator, maiestos, maret, monumental, splendid, superb, (rar fig.) trufas. (Un palat ~.) bogat, fastuos, luxos, mare, pompos, somptuos, splendid, stralucit, stralucitor, (livr.) magnific, (fig.) sclipitor. (Un alai ~; o solemnitate ~.) impunator, maiestos, maret, (rar) august. (Imagine ~.) 4. maret, splendid, stralucitor, (inv.) veder s. (Un spectacol ~.) 5 falnic, impozant, impresionant, impunator, maiestos, maret, semet, splendid, (livr.) magnific, (pop.) mandru, (inv. si reg.) falos, (fig.) trufas. (Vir-furile ~ ale muntilor.) 6 maiestos, maret, solemn, (inv.) solemnei. (O noapte ~.)

GRANDOARE s 1 maretie, monumentalitate, splendoare. (~ unui palat.) maiestate, maretie, semetie. (~ piscurilor albe de zapada.)

maretie, solemnitate. (Un peisaj plin de ~.)

4 glorie, maretie, marire, slava, splendoare, stralucire, (inv.) marie, marime. (Trecutul plin de ~ )

GRANDOMAN adj. fudul, infatuat, increzut, infumurat, ingamfat, megaloman, mandru, orgolios, semet, trufas, tantos, vanitos, (livr.) prezumtios, suficient, (inv. si pop.) maret, (pop. si fam.) tifns, (pop.) falnic, falos, inchipuit, (inv. si reg.) pasn, (prin Ban.) mars, narts, (inv.) fumurs, preaanaltt, zadarnic, (fig.) batos, intepat, scrobit.

GRANDOMANE s. megalomanie.

GRANGUR s. (ORNIT.; Oriolus oriolus) (reg.) domnisor, piscanflore, zamfira, mierla-glbena, (Olt.) cinflr.

GRANITA s. 1 frontiera, hotar, limita teritoriala, (inv. si pop.) margine, (inv.) confnii (pi.), cordon, fruntarie, miezuna. (~ a unui stat.) hotar, limita, margine, (inv.) termen. (Se pastreaza Intre ~ rezonabile.)

GRANULR adj. granulos, grauntos, (pop.) zgrabunts. (Substanfa ~.)

GRANULE s. (MED.) . tuberculoza miliara. . tifobaciloza.

GRANULOCT s. (ANAT.) polinuclear.

GRANULOPLSMA s. (ANAT.) endoplasma.

GRANULOS adj. 1. granular, grauntos, (pop.) zgrabunts. (Substanfa, materie ~.) . grunjos, grunzuros, zgrunturos, (livr.) ru gs, (pop.) zgrunts.zgruntut. (O suprafata ~.)

GRAPA s. (AGRIC.) (reg.) borona, coltr.

GRAPA s. (BOT.) ciorchine, racem. (~ese un tip de inflorescenta.)

GRAS adj., s. 1. adj. corpolent, gros, obez, planturos, plin, rotofei, rotund, umflat, voluminos, (pop.) trupes, (reg.) incalt. (O femeie ~.) . adj. implinit, plin, rotunjit, rotund. (Brate ~.) . adj., s. (TIPOGR.) aldin, compact. (Litere ~.) adj. (ANAT.) adipos. (Tesut ~.)

5. adj. onctuos, uleios, unsuros. (Materie~.)

6 adj. uns, unsuros, (rar) onctuos. (Un obiect ~.)

adj. untos. (Lapte ~.) 8. adj. bogat, fecund, fertil, manos, productiv, roditor, rodnic, (inv.) producator, rodit, rodos, spornic. ( Teren ~ .)

gras s. v. GRASIME.

grsita s. v. A GURI JOARA. IARBA GRASA PORTULACA.

GRATIE s. zabrea, (pop.) ostrt, (Transilv.) rosti. (Fereastra cu ~ii.) gratie s. v. SPETEAZA. GRATIFICTIE s. recompensa. (A primit o ~ in bani.)

GRATIS adv. degeaba, gratuit, (pop.) geaba. (A da cuiva ~ un lucru.) gratitudine s. v. RECUNOSTINTA. gratuit adj. v. INEFICACE. INEFICIENT. INFRUCTUOS. INUTIL. NEFOLOSITOR. NETREBUINCIOS. NEUTIL. VAN. ZADARNIC.

GRATUT adv. degeaba, gratis, (pop.) geaba. (A da cuiva ~ un lucru.) gratula vb. v. FELICITA. gratulare s. v. FELICITARE. GRATIA vb. (JUR.) (inv.) a pardona. (A ~ un condamnat.)

GRATIE s., prep. 1. s. dragalasenie, farmec, (livr.) sarm. (Are o ~ innascuta.) . s. delicatete, finete, gingasie, suavitate. (Gesturi pline de ~.) . s. (BIS.) dar, favoare, har, (inv.) maiestrie. (~ divina.) . s. (BIS.) ajutor, har, indurare, mila, milostivire, (inv. si pop.) milostenie, (inv.) milcure, milosrdie, mloste, milostivnie, milostivnice. (~ divina s-a aplecat asupra lui.) 5 prep. datorita, multumita, (inv.) slava. (~ lui a izbutit.)

gratie s. v. FAVOARE. GRATIERE. PROTECTIE.

GRATIERE s. (JUR.) (inv.) gratie. (Condamnatul a obtinut ~.)

GRATIOS adj. 1. delicat, fin, gingas, suav, (Mold. si Munt.) scarandv, (fig.) dulce. (O fata ~; cu gesturi ~.) . elegant, mladios, mladiu, suplu, zvelt, (rar) mladiat. ( Un mers ~.) GRAV adj., adv. 1. adj. greu, malign, periculos, primejdios, serios, (rar) sever, (fam.) urt. (O boala ~ ; o forma ~ a bolii.) . adv. greu, rau, serios, tare. (E ~ bolnav.) . adj critic, greu, periculos, primejdios. (Moment ~ al unei crize.) 4 adj. serios. (Are o fizionomie ~.) 5 adj. serios, solemn, (livr.) martial, (inv.) solemnei. (Ton ~.) 6 adj. adanc, gros, jos, profund, (fig.) cavernos. (O voce ~; un timbru ~.) 1. adj. auster, sever, sobru, (rar) aspru. (O frumusete ~ ; linii ~.)

GRAVA vb. (rar) a scrijeli. (A ~ metalul.) grava vb. v. FIXA. RAM INE. GRAVARE s. gravura. (Operatia de ~.) gravare s. v. FIXARE.

GRAVDA adj. insarcinata, (pop. si fam.) bortosa, burduhanoasa, burduhosa, burtoasa, (pop.) grea, groasa, impovarata, ingreunata, (jnv. si reg.) tarosa, (reg.) incarcata, (prin Transilv.) greoaie, (prin Munt. si Olt.) sarcinta, (inv.) greciosa, ingrosata. (Femeie ~.)

GRAVIDITATE s. sarcina, (rar) maternitate, (inv. si reg.) purtare, (reg.) pozitie, stare. (In timpul ~ unei femei.)

GRAVITATE s. 1 pericol, periculozitate, primejdie, seriozitate, (rar) severitate. (~ bolii de care sufera.) seriozitate, solemnitate. (~ facu loc jovialitatii.) 3. austeritate, rigorism, severitate, sobrietate, (rar) asprime (~ liniilor unei constructii.)

gravitate s. v. ATRACTIE UNIVERSALA GRAVITATIE.

GRAVITATIE s. (FIZ.) atractie universala, (impr.) gravitate. (Legea ~.)

GRAVITATIONAL adj. (rar) grafific.

GRAVOR s. (pop.) sapator. (~ in lemn.)

GRAVURA s. 1. gravare. (Operatia de ~.) stampa, (inv.) sapatura. (O ~ in lemn.)

GRAB vb I a (se) iuti, a (se) zori, (livr.) a (se) alerta, (inv. si pop.) a (se) pripi, a (se) sili, (inv. si reg.) a (se) pazi, a spori, a (se) steji, (reg.) a (se) purta, (inv.) a (se) curanda, a (se) sargui, a (se) sprinteni. (Se ~ sa ajunga la timp.) a (se) precipita, a (se) zori. (A'u e nevoie sa va ~.) a zori, (fig.) a presa. (Timpul ne ~.) 4. a se zori, (grecism inv.) a proftaxi. (Se ~ a trimite mandatul.) 5. a accelera, a iuti, a urgenta, a zori, (astazi rar) a pripi. (A ~ incheierea unei operatii.) 6 a devansa. (A ~ muncile agricole.) a se pripi. (Te rog sa nu te ~ in luarea deciziei.)

GRABRE s. 1. accelerare, iutire, urgentare, zorire. (~ expedierii unei marfi.) devansare. (~ muncilor agricole.)

grabire s. v. GRABA. IUTEALA. RAPIDITATE. REPEZEALA. REPEZICIUNE. VITEZA. ZOR.

GRABIT adj., adv. 1. adj. grabnic, iute, intins, precipitat, rapid, repede, repezit, zorit, (inv. si pop.) silit, silnic, (inv.) pripitr. (Un mers ~.) 2. adv. (reg.) zrnic. (Fuge ~ catre casa.) adj. accelerat, iutit, rapid, zorit. (Ritm ~ de deplasare.) 4. adj., adv. des, iute, rapid. (Respiratie ~ ; respira ~.)

grabitei s. v. PALANET.

GRADELE s. pi. leasa.

GRADINAR s. florar, horticultor. (Un ~ renumit In cresterea trandafirilor.)

GRADANA s. 1. (inv. si reg.) sad, (reg.) ograda, (prin Olt. si Ban.) basce, (Transilv.) telchi. (~ de legume.) parc. (~ publica.) gradina zoologica = parc zoologic, (livr.) zo, zooprc.

GRADINARE s. gradinarit, horticultura. (Se ocupa cu ~.)

GRADINARIT s. gradinarie, horticultura. (Se ocupa cu ~.)

GRADISTE s. (GEOGR.) grind,(.reg.) popna. (~ in lunca unui riu.)

GRAI vb. a articula, a pronunta, a rosti, a scoate, a spune, a vorbi, a zice. (prin Mold.) a blesti. (A^r-a putut ~ un cuvinl.)

grai vb. v. BOTEZA. CHEMA. DENUMI. INTITULA. INTELEGE. INVOI. NUMI. PORECLI. ROSTI. SPUNE. SUPRANUMI. VORBI. ZICE.

GRAITOR adj. concludent, convingator, decisiv, edificator, elocvent, hotarator, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, solid, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (inv.) indu plecat r. (O dovada ~ ; un exemplu ~ )

graitor s v PETITOR.

grajnlciora s v AGURIJOARA PORTU-LACA.

GRAMADA s., adv. 1 s. maldar, morman, movila, purcoi, (rar) stransra, (pop.) troian, (reg.) mi'gla, (Mold.) clda, (Mold. si Transilv.) gireda, (pop. fig.) namol. (O ~ de cartofi, de crengi, de praf.) 2 s. maldar, teanc, vraf, (reg.) nasda, (Mold. si Transilv.) clit, (inv.) smoc. (Pe birou se afla o ~ de dosare.) s. duium, multime, potop, puhoi, puzderie, sumedenie, (inv si pop.) mare, poide, (inv. si reg.) intuneric, (reg.) posml, talba, (Transilv si Mold.) sila, (inv.) multt, putere, (fig.) groaza, grozavenie, grozavie, (reg. fig.) polog. (O ~ de trupe inamice.) s. banda, buluc, ceata, cird, droaie, gloata, grup, multime, palc, stol, (pop.) crla, liota, (reg.) canar, ciurda, msina, (Olt. si Transilv.) ciopor, (Olt. si Ban.) clpie, (inv.) cin, taci'm. (O ~ de copii.) 5 s. multime, (fig.) armata. (O ~ de muncitori.) 6 adv. buluc, droaie, gloata, valvartej. (Se repezeau ~ la el.) s. multime, seama. (Si-a rezolvat o ~ de probleme.) 8 s. multime, (fig.) car. (I-a adus o ~ de vesti.) 9 s. multime, sir, (fam.) card. (A trecut o ~ de ani de cand nu ne-am vazut.)

GRAMADELA s. afluenta, aflux, aglomeratie, imbulzeala, inghesuiala, ingramadeala, invalmaseala, (pop.) vlma, (Ban. si prin Olt., Transilv.) naloga, (Transilv.) vlog, (inv.) glogozela. (Era o ~ de nedescris la magazin.)

GRAMAD vb. a se imbulzi, a se indesa, a se inghesui, a se ingramadi, (pop.) a se buluci, (reg.) a se poroboti, a se tlrsi, (prin Ban. si Olt.) a se nalogi, (rar fig.) a se musuroi. (S-au ~ cu totii In jurul lui.)

GRAMATIC s. (IST.) diac, logofat, pisar, scrib, scriitor, uricar. (~ in cancelariile domnesti din tarile romane.)

gramatic s. v. CANTARET. DASCAL. DIAC. PARACLISER. PSALT. TARCOVNIC.

gramatice s. v. CANCELARIE.

GRANICER s. 1 (MIL.) (inv.) cordons, straja, (turcism inv.) ghiumurlc. (~ la hotare.) (IST ) plaies.

GRP vb (AGRIC.) (pop.) a boroni. (A ~ ogorul.)

GRAPRE s. (AGRIC.) grapat, (rar) gra patra, (pop.) boronre, boronit, (reg.) tarst. (~ solului cu grapa.)

GRAPT s. (AGRIC.) grapare, (rar) grapa-tra, (pop.) boronre, boronit, (reg.) tarst. (~ solului cu grapa.)

grapatra s. v. GRAPARE. GRAPAT.

grapis adv. v. TARAS.

GRASAN adj. bucalai, bucalat, dolofan, durduliu, grasuliu, grasut, plin, rotofei, rotund, (reg.) brusnt, bucalu, durd, (prin OU.) var-lv.

GRASME s. . (inv.) gras. (Carne cu ~.) unsoare. (~ de gatit.)

GRASULU adj. bucalai, bucalat, dolofan, durduliu, grasan, grasut, plin, rotofei, rotund, (reg.) brusnt, bucalu, durd, (prin Olt.) var-lv.

GRAST adj. bucalai, bucalat, dolofan, durduliu, grasan, grasuliu, plin, rotofei, rotund, (reg.) brusnt, bucalu, durd, (prin Olt.) varlv.

GRATAR s. (ELECTRONICA) grila, sita. (~ ta o polioda.)

GRAUNTE s. boaba, bob, samint, (reg.) bomba, bona. (Un ~ de grtu.) graunte s. v. MISINA.

GRAUNTS adj. granular, granulos, (pop.) zgrabunts. (Materie ~.)

grea adj. v. GRAVIDA. INSARCINATA. GREBAN s. (ZOOL.) (reg.) grbita, (prin Transilv.) spete (pi.), (Ban. si Transilv.) spinare, (prin Transilv. si Bueov.) sa. (~ calului.) greahanul spinarii s. v. COLOANA VERTEBRAL.-. SIRA SPINARII.

GREACAs (inv.)grecie. (Texttradus din~.) GREATA s. 1 (FIZIOL.) (pop.) plecate (pi.), (inv. si reg.) sladci. (A mlncat ceva care i-a produs ~.) aversiune, dezgust, ingretosare, oroare, repulsie, scarba, sila, (livr.) repugnanta, (rar) nesuferre. (pop. si fam.) lehamite, (inv.) urt, (pop. fig.) sat. (Simte o ~ de neanvins pentru . . . )

greata s. v. GREU. GREUTATE. INCARCATURA. POVARA. SARCINA. orcbanr s. v GATAR.

GREBLARE s. greblat. (~ unui teren.) GREBLAT s. greblare. (~ pietrisului din gradina.)

GREBLA s. ( TEHN.) buhai, cirlig, hreapca, vergea, (reg.) crive. (~ la coasa.)

GREC s., adj. 1 s. (inv. si reg.) capra, (inv.) parpalc. adj. grecesc

GRECESC adj. grec. (Civilizatia ~.) grecie s. v. GREACA.

greeiosa adj. v. GRAVIDA. INSARCINATA.

GRECO-CATLIC adj., s. (BIS.) unit, (rar) uniat.

GRECO-ORIENTAL adj., s. (BIS.) ortodox, (rar) greco-rasariten.

greco-rasariten adj., s. v. GRECO-ORIEN TAL. ORTODOX.

GREFA vb. (MED.) a transplanta. (A ~ un organ.)

GREFARE s. (MED.) grefa, transplant, transplantare. (A efectua ~ unui organ.) GREFAT adj. (MED.) transplantat. (Organ ~.)

GREFA s. (MED.) 1 grefare, transplant,

transplantare. (~ unui organ.) (concr.)

grefon, transplant. (~ se grefeaza pacientului.)

GREFN s. (MED.) grefa, transplant.

(~ se grefeaza unui pacient.)

GREGHETAN s. (BOT.; Geranium pratense) ciocul-berzei, (Bucov.) sagetca, (Mold.) plis-cul cucorei.

greghetn s v. CIOCUL CUCOAREI. PLIS CUL COCORULUI. PLISCUL CUCOAREI.

GREIERS s. (ENTOM.) greierel, greierus.

GREIER DE CIMP s. (ENTOM.; Gryllus campestris) (reg.) scripcars.

greier-dc-tomna s. v. CICOARE

GREIEREL s. (ENTOM.) greieras, greierus

GREIERUS s. (ENTOM.) greieras, greierel

greme s. v. GREU. GREUTATE. GROS. INCARCATURA. MULTIME. POVARA. SARCINA.

greoaie adj. v. GRAVIDA. INSARCINATA

GREOI adj. incet, lent, moale, molatic, molau, (inv.) tirzu, zabvnic. (Miscari ~ ; om ~ in miscari.) anevoios, dificil, (astazi rar) silnic. (Un mers ~ . )

GRES vb. (TEHN.) a lubrifia, a unge. (A ~ piesele unei masini.)

GRESJ s. (TEHN.) gresare, lubrifiere, ungere. (~ pieselor unei masini.)

GRESRE s. (TEHN.) gresaj, lubrifiere, ungere. (~ pieselor unei masini.)

GREST adj. (TEHN.) uns. (Motor ~.)

GRESIE s. (TEHN.) 1 cute, (reg.) arcr, (Ban.) brus. (~ pentru ascutit coasa.) perinoc, (reg.) baargc, rnsa, scauns.scaunul de dinainte. (~ la caruta.)

GRESR s. (TEHN.) ungator (~ automat.)

gres s. v. ABATERE. CULPABILITATE CULPA. EROARE. GRESEALA. PACAT VINA VINOVATIE.

GRESEALA s. 1. abatere, culpabilitate, culpa, eroare, pacat, vina, vinovatie, (livr.) eres, (rar) prihana, (inv. si reg.) tehna, (reg.) gres, (Olt., Munt. si Mold.) pon s, (inv.) cusur, sablzna, scandal, sinnta, sminteala, (fig.) ratacire, (inv. fig.) ratacela. (A comis o ~ de mica importanta.) ispita, pacat. (A cazut in ~.) eroare, incorectitudine, inexactitate. (O ~ de calcul.)

greseala s. v. CUSUR. DEFECT. DEFICIENTA. IMPERFECTIUNE. INSUFICIENTA. LACUNA. LIPSA. METEAHNA. NEAJUNS. PACAT. SCADERE. SLABICIUNE. VICIU.

GRES vb. 1. a pacatui, (inv. si reg.) a scapata, a (se) sminti, (inv.) a se sablazni, (inv. fig.) a se luneca. (Am ~ grav fata de tine.) 2. a se insela. (A ~ in privinta lut.)

3. a rataci, (inv.) a sminti. (A ~ drumul.)

a confunda, a incurca. (A ~ usile.) gresit adj. v. CULPABIL. VINOVAT. GREST adj., adv. I adj. rau. (Deprinderi

.) adv. nepotrivit, rau. (N-ar fi ~ sa ) adj. eronat, fals, incorect, inexact, neade-varat, (inv. si reg.) smintit. (Rezultat ~ al unui calcul; calcul ~.) 4. adj. eronat, fals, inexact, neexact, nefondat, neantemeiat, (inv fig.) ratacit. (Stire, parere ~.( 5 adj. eronat, inexact, (rar fig.) stramb. (O intelegere ~ a lucrurilor.) 6. adj. eronat, impropriu, incorect (Exprimare ~.) 7. adj., adv. defeetuos, incorect, necoreet, prost, rau, (fig.) stricat. (O pronuntare ~; vorbeste ~ romaneste.) grsla s. v. CRIVAC MARIAS.

GRETOS adj 1. dezagreabil, dezgustator, displacut, dizgratios, greu, infect, imputit, neplacut, nesuferit, puturos, rau, respingator, scarbos, urat, rau-mirositor, (livr.) fetid, mias-mtic, pestilential, repugnant, repulsiv, (inv. si pop.) scarnav, (inv.) scarbvnic, scarblnic. (O duhoare ~.) dezgustator, dizgratios, hidos, oribil, respingator, scarbos, (livr.) imund, (reg.) mi'rsav, (fam. fig.) borft. (~ la infatisare.) scarbos, (rar) parsiv. (Om ~ in comportari.) dezgustator, oribil, scarbos, sinistru. (Un rinjet ~ ) 5. scarbos, (reg.) sils. (Lucruri ~.)

GREU adj., s., adv. 1 adj. (inv. si reg.) povrnic. (Un obiect foarte~.) s. greutate, incarcatura, povara, sarcina, (livr.) pondere, (pop.) tarht, (inv. si reg.) pond, tar, tovr, (Mold ) tabi'rca, (inv.) greata, greme (Purta tot ~ul in spate.) 3. adv. mult. (Pachetul atlrna, clnlareste ~.) 4. adj. incarcat, plin. (Un cos ~ de fructe. ) 5. adj. impovarat, incarcat, ingreuiat, ingreunat (Avea spatele ~ de) 6 adj. adanc, compact, dens, des, gros. (Ceata ~ ) adj. indigest. (O mlncare ~.) 8 adj. dezagreabil, dezgustator, displacut, dizgratios, gretos, infect, imputit, neplacut, nesuferit, puturos, rau, respingator, scarbos, urat, rau-mirositor, (livr.) fetid, miasmtic, pestilential, repugnant, repulsiv, (inv. si pop.) scrnav, (inv.) scarbvnic, scarblnic. (O duhoare ~ ) 9. adj. irespirabil, inabusitor, incarcat, sufocant, viciat. (O atmosfera ~.) 1 , adj. adanc, profund. (Un somn ~.) 11 adj. anevoios, dificil, (pop.) ostenitor, (inv.) ostenicis. (O treaba ~.) s. dificultate, greutate (A dus tot ~ actiunii.) adj. anevoios, delicat, dificil, gingas, (fig.) ingrat. (Are o misiune ~.) s. greutate, impas, incercare, necaz, vicisitudine. (A trecut cu bine ~ul.) 15 adj. dificil, pretentios. (Un text ~.) 1G adv. anevoie, dificil. (~ de inteles.) 1 , adj. anevoios, mizerabil, necajit, prost, rau, (inv. si pop.) necajs. (A dus un trai ~ ) 18 adj. apasator, chinuit, rau. (O viata ~.) 19 adj. apasator, coplesitor, covarsi-tor, impovarator, (livr.) oneros. (indatoriri ~.) 20. adj. aspru, (fig.) cainsc, cains. (O iarna, o vreme ~ ) adj. agitat, critic, framantat, tulbure, zbuciumat (Vremuri ~.) 22. adj. grav, malign, periculos, primejdios, serios, (rar) sever, (fam.) urat. (O boala ~ ; o forma ~ a bolii.) . adv. grav, rau, serios, tare. (E ~ bolnav.) adj. critic, grav, periculos, primejdios. (Moment ~ al unei crize.) 5. adj. complicat, dificil. (O problema ~ la matematica.) 6. adj. anevoios, dificil, (fig.) aspru, spinos. (Drumul ~ al cunoasterii.) . adv. abia, anevoie. (~ a scapat cu fuga.) 8. adv. anevoie, (prin Transilv.) schis. (I-a restituit ~ imprumutul.) 9. adj. aspru, brutal, tare, violent, (fig.) dur. (Vorbe ~.) . adv. incet, lent. (Noaptea trecea ~.)

greu s v. GROS. MULTIME.

GREUTATE s. 1. greu, [incarcatura, povara, sarcina, (livr.) pondere, (pop.) tarht, (inv. si reg.) pond, tar, tovr, (Mold.) tabi'rca, (inv.) greata, greme (Poarta In spate toata ~.)

2. apasare, povara, sarcina. (Mijlocul i se frlnge sub ~ bagajelor.) 3. apasare, presare, presiune, stransoare, (rar) stransra. (Simtea o usoara ~.) (SPORT) haltera. 5. (inv. si reg.) piatra, (Ban. si Transilv.) plumb. (~ de ctn-tar.) (Munt.) coinc. (~ la flnttna.) dificultate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliste, piedica, stavila, (pop.) oprela, poticla, potrivnice, (inv. si reg.) scandal, sminteala, (inv.) anevo-nta, nevonta, poprire, stenahore, (fig.) bariera, handicap, hop. (A avut de depasit o mare ~.) 8 greu, impas, incercare, necaz, vicisitudine. (A trecut cu bine ~.) 9 incercare, necaz, nevoie, suferinta, vicisitudine, (inv.) ispita. (A trecut prin multe ~.) 10 dificultate, greu. (A dus toata ~ actiunii.) 11 dificultate, problema. (Sint inca multe ~ de rezolvat.) dificultate, neajuns, sicana. (Ii face tot feulde~.) 13. adversitate, dificultate. (~ile soartei.) dificultate, neajuns, vicisitudine. (~ile vietii.) 15 efort, osteneala, truda. (Cu multa ~ a izbutit.) 16. asprime. (~ iernii.)

greutate s. v. INFLUENTA. INRAURIRE PUTERE. TRECERE.

GRI adj. cenusiu, fumuriu, plumburiu, sur, (rar) prafuru, (pop.) sein, sorecu, (reg.) siv, (Munt.) fmur, (inv.) plumbu, sangepu, (turcism inv.) bozafr. (De culoare ~.)

grijanie s. v. CUMINECARE. CUMINECATURA. EUHARISTIE. IMPARTASANIE. IMPARTASIRE. IMPARTASIT.

GRJA s. 1 framantare, ingrijorare, neliniste, temere, (livr.) anxietate, impacienta, (inv. si pop.) pas, (inv.) ingrijire. (Are o ~ nejustificata.) atentie, circumspectie, precautie, prevedere, prudenta, bagare de seama, luare-aminte, (pop.) fereala, paza, priveghere, (inv.) socotinta, veghere. (Sa procedati cu multa ~.) 3. atentie, vigilenta. (Manifesta multa ~.)

4 atentie, interes, preocupare, sinchiseala, sin-chisire, sinchisit, (pop.) pasare, (inv., in Ban. si Transilv.) castga. (Fara mei o ~ pentru)

5 atentie, meticulozitate, migala, migaleala, minutiozitate, scrupulozitate, (livr.) minutie, (pop.) pigulela, scumpatte, (reg.) migoro-sela, milcosela. (Un lucru facut cu multa ~.)

6 ocrotire, protectie, (fig.) aripa, pavaza, scut. (Se afla sub ~ lor.) paza, seama, (fig.) mina. (I l-a dat in ~.)

griji vb. v. CAUTA. CUMINECA. CURATA. DERETICA. IMPARTASI. INGRIJI. INGRIJORA. MARTURISI. NELINISTI. PAZI-PREGATI. PREPARA. SCUTURA. SPOVEDI. STRANGE. SUPRAVEGHEA. TEME. VEDEA.

grijre s. v. CUMINECARE. CUMINECATURA. EUHARISTIE. IMPARTASANIE. IMPARTASIRE. IMPARTA SIT

grijitr adj. v. ATENT. CIRCUMSPECT. GRIJULIU. PRECAUT. PREVAZATOR. PRUDENT. VIGILENT.

grjnic adj. v. ATENT. CIRCUMSPECT GRIJULIU PRECAUT. PREVAZATOR. PRUDENT VIGILENT

GRIJULIU adj. atent, circumspect, precaut, prevazator, prudent, vigilent, (reg.) grijitr, (inv.) grjnic, priveghet r, vegheat, (fig.) neadormit, treaz. (Om vesnic ~.)

GRILAJ s. parrnaclac, (inv.) parmac. (Veranda cu ~.)

GRLA s. (ELECTRONICA) gratar, sita. (~ la O_r polioda.)

GRIM vb a (se) machia. (A ~ un actor.)

GRIMARE s. grima, machiaj, machiere. (~ unui actor.)

GRIMASA s. schimonoseala, schimonosire, schimonositura, strambatura, (livr.) rictus, (rar) schma, strambet, (pop. si fam.) scalambaila, scalambaire, scalambaitra.

GRIMT adj. machiat. (Ador ~.)

GRMA s. grimare, machiaj, machiere. (~ unui actor.)

GRIMR s. machior. (~ la un teatru.)

GRIND s. (GEOGR.) gradiste, (reg.) popna. (~ in lunca unui ru.)

GRND s. (CONSTR.) birna, stalp, (inv. si pop.) pocmb, (pop.) sarampi, (prin Olt. si Ban ) balvn, (Transilv.) saf, (Maram.) sarnt, (Transilv., Maram. si Bncov.) sos, (Maram , Transilv., Ban. si Olt.) steamp, (Olt., Ban. si Transilv.) stenp. (O ~ din schelaria unei case.)

GRINDI s. (TEHN.) . talpa, (prin Mold.) pat. (~ la plug.) . fus, osie, (reg.) osic, (prin Munt.) prisnl. (~ la axul rotii de la moara cu apa.)

grindi s. v. CEAFA.

grindie s. pi. v. BUTUCI. PLAZURI. TALPI.

GRINDL s. (IHT.; Noemacheilus barbatu-lus) molan, (reg.) brda, moina, m ita, molec, rnolte, molau, moli, morluca, popte, tota, varln.

GRNDINA s. (MET.) piatra, (Transilv. si Bucov.) gheata, (inv.) smda. (A batui ~.)

gringoasc-puturosa s v. MAMORNIC.

GRIPA vb. (TEHN.) a se bloca. (Motorul s-u ~.)

GRPA s. (MED.) (astazi rar) influenta, (pop.) trohna, (inv.) catari

GRlPCA s. (TEIIN.) razus, tesla, (reg.) scoaba, (inv.) strjnita. (~ pentru timplari, dulgheri.)

GRISI s. (PICT.) camaieu.

GRIV adj. pestrit, (rar) grivi. (Cline ~.)

GRIVN s. (ZOOL.; Cricetus cricetus) har-ciog, (reg.) ciurci, misun.

qrivn s. v. GUZGAN. ORBETE. SOBOLAN.

(jrivi adj. v. GRIV. PESTRIT.

griz vb. v. AMETI. CHERCHELI. IMBATA. TURMENTA.

grizt adj. v. AMETIT. BAUT. BEAT. CHERCHELIT. IMBATAT. TURMENTAT.

GRIZU s. (reg.) tnat. (~ este un amestec natural de gaze.)

GRANR s. hambar, patul, (reg.) magazin, (Transilv.) mogtr, (prin Transilv.) susai, (inv.) jtnita. (In ~ se depoziteaza cerealele.)

granr s. v. CEREALIST.

GRANE s. pi. 1. holde (pi.), lanuri (pi.). (~ au crescut mari.) cereale (pi.), (pop.)

bucate (pi.), pline, (reg.) grante (pi.), pite (pi.). (Clmpul a produs multe ~.)

grante s. pi. v. CEREALE. GRANE.

GRANGOSA s. (ENTOM.; Gynmoplewus pilularius) gandac-de-grane.

griul cucului s. v. OCHII-PASARUICII

GRAULT s. (BOT.) grausor.

graulpotirncliii s. v. PARACHERNITA.

graul-prpelitei s. v. CIORMOIAG. CON-DRONIU.

grlul-prpelitelor s. v. SOR-CUFRATE.

GRAU MOALE s. (BOT.; Trilicwn dieoceum) (reg.) tenchi.

grlungru s v CIORMOIAG. CONDRO-NU. SOR-CU-FRATE.

GRAUSR s. (BOT.) 1 griulct. (Banun-culus ficaria) salatea, untisor, (reg.) salage, calce-mca, salata-de eamp, scanteiuta-glbeiia, (Munt.) scorbutarta.

griu tare s. v. GHIRCA.

GROAPA s. 1. (Mold. si Bucov.) borta, (inv.) fosa. (O ~ adinca in pamlnt.) mormant. (livr.) sepultura, (italienism inv.) tmba.

groasa adj. v. GRAVIDA. INSARCINATA.

GROAZA s. incrancenare, infiorare, infricosare, ingrozire, inspaimantare, oroare, spaima, teroare, (inv. si pop.) otarare, (inv. si reg.) scrba, (reg.) infricre, palitra, (inv.) spai-mantre, spaimantatra, (fig.) cutremur. (Simte o ~ teribila.)

groaza s. v. DUIUM. GRAMADA. MULTIME. POTOP. PUHOI. PUZDERIE. SUMEDENIE.

GROAZNIC adj. . infiorator, infricosator, ingrozitor, inspaimantator, oribil, (inv. si pop.) spaimantatr, (pop.) spaimos, (inv.) spaiman ts. (Un lucru ~.) . cumplit, cutremurator, fioros, grozav, infiorator, infricosator, ingrozitor, inspaimantator, macabru, monstruos, oribil, sangeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terfic, (inv. si pop.) rau. (O crima ~.) . aprig, cumplit, infiorator, infricosator, ingrozitor, nebun, salbatic, violent. (O ~ pasiune 11 macina.) . atroce, crunt, cumplit, fioros, grozav, infiorator, infricosator, ingrozitor, inspaimantator, teribil. (O durere abdominala ~.) 5. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, grozav, infernal, infiorator, ingrozitor, inspaimantator, naprasnic, strasnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) indracit, turbat. (O vijelie ~.)

grobian adj., s. v. BADARAN. GROSOLAN. MITOCAN. MARLAN, MARLANOI MOCOFAN. MOJIC. NECIVILIZAT. NEPOLITICOS. ORDINAR. TARANOI. TOAPA. TOPARLAN. VULGAR.

grbiste s. v. CIMITIR.

grbnics. v. CAVOU. CRIPTA. GIULGIU. LINTOLIU.

GROH interj, guit !, (Mold. si Bucov.) covt ! (Porcul face: ~/)

GROHA1 vb. a guita, (reg.) a groholi, a gurui, (Ban. si Olt ) a coicai, (Mold. si Bucov.) a covita, a covitai. (Porcul ~.)

GROHAIT s. grohaitura, guitat, guitat ura, (reg.) grhot. (~ porcului.)

GROHAITRA s. grohait, guitat, guita-tura, (reg.) grhot. (~ porcului.)

GRHOT s, grohotis (Loc acoperit cu ~.)

rhot s. v. GROHAIT. GROHAITRA. GUITAT. GUITATURA.

grohot vb. v. GROHAI. GUITA.

GROHOTIS s. grohot. (Loc acoperit cu ~.)

griza s. v. SANGERETE.

GROPAR s. 1, (reg.) grops, gropnicr, sapator, (Mold. si Bucov.) cioclu. (~ sapa mormintele.) . (ENTOM.; Xecrophorus) necrofor.

grops s. v. GROPAR.

GROPTA s. gropusoara.

gropnicr s. v. GROPAR.

grpnita s. v. CAVOU. CRIPTA.

GROPUSOARA s. gropita.

GROS adj., s. 1. adj. corpolent, gras, obez, planturos, plin, rotofei, rotund, umflat, voluminos, (pop.) trupes, (reg.) incalt. (0 femeie ~.) . adj. mare, voluminos, (Un tom, un dosar ~.) . s. (MIL.) multime, (inv. si pop.) mijloc, (inv.) greme, greu, temei, toi. (~ armatei.) . adj. borcanat, umflat, (reg.) borcans. (Are nasul~.) 5. adj. dens. (Fluid~.) 6. adj. adanc, compact, dens, des, greu. (Ceata ~.) . adj. cald, calduros, (I/aine~.) 8 adj. adanc, grav, jos, profund, (fig.) cavernos. (O voce ~ ; un timbru ~ )

gros adj., s. v. BADARAN. GROSOLAN. IGNORANT. INCULT. MITOCAN. MIR-LAN. MARLANOI. MOCOFAN. MOJIC. NECIVILIZAT. NECULTIVAT. NEINSTRUIT. NEANVATAT. NEPOLITICOS. ORDINAR. PROST SIMPLU. TARANOI. TOAPA. TOPARLAN. VULGAR.

gros s. v. AREST. BUSTEAN. BUTUC. BUTURUGA. CIOT. INCHISOARE. OBADA. OCNA. PENITENCIAR. PUSCARIE. TEMNITA.

GROSCIR adj. grosut. (Un material mai

GROSIME s. circumferinta. (~ unui trunchi de copac.)

grosime s. v. BADARANIE. GROSOLANIE. IMPOLITETE. INDELICATETE. MAHALAGISM. MITOCANIE. MARLANIE. MOJICIE. NECUVIINTA. NEPOLITETE. TARANIE. VULGARITATE.

GROSOLAN adj., adv., s. 1 adj. butucanos, necioplit, (reg.) butucs. (Un obiect ~.) adj. brut, necioplit, necizelat, nefinisat, nepre-lucrat, (reg.) lsteav. (Material ~.) adj., adv. primitiv, rudimentar. (Grinda cioplita ~.) 4. adj. comun, ordinar. (Plnza ~.) 5. adj., s. badaran, mitocan, marlan, mirlanoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, taranoi, toapa, toparlan, vulgar, (pop.) mocan, mocartn, modarln, paduret, ratn, toprca, (reg.) mocodn, mocofans, modarlau, modoran, mogaldn, necunoscator, negandt, ncgreblt, (Mold.) ghiorln, (Transilv.) grobian, (inv.) gros, (fig.) necioplt. (Un om ~.) 6. adj. bada-ranesc, mahalagesc, mitocanesc, mirlanesc, mojic, mojicesc, nepoliticos, ordinar, topesc, toparlanesc, vulgar, (rar) mojics, (fig.) necio-

plt (Purtari ~.) 7. adv badaraneste, mahala-geste, mitocaneste, marlaneste, mojiceste, ordinar, taraneste, vulgar. (S-a purtat ~.) 8. adj. (livr.) cras. (O ignoranta ~.)

GROSOLANIE s. badaranie, impolitete, indelicatete, mahalagism, mitocanie, marlanie, mojicie, necuviinta, nepolitete, taranie, vulgaritate, (pop.) mocofane, mocofansm, (reg.) modorane, (inv.) grosime, ritane, (rar fig.) necioplre. (Ai comis o ~.)

GROSTadj. groscior. ( Un material mai ~.)

GROTA s. (GEOGR.) caverna, pestera, (reg.) ocna, scorbura, (inv.) spelunca. (O ~ cu stalactite.)

GROTESC adj. buf, burlesc, caraghios, caricatural, parodic, ridicol. (De un comic ~.)

GROZAMA s. (BOT.; Genista sagittalis) (reg.) drog.

grozmas. v. DROB. DROBITA. SALCAM-GALBEN.

grozaina-mre s. v. LEMNUL-BOBULUI. SALCAM-GALBEN.

GROZAV adj., adv. I adj. cumplit, cutremurator, fioros, groaznic, infiorator, infricosator, ingrozitor, inspaimantator, macabru, monstruos, oribil, singeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terfic, (inv. si pop.) rau. (O crima ~.) . adj. atroce, crunt, cumplit, fioros, groaznic. infiorator, infricosator, ingrozitor, inspaimantator, teribil. (O durere abdominala ~.) 3. adj. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, infernal, infiorator, ingrozitor, inspaiinintator, naprasnic, strasnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) indracit, turbat. (O vijelie ~.) adj. strasnic, teribil, zdravan, (fam.) sfant, (fig.) sanatos. (I-a tras o bataie ~.) 5 adv. exceptional, extraordinar, nemaipomenit, sfisietor. (O melodie ~ de trista.) adj. colosal, enorm, exceptional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, imens, infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiintalnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfarsil, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, urias, (livr.) mirbil, (inv.) mann, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.) 7. adj. bun, strasnic, zdravan. (Un somn ~ l-a refacut.) 8. adv. deosebit, exceptional, extraordinar, extrem, foarte, teribil. (~ de bun.)

grozav adj. v. DIFORM. HIDOS. IIAD. POCIT. SCHIMONOSIT. SLUT. STRAMB. URAT.

grozavenie s. v. DUIUM. GRAMADA. GROZAVIE. MONSTRUOZITATE. MULTIMI:. OROARE. POTOP. PUHOI. PUZDERIE. SUMEDENIE.

GROZAVI vb. a se fali, a se fuduli, a se infatua, a se impauna, a se'infumura, a se in gamfa, a se lauda, a se mandri, a se semeti, (rar) a se trufi, (inv. si pop.) a se mari, (pop.) a se pauni, (reg.) a se barzoia, a se falosi, a se marghioli, a se sfatosi, (reg. fam.) a se furlandisi, a se martafoi. (Transilv. si Ban.) a se nascocori, (inv.) a se inalta, a se prea inalta, a se preamari, a se prearadica, a se ridica, (fam. fig.) a se in

|oia, a se umfla, (arg ) a se sucari. (Au te mai ~ atlta!)

grozavi vb. v. DEFORMA. DESFIGURA. POCI. SCHIMONOSI. SLUTI. STRAMBA. URATI.

GROZAVE s. 1. monstruozitate, oroare, (pop.) grozavenie, (inv. si reg.) strasnicie, (inv.) groznice. (~ faptei sale.) calamitate, catastrofa, dezastru, flagel, napasta, nenorocire, pacoste, potop, prapad, pustiire, sinistru, urgie, (inv. si pop.) prapadnie, (pop.) blestem, mane, potopnie, topnie, (inv. si reg.) pustiesg, pustiit, sodm, (reg.) prapadela, (inv.) pierzare, pustiicine, (fig.) parj l, plaga. (O adevarata ~ s-a abatut asupra lor.)

grozavie s. v. ASPRIME. BARBARIE. BRUTALITATE. CRUZIME. DIFORMITATE. DUIUM. FEROCITATE. GRAMADA. HIDOSENIE. MULTIME. NEANDURARE. NEOMENIE. POCEALA. POTOP. PUHOI PUZDERIE. RAUTATE. SALBATICIE. SLUTENIE. SUMEDENIE. URACIUNE. URATENIE. VIOLENTA. VITREGIE.

grozdca s. v. CIUIN ODAGACI. SAPU-NARITA.

groznice s. v. GROZAVIE. MONSTRUOZITATE. OROARE.

grui s. v. COLINA. DELUSOR. FURCA. MAGURA. MOVILA. PISC.

GRIE s. (MAR.) macara, mufl.

grie s. v. COCOR.

grujrca s v. SALBA-MOALE. VONI-CER.

GRUMAZ s. (ANAT.) 1. ceafa, (pop.) cerbce, (reg.) gi'rbita. (~ a omului.) . git, (pop.) junghetra, (reg. si fam.) gusa, (reg.) gatln. (Si-a frlnt ~.)

'grumaz s. v. BEREGATA. GATLEJ.

grmba s. v. CARTOF.

GRUNGUN vb. a gurlui, (reg.) a gongoni, a turui. (Porumbeii ~.)

GRUNJS adj. granulos, grunzuros, zgrunturos, (livr.) rugs, (pop.) zgrunts, zgruntut. (O suprafafa ~.)

GRl'NZ s. bulgare, drob, (pop.) zgrunt, zgrntur. (Un ~ de sare.)

GRUNZUROS adj. granulos, grunjos, zgrunturos, (livr.) rugs, (pop.) zgrunts, zgruntut. (O suprafata ~.)

grunzuros adj. v. ASPRU. SCORTOS.

ZGRUNTUROS.

GRUP s. . banda, buluc, ceata, card, droaie, gloata, gramada, multime, pilc, stol, (pop.) crla, liota, (reg.) canar, ciurda, msina, (Olt. si Transilv.) ciopor, (Olt. si Ban.) clpie, (inv.) cin, tacain. (Un ~ de copii.) . ceata, tabara. (S-au impartit iu doua ~uri.) . categorie_> clasa, grupare, (astazi rar) tagma, (inv.) rin duila. (Face parte din ~ celor timizi.)

GRUPA vb. 1. a aranja, a aseza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a imparti, a intocmi, a ordona, a organiza, a orandui, a potrivi, a pune, a repartiza, a randui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (inv.) a drege, a tocmi. (A ~ cum trebuia elementele unui ansamblu.) 2. a se asocia, a se insoti, a se intovarasi, a se

uni, (inv. si pop.) a se prinde, (reg ) a se ortaci, (Mold. si Transilv.) a seansambra, (prin Transilv.) a se soti, (inv.) a intra. (Vino sa te ~ cu noi.) 3. a comasa, a concentra. (A ~ mai multe unitati industriale de profil.)

GRUPARE s. 1. comasare, concentrare. (~ mai multor unitati industriale.) 2. categorie, clasa, grup, (astazi rar) tgrna, (inv.) ran-duila. (Face parte din ~ celor timizi.) partida, tabara, (inv.) parte, partid. (Fruntas al ~ unioniste.) structura. (~ moleculelor intr-un corp.)

gbav adj. v. BOLNAVICIOS. DEBIL. DELICAT. FIRAV. FRAGIL. GINGAS. PIRPIRIU. PLAPAND. PRIZARIT. SFRIJIT. SLAB. SLABANOG. SLABUT. SUBRED.

gbav adj., s. v. LEPROS.

gba s. v DULAMA. SARICA. SUMAN TUNDRA.

gubans s, v. SUL IMAN.

gubave s. v. LEPRA. LUES. SIFILIS

gda s. v. CATEA. COCOTA. CURVA. FEMEIE DE STRADA PROSTITUATA. TARFA.

GUDRON s. (CHIM.) catran, (reg.) zeft (Carton acoperit cu ~.)

GUDRONA vb. a catrani. (A ~ fundul unei barci.)

GUDRONRE s. catraneala, catranire. (~ fundului unei ambarcatii.)

GUDRONAT adj. catranit. (Carton ~.)

gudura vb. v. LINGUSI.

gugul vb. v. ALINTA. DEZMIERDA.

MANGAIA.

GUGUSTlUC s. (OR.VIT.; Streptopelia deca-octo) (reg.) porunibel-turcsc.

GUT interj, groh , (Mold. si Bucov.) covt (Porcul face: ~ !)

GUITA vb. a grohai, (reg.) a grohoti, a gurui, (Ban. si Olt.( a coicai, (Mold. si Bucov.) a covita, a covitai. (Porcul ~.)

GUITAT s. grohait, grohaitura, guitatura, (reg.) grhot. (~ porcului.)

GUITATURA s. grohait, grohaitura, guitat, (reg.) grhot. (~ porcului.)

gujale s. v. ORATAN1E. PASARE.

gjba s. v. GAN.I.

GULDEN s. florin. (Florinul se numeste in Olanda si ~.)

gulei s. v. BENC1IETULALA. CHEF. OSPAT. PETRECERE. PRAZNIC. PRAZ NUIR.

GULE s. (BOT.; Brassica oleracea var. gonguloides) (reg.) calarba.

gulie s. v NAP. NAP-PORCESC. TOPI NAMBUR.

GUMJs. ( TEII VJgu mare. (~ unui obiect.)

GUMRE s. (TEIIN.) guniaj. (~ unui obiect.)

GUMA s. radiera, (fain.) rspa. (Stertie un cuvtiil scris, cu ~.)

gnia s. v. ELASTIC. GUMILASTIC.

GUMILASTIC s. elastic, (pop.) guma, (Olt.) comilstru. (~ pus la sosete.)

gumilastic s. v. CAUCIUC.

GUNOI s. 1. impuritate, murdarie, necuratenie, (prin Ban. si Transilv.) bucluc, (Mold. si Transilv.) goz, (prin Olt.) smin, (prin Bucov. si Transilv ) steah, (inv.) sterc. (Se strlnsese mult ~.) . baliga, baligar, (reg.) baligau (Scoate ~ din grajd.)

gunoi s. v. LEPADATURA.

GUNORE s. (AGRIC.)gunoit. (~ solului inainte de semanat.)

GUNOT s. (AGRIC.) gunoire. (~ solului dupa recoltare.)

GURALV s., adj clantau, flecar, limbut, palavragiu, vorbaret, vorba-lunga, (livr.) locvace, (rar) ploscr, ploscs, taclagu, (pop. si fam.) farfar, (pop.) gures, toaca-gr, (inv. si reg.) spornic, vorbaret, (reg.) palavtic, palavragit, toi oloi, vorbar, (Mold.) dardla, lehau, leorbaii, (Transilv.) stroncanitr, (prin Munt.) tandalt, (Mold.) trancalau, (inv.) limbret, vorovci, (fam.) moftangiu, (rar fam.) moftolg, mofturen, (fig.) mlita, (E un mare ~ !)

GURALVA s. flecara, limbuta, palavragioaica, vorbareata, (fam.) moftangioica.

gura-mi'tei s. v. LINARITA.

gurn s. v. SALAU

gura-pahruiui s v CRIZANTEMA DUMI TRITA. TUFANICA.

GURA s. 1. (ANAT.) (reg.) mrda, (inv.) rost, (peior.) bot, plisc, rat, (Ban. si Transilv. peior.) flit, (arg.) mestecau. (Isi baga ~ peste tot.) (ANAT.) (inv.) rost, (fam. si peior.) cloanta, fleanca, (Mold. si Bucov. peior.) leopa, leorb, (fam. si fig.) clanta, clobnt, clont, foflnita, hanta, mlita, moara, papagal, plisc, pupaza, rasnita, trombon, tarca, (arg.) muie, muzicuta. (Nu-i tace ~ toata ziua.) gura casca - casca-gura, gura-cascata, (pop.) cas cand ; gura-cascata = casca gura, gura-casca, (pop.) cascand. (ANAT.) bot, (reg.) mrda, (Ban. si Transilv.) flit. (Clinele apuca hrana cu ~.) 5 (BOT.) gura-lupului (Scutellaria al-tissima) = (reg.) coltul-lpului 6 sarut, sarutare, (pop. si fam ) pupatura, toc, (fam. si in limbajul copiilor) psi, (fam.) pup. (I-a dat o ~.) dusca, gat, inghititura, sorbitura, (Transilv.) scpot. (O ~ de vin.) imbucatura, inghititura, muscatura, (pop.) dumicat, (prin Transilv.) bsca. (O ~ de mlncare.) 9 cuvant, glas, grai, voce, (livr.) verb, (pop.) limba, (reg.) boce, (inv.) rost. (inca nu i-am auzit ~.) buza, (inv. si reg.) sna. (~ unui pahar, a unui vas.) 11 (reg.) pieptar. (~ a hamului.)

gura s. v. AFIRMATIE. CUVANT. DECLARATIE. MARGINE. MARTURISIRE. RELATARE. SPUSA. TAIS. VORBA. ZISA.

gres s., adj. v. CLANTAU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT PALAVRAGIU.

VORBA-LUNGA. VORBARET.

GURGUI s. 1. (pop.) ti'ta. (~ urciorului.) (AA'AT.) mamelon, sfirc. (~ sinului.)

gurita s. v. PISCOAIE. VRANA.

GURLU vb. a grunguni, (reg.) a gongoni, a turui. (Porumbeii ~.)

GURMAND s., adj. (inv.) legumart fUn om ~.)

GURMAs. (MED. VET.) (pop.) buba mfnzu-lui.

guru vb. v. GROHAI. GUITA.

gurra s. v. BUCAR. CURAR. VANAR.

GUST s. 1 preferinta. (Avem ~uri deosebite.) . chef, dispozitie, dorinta, plac, placere, pofta, voie, vointa, vrere, (pop.) vruta, (inv.) desidert, ogd, poftre, poftit, poftitra, ri'vna, ravnre, tabiet. (Dupa ~ inimii.)

GUSTA vb. 1. a incerca, (pop.) a cerca. (A ~ o mlncare pentru a-i aprecia g.'istul.) (reg.) a gustari, (fam.) a imbuca. (A ~ ceva la repezeala.) 3. a aprecia, a pretui. (~ un spectacol bun.)

gusta vb. v. BUCURA. DEJUNA. PRAN ZI.

gustar s. v. AUGUST.

GUSTARE s. aperitiv, (inv.) zacusca. (A luat numai o ~.)

gustare s. v. DEJUN. PRANZ.

GUSTAT adj. apreciat, pretuit. (Un spectacol mult ~.)

gustari vb. v. GUSTA.

GUSTOS adj. apetisant, bun, delicios, imbietor, placut, savuros, suculent, (rar) pofticios, (arg.) misto. (O mlncare, o cina ~.)

gusa-ganii s. v. PANSEA. PANSELUTA. PAPADIE.

gusa-porumblului s. v. ODOLEAN.

gusa-pormbului s. v. GUSA PORUMBELU-LUI. ODOLEAN.

gusata s. v. BAB1TA. PELICAN.

GUSA s. 1. (MED.) gusa exoftalmica - baze-dov, boala lui Basedow. . (AA'AI'.) barbie. (~ la reptile.) . (ORNIT.) gusa-rosie (Eritha-cus rubecula rubeciila) = macaleanrlru, (reg.) pie-trs, prigore. . (BOT.) gusa-porumbelului = a) (Cucubalus baccifer) (reg.) plescaita, gusa-pormbului ; b) (Silene cucubalus) (reg.) basi-cosa, gusa-pormbului.

gsa s.' v. BEREGATA. GAT. GATLE.J. GRUMAZ. JURUBITA.

gsnica s. v. BARABOI.

GUSTER s. (ZOOL.; Lacerta viridis) (reg.) sopi'rla.

guster s. v. BEREGATA. CRUP. ESOFAG. GATLE.I. LUETA. OMUSOR. UVULA.

guster rita s. v. BRANCA.

gsterita' s. v. BRANCA.

GUTA s. (MED.) podagra, (Transilv.) sui, (inv.) podalghe.

gtas. v. APOPLEXIE. ICTUS Al'OPLEC-TIC. PARALIZIE.

GUTIRA s. (MAR.) lacrimara.

GUTS adj., s. (MED.) podagros, (germanism rar) podagrst, (inv.) podgric.

GUTUI s. (BOT.; Cydonia oblonga) (reg.) alamaiora, (Transilv.) mar-guti.

GUTUIE s. (BOT.) (reg.) alamaiora, (Transilv.) mar-gutie.

GUTURAI s. (MED.) catar, coriza, rinita, (pop.) trohna, (reg.) catari, subare, (Mold., Bucov. si Transilv.) suharle. (Are un ~ rebel.)

GUTURAL adj. (EON.) velar. (Consoana~ .|

GUVERN s. (POLITICA) 1 cabinet, consiliu de ministri, (inv.) minister. (O sedinta de lucru a ~.) carmuire, stapanire. (Ce zice ~ ?>

GUVERNA vb. a carmui, a conduce, a dirigui, a domni, a stapani, (inv. si pop.) a obladui, (inv.) a birui, a chivernisi, a duce, a ocarmui, a povatui. (A ~ tara in pace.)

GUVERNAMENTAL adj. (POLITICA) cir-muitor, conducator, oficial. (Din cercurile ~.)

GUVERNANT s., adj. (POLITICA) carmu-itor, conducator. (Fortele ~.)

GUVERNANTA s. svester, (rar) tla, (inv.) madama, (~ la copii.)

GUVERNARE s. (POLITICA) 1 carmuire, conducere, diriguire, domnie, stapanire, (inv si pop.) obladuire, (inv.) chiverniseala, chiverni. sire, ocarmure, purtare, purtat, stapanle, vla-dicc, (fig.) crma. (~ tarii de catre sfat.) conducere, regim. (S-a instaurat o noua ~ In acel stat.)

GUVERNATOR s. (POLITICA) carmuitor, conducator, (turcism inv.! zabt. (~ al unei provincii.)

GUVERNAMINT s. (POLITICA) regim.

guvidiedeblta s. v. GLAVOACA.

guvidiedevd s. v. GLAVOACA.

GUVID MARE s. (IHT.; Oobujs melanosto-mus) strunghil.

guz s. v. GUZGAN. SOBOLAN.

GUZGAN s. (ZOOL.) I. (Mus dccumuw sobolan, (reg.) chitcn, chitorn, clotn, ghe;-ln, ghiortn, grivn, guz, harcig, hart, lostn, miorca, miogartn, mitorln, mitorgn, pas i, pnta, patc, popandau, popanzc, poponet, potc, sobol, spurc, socat, somac, tuscn, zeze-rn. (Battus norvegicus) sobolan, (reg.) clotn, mitorgn, potcn, socat.

guzgan-de-mnte s. v. BELHITA. CHITCN.