Dislexie si Disgrafie

Dislexie si Disgrafie

I.            Definirea conceptelor si etiologie

DISLEXIE= dificultate specifica evidenta in procesul de citire al unui text in care simbolurile citite nu sunt prcis identificate si corect reproduce fara a implica tulburari senzoriale sau motorii insotite frctvent si de alterari fonetice , afectarea nivelului de intelegere a celui mai simplu text; la copiii se manifesta prin dificultati de simbolistica a orientarii spatiale a semnelor grafie cum ar fi inversiuni de silabe" ra" in loc de "ar" , confuzii de litere simetrice " d si b", "p si g" , confuzii de foneme apropiate "vi si f", "c si g" , omisiuni de sunete.

DISGRAFIE= afectare semnificative a calitatii scrisului exprimata in substituiri , omisiuni , omisiuni de litere si silabe sau fuziuni de cuvinte, neregularitate a desenului literelor si dispunerea lor anarhica in pagina fara a implica dificultati neurologice sau intelectuale care sa conditioneze explicit performanta actului grafic

Cauza dislexiei nu este clara, desi pare sa fie o afectiune genetica mostenita, avand in vedere ca se gaseste la mai multi membri ai aceleiasi familii. Unele studii au aratat ca dislexicii au anomalii functionale (in functionarea) zonelor cerebrale ce se ocupa de citit si de limbaj.

Digrafia este o consecinta a unei leziuni organice mai mult sau mai putin grave si se manifesta in ansambluri de dificultati in invatarea si exersarea scrierii intentionate. La fiecare eroare de disgrafie si dislexie trebuie sa ne intrebam in cadrul careia ditre cei trei analizatori: auditiv, optic si chinestezic, a cazut accentul erorii. De exemplu in propozitia "sriu vrumos= scriu frumos" , din compunerea unei eleve disgrafice din primul cuvant a fost omisa litera "c" iar din al doilea "f" a fost inlocuit cu "v". Se pare ca cele 2 erori s au produs cu precadere in domeniul auditiv. P de alta parte eleva n-a distins in timpul analizei fonematice in combinatia de trei consoane "scr" pe cea din mijloc si pe de alta parte a confundat sunetele asemanatoare acustic "f si v" , primul fiind o consoana surda si a doua Sonora ei.

Pentru disgrafici este grea desprinderea cuvintelor auzite din sintagmele si propozitiile in care ele sunt cuprinse , deoarece in vorbirea obisnuita cuvintele sunt de obicei legate intre ele , spre deosebire de aceleasi cuvinte vazute care sunt despartote prin mici spatii.

II.         Elemente de identificare a tulburarilor de limbaj

Manifestari ale disgrafiei

Ø      confuzii constante si repetate intre fonemele asemanatoare acustic, intre litere si grafismul lor;

Ø      inversiuni, adaugiri, omisiuni de litere si grafeme, cuvinte sau chiar propozitii;

Ø      greutati in combinarea cuvintelor in unitati mai mari de limbaj;

Ø      tulburari ale lizibilitatii, ale laturii semantice;

Ø      grafemele sunt plasate defectuos in spatiul paginii, inegale ca marime si forma si au o asezare dezordonata;

Ø      textul este scurt, lacunar, fara unitate logica;

Ø      apar omisiuni de litere si silabe, cuvinte propozitii, sintagme;

Ø      contopiri de cuvinte, substituiri de grafeme, adaugiri de cuvinte, grafeme;

Ø      disortografii;

Ø      randuri libere sau suprapuse;

Ø      nerespectarea spatiului paginii, redarea inegala a unor grafeme;

Ø      scrisul servil

Ø      scrisul in oglinda.

Manifestari ale dislexiei

neputinta de a identifica si citi cuvinte ca un intreg cu o anumita semnificatie si sens;

cuvintele cu o lungime mai mare sunt realizate ca un intreg, dupa mai multe poticniri;

intreaga atentie se centreaza pe realizarea citirii cuvintelor ca un intreg si pe forma, care sa duca la o lectura cursiva, ceea ce impiedica intelegerea cursiva a textului;

sunt intelese si mai greu sintagmele, propozitiile, frazele, iar din cauza concentrarii asupra unitatilor disparate, contextul si subcontextul nu mai indeplinesc rolul de suplinire si intregire a unor informatii;

greutati in citirea cuvintelor cu un grad mai mare de dificultate;

greutati in diferentierea cuvintelor si literelor asemanatoare, din punct de vedere auditiv;

greutati in trecerea de pe randul citit pe urmatorul si tendinta de a-1 sari;

dificultati in intelegerea celor citite si in reproducerea lor;

omiterea unor foneme sau chiar a unor cuvinte;

plasarea incorecta a accentului, mai ales pe cuvintele polisilabice;

dificultati in pastrarea formei date a textului.

III.       Dificultati intampinate de dislexo- disgrafici

1. Scris-cititul incet, lent

Se pare ca cea mai mare categorie de copii cu tulburari dilexico-disgrafice este constituita de cei ce scriu si citesc extreme de incet in raport cu colegii lor de aceeasi varsta. De multe ori , ei trec neobservati mai ales cu seama in conditiile unei exgente scolare reduse sau mai libere ce se coreleaza cu o preocupare accentuate din partea familiei ptr efectuarea temelor de acasa si pentru efectuarea cat mai multor exercitii. Astfel de copii intampina dificultati mai mari la scris , dar manifesta o oarecare repulsie si pentru citit. Desi pare surprinzator dificultatile cele mai pregnante nu le au la dictare sau la compunere ci la copierea unui text. Inafara ritmului lent adoptat in scris si partial in citit se desprind unele caracteristici ce tin de forma si marimea grafemelor. Sunt doua fraze care devin evidente: in unele situatii copilulu scrie foarte marunt si "puchinos" , ingesuie grafemele, dand impresia suprapunerii lor iar in altele , grafemele sunt inegale ca marime si depasesc spatial normal din pagina. De remarcat ca taunci cand e se atrage atentia, forma scrisului devine noramala iar spre sfarsitul clasei a IV realizeaza progrese evidente atat in ceea ce priveste rapiditatea cat si forma. Este constient de la inceput de dificultatile sale si receptive la activitatea terapeutica. Interesul pentru lectura se manifecta pe la mijlocul clasei a IV.

2. Dificultati in corelarea complexului sonor cu simbolul gafic

In planul lexiei dificultatile se manifesta prin neputinta copilului de a identifa si citi cuvantul ca un intreg ca o entitate globala semnificatie si sens . Mai degraba percepe componente siblatice ca unitati de sine statatoare, iar cuvintele cu o lungime mai mare sunt realizate ca intreg numai dupa anumite poticniri. De aici si o serie de greutati la reproducerea celor citite.

In planul grafiei , digraficul intampina o serie de dificultati in unirea grafemelor pentru redarea unitara a cuvantului. Sufera in mod deosebit foram scrisului pentru ca disgraficul isi concentreaza atentia in legarea grafemelor componenete ale cuvantului dar de cele mai multe ori legaturile se ectueaza prin alungirea exagerata a unuor bucle sau linii, ceea ce da un aspect dezagreabil scrisului. In alte situatii , transpunerea in scris a cuvantului auzit sufera o compimare, pentru ca subiectul are dificultati in realizarea concomintenta a controlului celor scrise. Datorita aceluiasi fenomen, comprehensiunea perfect nu se realizeaza dacat la propotii scurte si care au fost mai des in talnite sau care -i sunt familiare.

O alta caracteristica este nerespectarea spatilui paginii, ce se poate manifesta prin redarea inegala a unor grapheme, sarirea unor randuri, incalecarea altora, si prin nepastrarea directiei de scris , adoptand o pozitie ori prea jos, ori prea sus- in partea dreapta a randului.

3. Dificultati in respectarea regulilor gramaticale si caligrafice

Atragem atentia in mod special ca aceasta categorie de dificultati poate fi luata in consideratie ca erori tipice digrafice si dislexice numai dupa trecerea unui timp necesar instruirii in scopul invatarii si formarii deprinderilor ortografice si caligrafice.

Ca atare , nu vor fi luate in consideratie ca erori disgrafice si dislexice acele disortotgrafii ce si dificultati caligrafice ce se ce datoreaza necunoasterii regulilor respective sau acelea care se produc sporadic, intamplator mai cu seama cand este vorab de o anumita graba sau neatentie. Pentru a le considera specifice, ele trebuie sa se produca cu o anumita constanta si fgrecventa in compuneri si dictari , dar uneori si in copierea textului.

Aceasta categorie de dificultati este mai evidenta in scris, iar cand sunt accentuate textul devine ilizibli. Dizortograficul citeste sua scrie fara sa respecte sis a puna punctual, vorgula etc. In unele cazuri se scrie cu litera mare si la mijlocul cuvantului iar in altele se incepe propozitia cu litera mica. In textile scrise pot sa apara si unele semen de punctuatie necunoscute nu numai pentru cititorul normal dar nici disortograficul nu le mai recunoastre si nu poate da explicatie asupra lor.

In citire disortograficul are o vorbire lenta , sacadata , monotona si lipsita de intonatie. Nerespectarea semnelor ortografice duce la stergerea pauzelor , ceea ce ingreuneaza celor citite .

Din punct de vedere caligrafic, scrierea disgraficului nu este dreapta , se alungesc unele grafeme comparative cu altele, unele sunt prea mari, iar altele prea mici , se suprapun unele randuri sau dimpotriva, se lasa un spatiu prea mare intre ele, se lungesc unele grafeme atat de mult incat se produce o unire intre cuvinte, creind asa numitul fenmen de contaminare.

In general scrierea si citirea copiilor cu asemenea dificultati gramaticale si caligrafice pare bizara si paradoxala.

4. Omisiuni de litere, grafeme si cuvinte

Categoria omisiunilor are o paleta extreme de larga si este prezenta la marea majoritate a dislexicilor si disgraficilor. Numai ca o exceptie se inatlnesc cazuri cu tulburari ale limbajului scris - citit in care nu apar in mod frecvent, omisiuni de litere, grafeme, cuvinte si , mai rar propozitii. Aceasta ctaegorie de greseli este mai frecventa la cei care prezinta tulburari de pronuntie si este proportionala cu gravitatea acestora.

Categoria omisiunilor este vrecventa sic cand exista alte tulburari ale vorbirii orale mai ales cum sunt cele de ritm si fluenta( balbaiala, bradilalie) sau cele polimorfe( alalie si afazie). Deosebit de pregnant apar aceste omisiuni in scris ,citit ca urmare a fenomenului de nedezvoltare a limbajului in general. Omisiunile pot sa apara si in lipsa tulburarilor limbajului oral. Precizam numai ca , de obicei, omisiunile nu sunt determinate de o cauza izolata deoarece ele se incriu in fondul general al tulburarilor scris cititul.

Omiterea nu se produce la fel in toate cazuril. Depinde de o serie de factori, printer care cei mai importati privesc locul ocupat de o anumita litera sau grafem in raport cu altele, lungimea si dificultatea cuvantului scris sau citit, dificultate omiterii literei sau dificultatea realizari ei grafice. Frecvent , sunt omise in scris grafemele de la sfrarsitul cuvintelor, care dau pluralul acestora. Dar atat in citit cat si in scris omiterea literelor nu schimba decat in rare cazuri sensul cuvintelor, dar ceeaza un aspect dezagreabil vorbirii.

5. Adaugiri de litere, grafeme si cuvinte

In citit , fenomenul este singular si intamplator, dar in scris el are o oarecare frecventa. In general, adaugirile denota o lipsa de siguranta si unele oscilatii in precizarea formei corecte. Grafemele adaugate au loc la sfarsitul cuvintelor, dar deseori sunt repetate si unele cuvinte de legatura. Pentru citit este specifica adaugarea literelor, a inceputului de cuvinte, mai cu seama cand dyslexia coexistra sau se manifest ape fondul tulburarilor de ritm si fluenta a vorbirii.

6. Substituiri si confuzii de litere, grafeme si cuvinte

Grupa substituirilor poate fi considerate una din caracteristicile reprezentative pentru tulburarile limbajului scris-citit.

In primul rand pentru scris, dar si pentru citit substituirile se vdatoreaza confuziilor dintre grupurile de foneme, litere si grafeme asemanatoare, din punct de vedere optic: d-p-b, u-n, m-n si invers. Prin adaugarea asemanarilor acustice, fenomenul capata o mai mare stabilitate si se consolodeaza; de asemenea apar substituiri si confuzii pentru grupurile f-v, b-p, c-g, s-z, d-t.

Din punct de vedere psihologic, confuzia si substituirea cuvintelor se datoreaza faptului ca handicapatul cu tulburari ale limbajului scris-citi nu constientizeaza in toate situatiile, cuvantul scris sau citit sin u surprinde sensul acestuia trecand peste el printr-o percepere globala bazata pe ghicire.

7. Contopiri si comprimari de cuvinte

Este un fenomen mai rar intalnit ca celelalte, dar deosebit de complex in scris pentru ca textul devine de cele mai multe ori ilizibil. Manifestarile sunt active in dictari, comparativ cu compunerile si copierile.

Contopirile de cuvinte se produc in scris prin alungirea liniei de la ultima grafema, incat se uneste cu prima grafema a cuvantului urmator. Comprimarile s produc atat in citit, cat sin in scris, mai cu seama la acei subiecti la care nu sunt bine consolidate deprinderile lexicografice. Comprimarea se poate realiza atat prin citirea sau scrierea unei parti de cuvant cat si prin pastrarea numai a anumitor litere sau grafeme din cuvantul initial si se adauga altele ceea ce duce la formarea unui nou cuvant, care isi poate pastra sensul, dar se poate si moifica.

La bolnavii psihici, in cadrul tulburarilor scris-cititului, o atentie aparte trebuie acordata scrierii si citirii in oglinda, ele avand o frecventa mai mare, comparativ cu logopatii cu intelect normal sau chiar a celor cu deficiente senzoriale sau de intelect.

IV.      Metode de tratare si corectare

1. Pregatire psiho-motorie:

a) motricitatea generala

- dezvoltarea fortei musculare si posibilitatea de dirijare a acesteia

prin exercitii de coordonare motorie generala;

- dezvoltarea miscarilor de finete a bratelor si ale mainii.

b) Educatia mainii dominante - exercitii pentru independenta degetelor;

- exercitii de opunere a degetului mare celorlalte;

- exercitii de inchidere si deschidere a pumnului;

- exercitii de prehensiune;

- gimnastica pentru o mana si pentru ambele maini.

c) Coordonare:

- miscare;

- respiratie;

- vorbire.

- exercitii de mers asociat cu num_ratul;

- exercitii de coordonare a respiratiei;

- exercitii de mers insotit de pronuntia vocalelor, a unor poezii,

cantece, cu rotirea bratelor.

d) Pregatirea generala grafo - motrica- exercitii manuale ( decupaj, modelaj, colaj, colorare, pictura,

desen etc. )

- activitati de mazgalituri;

- exercitii de trasare.

2. Desen - divertisment grafic;

- desen figurativ cu pensula, dactilo - pictura;

- scriere cu creta, creioane colorate, creion negru.

II. ETAPA DE PRELEXIE

SI PREGRAFIE

3. Stabilizarea lateralitatii si a coordonarii oculomotorii:

a) lateralitate

- trasarea de cercuri cu mana dominanta, apoi cu cea opusa, apoi

simultan, cu modificarea dimensiunilor cercurilor si a directiei de

trasare;

- trasarea unui semicerc cu o mana si continuarea cu cealalta mana;

- trasarea de figuri geometrice in acelasi fel ca la cerc: patrat,

dreptunghi,triunghi, romb etc.

b) coordonare oculo - motorie - insirare de margele;

- contururi desenate;

- exercitii de miscare continua pe verticala, orizontala , oblica, cu

opriri la comanda, apoi in continuare pe aceeasi directie;

- desenarea unor linii paralele.

4) Pregatirea limbajului verbal:

a) educarea deprinderilor de articulare corecta a

eventualelor sunete deficitare

- exercitii de pronuntare corecta a sunetelor;

- exercitii de pronuntie prelungita a vocalelor si exercitii de

pronuntie melodica a grupurilor de vocale.

b) educarea si dezvoltarea auzului si perceptiei

auditive

- exercitii de diferentiere auditiva, onomatopee, pronuntie ritmica,

identificare a obiectelor dupa zgomot etc.

c) identificarea atributelor sunetelor - diferentieri de tonuri;

- rostirea cu accent pe o silaba;

- rostirea unor mici poezii cu respectarea unor ritmuri.

5) Formarea conduitelor perceptiv - motrice

a) Identificarea culorilor.

b) Perceperea formelor geometrice.

c) Perceperea cantitatilor si a marimilor.

d) Perceperea spatiului.

e) Perceperea timpului.

f) Cunoasterea schemei corporale.

- exemple senzorio - motorii pentru formarea conduitelor

perceptiv-motrice de culoare, forma, dimensiune, orientare,

organizare, structurare spatiotemporala;

- exemple de denumire a culorilor, asocierea dintre culoare si

obiecte;

- identificarea figurilor geometrice si copierea lor, apoi desenarea

lor;

- exemple de identificare a marimilor ( jocuri didactice );

- cunoasterea directiilor;

- aprecierea unor durate ale unor activ;

- aratarea corecta a partilor corpului.

6) Dezvoltarea abilitatilor perceptiv motrice,

vizuale, auditive.

a) dezvoltarea acuitatii vizuale;

b) perceptia formelor si culorilor;

c) perceptia imaginilor;

d) coordonare ochi - mana;

e) discriminare fond - forma;

f) discriminarea simbolurilor;

g) dezvoltarea memoriei vizuale;

h) dezvoltarea acuitatii auditive;

i) diferentieri de sunete;

j) discriminare verbala;

k) perceperea, codarea si decodarea vorbirii;

l) dezvoltarea coordonarii intre sunet si miscare;

m) dezvoltarea memoriei audio - vizuale.

ETAPE TERAPEUTICE OBIECTIVE TEHNICI TERAPEUTICE

7) Formarea si dezvoltarea mecanismelor de

structurare si integrare fonografica.

a) Campul lexico - grafic.

b) Formarea abilit_tilor implicate in actul lexico - grafic.

8) Dezvoltarea motivatiei pentru actul lexico -

grafic

- elaborarea unei strategii a succesului, prin intariri pozitive

repetate la sfarsitul fiecarui joc, a fiecarui exercitiu executat.

1) Insusirea literelor. - Familiarizarea cu ,, suprafata plana " si cu ,, linia ".

- Analiza si sinteza a elementelor grafice cunoscute etc.

2) Identificarea, reproducerea si insusirea

literelor.

- Complexul terapeutic: ,, Scrierea motrica " a literelor;

- decuparea literelor;

- reproducerea literelor cu ochii inchisi etc.;

- citirea si scrierea literei etc.

3) Succesiunea literelor (fonemelor si grafemelor) - alfabetul scris - citit.

4) Specificul invatarii grafo - lexice a vocalelor - asocierea litera - sunet;

- asocierea sunet - grafem;

- dictari de vocale in ordine aleatorie etc.

5) Specificul invatarii grafo - lexice a

consoanelor

- sonante ocluzive nazale: m, n;

- sonante lichide: l, r;

- nesonante fricarive: f, v, s, z, s, j,h;

- nesonante ocluzive: p, b, t, d, k, g;

nesonante semiocluzive: c, ce, ci, q, ge, gi.

6) Particularitati in tulburarile de diferentiere a

fonemelor sau grafemelor.

- se lucreaza separat cu fiecare consoana confundata, se cons. Si

automatizeaza cu antrenarea ei in silabe si cuvinte, apoi se

diferentiaza de cealalta.

III. ETAPA INITIERII IN

ACTUL LEXIC SI

GRAFIC.

INVATAREA

LITERELOR.

7) Perfectionarea insusirii grafo - fonetice a

literei.

- exercitii diverse de scriere si de citire, cu fixarea semnificatiei

literelor.

IV. ETAPA INVATARII

SILABELOR

Reproducerea se combin_ cu intelegerea

semnificatiei.

- compunerea si descompunerea silabelor directe si inverse;

- silabe scrise: pe tabla, pe caiet prin copiere si dictare;

- citirea silabelor scrise pe tabla si pe caiet;

- recunoasterea unei silabe intr-un ansamblu de structuri

asemanatoare;

- lexia si grafia diftongilor si triftongilor;

- silabe inchise si deschise cu si fara semnificatie etc.

1) Recunoasterea si reproducerea in scris si in

citit a cuvantului.

- analiza si sinteza lexica si grafica a cuvintelor;

- accentuarea corecta a cuvintelor;

- respectarea spatiilor.

V. ETAPA INSUSIRII

CUVANTULUI

2) Despartirea corecta in silabe si scrierea corecta

a cuvintelor cu cazuri particulare in silabe.

- exercitii de citire si scriere corecta a cuvintelor; despartire in

silabe;

- diverse etc.

ETAPE TERAPEUTICE OBIECTIVE TEHNICI TERAPEUTICE

3) Citirea corecta si ritmata. - reglarea ritmului respirator, citirea in sintagme din ce in ce mai

lungi.

4) Scrierea corecta de cuvinte in cazul in care

analiza este foarte dificila.

- copiere pe verticala a unor cuvinte;

- copiere cu litere de tipar;

- completare de lacune in cuvinte;

- sublinierea cu culori;

- dictari pe silabe si cuvinte etc.

5) Scrierea si citirea diftongilor si triftongilor

vocalici si consonantici.

- scrierea diftongilor si lexia lor;

- scrierea triftongilor si lexia lor;

- recunoasterea diftongilor si triftongilor.

6) Scrierea si citirea cuvintelor cu dificultati

specifice limbii romane.

x - cs, gs;

; dubla consoana nn, cc;

; cuvantul cu ,, a ";

m inainte de b si p.

7) Perfectionarea scrierii si citirii cuvintelor. ; Diverse exercitii si jocuri didactice.

1) Recunoasterea si reproducerea propozitiilor. - copiere si dictare de propozitii insotita de analiza si sinteza

cuvintelor etc.

VI. ETAPA INSUSIRII

PROPOZITIILOR

2) Consolidarea propozitiilor. a) lexia si grafia expresiva a propozitiilor (pe sintagme, ritmica,

poezii, ghicitori etc.);

b) lexia si grafia receptiv_ a propozitiilor (leg. Imagine - prop.).

1) Scrierea unor texte scurte. - copiere, dictare de texte scurte;

- formare de texte scurte pornind de la cuvinte date;

- autodictare.

2) Citirea unor texte scurte. - citire cu accent pe prima vocala;

- ordonarea respiratiei.

VII. ETAPA TEXTELOR

3) Perfectionarea scris - cititului textelor. a) citirea imaginilor izolate si in suita;

b) citit - scris selectiv;

c) citirea simultana si scris sub control;

d) citire - scriere in pereche;

e) citire - scriere in stafeta greselilor;

f) citire - scriere pe roluri;

g) citire - scriere pe sintagme;

h) copiere, dictare;

i) compunere cu inceput dat;

j) compunere libera.

O alta metoda ar fi un test prin care se face obisnuirea logopatului astfel in cat sa isi concentreze atentia asupra procesului de analiza sin sinteza.

V.         Studii de caz

1. G.G a fost scolarizata la 6 ani si 3 luni. Are o dezvolatare fizica necorespunzatoare varstei si totodata la examenul clinic apar sechele de rahitism. Este al doilea copil al unei familii numeroase cu 5 copiii cu nivel cultural si economic scazut. Climat familial lipsit de afectiune insecurizant cu manifestari violente care isi pun amprenta asupra educatiei copiilor. Rezultate slabe la invatatura si o dezvoltare psihomotorie defctuoasa in ceea ce priveste coordonarea motorie. Dificultati de scris-citit, dificultati ale functiei de analiza si sinteza si o orientare spatiala defectuoasa.

2. I.C a fost scolarizat la 7 ani si 3 luni prezinta o dezvoltare fizica corespunzatoare varstei. In antecedente un strabism operat in urma caruia poarta ochelari de corectie. Provine dintr-o familie cu nivel economic sim cultural scazut, cu posibilitati educationale reduse. Climatul familial neadecvat e determinat de faptul ca tatal este alcoolic si agresiv. Din punct de vedere al randamentului scolar se situeaza in categoria elevilor slabi. Dificultati in efectuarea probelor de coordonare motorie si discriminare digitala. Lentoare si inexactitate I efectuare probelor de coordonare motorie. Scrisul este dezordonat, in cadrul cuvantului unele litere sunt situate mai sus si altele mai jos cu imposibilitatea realizarii corecte a rotunjimii literelor. Desi cunoaste literele are tulburari de citit datorita lipsei capacitatii de sinteza.

3. B.M scolarizat la 7 ani si 5 luni, fiind al treilea copil din cei patru. Nivel socio- economic redus, climat familial necorespunzator, dezvoltare fizica deficitara in raport cu varsta. Dezvolarea psihomotorie caracterizata printr-o slaba integrare si coordonare motorize cu raspunsuri lente, inadecvate la stimuli. La probele de citit desi reuseste sa le parcurga in intregime o face cu mare dificultate inh ceea ce priveste punctajul si timpul. Cititul este silabic, confunda frecvent pe a cu ce, scriere incorecta prin omiterea de litere din cuvant cat si prin scrierea de cuvinte legate intre el fara sens. Scrisul este tremurat cu litere inegale. La proba de desen nu reuseste sa deseneze rombul pe care il deseneaza ca pe un triunghi.

4. E.A copil cu dezvoltare staturo-ponderala normala, provenind dintr-o familie dezmembrata cu posibilitati materiale si culturale scazute cu un climat familial lipsit de afectiunea si prezenta tatalui sia fratelui de care a fost despartit( unul din copii dupa divort a mers cu tatal). In dezvoltarea psihomotorie se observa existenta dificultatilor de discriminare a stimulilor de coordonare a miscarilor. Citeste pe litere sin u reuseste sa efectueze sinteza. Scrisul E. A este incorrect din punct de vedere grammatical , are caractere mari , literele sunt prost desenate, inegale ca marime , liniile prin care sunt realizate sunt tremurate si imprecise. La desen se observa o proasta realizare a trapezului iar tangenta rombului la trapez este defectuos realizata. Copilul prezinta dificultati serioase de scris citit situandu - se printer elevii slabi ai clasei.

5. D.F copil cu dezvolatare deficitara cu sechele de rahitism. Provine dintr o familie numeroasa, cu trei copiii, cu nivel cultural si economic scazut. Se numara printer elevii slabi la invatatura. Dezvoltarea psihomotorie se caracterizeaza prin executarea defectuasa a probelor marionetelor, prin tulburari in discreminarea tactila a stimulilor si o proasta coordonare motorize. Nu cunoaste toate literile, pe unele le confunda cu altele , nu reuseste sa faca sinteza I citirea cuvintelor. Scrisul este dezordonat, cu linii imprecise, uneori ingrosate prin revenirea pe treseul odata parcurs. La proba de desen s a observat imperfectiunea unghiurilor trapezului, precum si efectuarea cercului si acoladei departe de modelul dat. In concluzie copilul prezinta dificultati de scris citit datorate deficientei functiei de analiza si sinteza atat la nivel motor cat si senzitiv.

6. Fetita C. E a fost scolarizata la 6 ani si 4 luni. Dezvolatare fizica normala. In antecedente hepatita epidemica si anemie hipocroma. La examenul dezvoltarii psiho motorii a prezentat dificultati in efectuarea praxiilor buco-lingo-faciale. In perceperea simultana a stimulilor tactili precum si dificultati in discriminarea digitala la mana stanga si a asincronism in executarea probei marioetelor. Tatal muncitor calificat , consummator de alcool, mama casnica. Climatul familial este tensionat.