FAMILIA - Foaie enciclopedica si beletristica cu ilustratiuni

FAMILIA Foaie enciclopedica si beletristica cu ilustratiuni

FAMILIA

Foaie enciclopedica si beletristica cu ilustratiuni ,"Familia"(aparuta in 1865) se considera si "organul publicatiunilor Societatii pentru fond de teatru roman". Proprietar, redactor si editor era Iosif Vulcan.Publicatia apare de trei ori pe luna, la Pesta(seria I: 5 iunie 1865- 17 aprilie 1880) si la Oradea( 27 aprilie 1880-3de- cembrie 1906),apoi lunar la Oradea(seria a II-a:martie 1926-1929),sub conduce -rea unui comitet;redactor si apoi director este G.M.Samarineanu;seria aIII-a apa-

re din martie 1934 pana in iulie/august 1943;iar cea de-a IV-a ,in scurta perioada 1944-1945.

Prima serie a "Familiei" este ,fara indoiala,cea mai prestigioasa.Aceasta nu e- nunta un program in primul,dar,intr-o scrisoare catre G.Baritiu ,datata 9 aprilie 1865,Iosif Vulcan precizeaza scopul revistei astfel: "Aceasta foaie va aduce por-tretele barbatilor mai vestiti cu biografiile lor,poezii si novele originale si tradu- ceri de la poetii si literati cei mai renumiti ai Europei, mai departe dizertatiuni scrise in stil usor despre istorie, limba, estetica etc.

Prima serie a " Familiei"contribuie la raspandirea culturii in mase, la educarea lor nationala, la incurajarea tinerelor talente literare, la considerarea limbii popo-rului ca izvor de limba literara, ferita de tendintele latiniste ale epocii, facand cu-noscute cititorilor sai opere ale scriitorilor D.Bolintineanu(1865),V.Alecsandri (1865),I.Heliade-Radulescu(1866),B.P.Hasdeu(1868).Lui I.Vulcan ii revine me-ritul de a fi descoperit talentul poetic al lui M.Eminescu(1866)si al lui G.Cos-buc (1882).

Foaie de familie,publicand biografii de oameni ilustri, articole de calatorie si cu caracter moral, o "Posta a redactiunii "cu raspunsuri la intrebarile debutanti-lor, "Familia" a fost citita si de elevii gimnaziului din Cernauti, unde se afla tanarul "privatist" M.Eminovici.In februarie 1866, M.Eminovici ii trimite lui I.Vulcan primele sale incercari literare.Numele poetului, schimbat tot de I.Vul-can din Eminovici in Eminescu, apare tiparit, pentru intaia oara, in nr.6/1866,la sfarsitul poeziei "De-as avea",insotita, in subsolul paginii, de urmatoarea nota:

"Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de 16 ani, care, cu primele sale incercari poetice trimise noua, ne-a surprins placut".Tanarul poet accepta numele de Eminescu si ii adreseaza lui Vulcan o scrisoare de multumire, intrebandu-l daca mai poate trimite si alte lucrari.Redactorul ii raspunde ca va primi bucuros si alte opere ale lui Eminescu.Astfel,timp de trei ani,poetul publi-ca in "Familia" 12 poezii:"De-as avea.";"O calarire in zori";"Din strainatate"; "La Bucovina";"Speranta";"Misterele noptii";"Ce-ti doresc eu tie, dulce Roma-nie";"La Heliade";La o artista";"Amorul unei marmure";"Junii corupti";"Ami-cului F.I.".In primavara anului 1883, cu putin timp inainte de a se imbolnavi,po-etul ii mai incredinteaza lui Iosif Vulcan sapte poezii, printre care si:"S-a dus amorul.";"Pe langa plopii fara sot";"Si daca.";"Din noaptea".Asadar activita-tea poetica a lui Eminescu incepe si se incheie la "Familia".

Alt talent literar remarcat de I.Vulcan este G.Cosbuc, care semneaza versuri cu pseudonimul Boscu, format prin anagrama.

"Familia" a fost intotdeauna o revista eclectica, prea bucuroasa sa inregistreze oricand semnaturile literatilor romani din tara libera, indiferent de gruparea din care faceau parte, mai ales daca aveau o anume faima.Au fost publicati astfel Al. Vlahuta,I.Negruzzi,P.Dulfu,I.Nenitescu,I.Pop Retegan,Veronica Micle,Al.Mace-donski etc.

In ceea ce priveste literatura straina in "Familia"s-a tradus, de-a lungul anilor, opere ale scriitorilor Eugene Scribe, Guy de Maupassant,Alphonse Daudet,Th. Dostoievski,L.N.Tolstoi.Dupa cum se poate observa, erau reprezentate curente, scoli, personalitati diverse.

Revista isi propunea sa publice "mai in fiecare numar cugetari, glume, noutati literare, artistice si sociale, moda din tara si din strainatate, ghicitori,de tot felul si altele.

Tot in paginile"Familiei" au aparut si articole de critica si de estetica, unele cu rasunet in epoca.Astfel, in 1892, I.Vulcan publica conferinta foarte controversa-ta "Curentul Eminescu",de Vlahuta.In 1894, in revista s-au tiparit lucrarile "Po-eziile lui Cosbuc,de N.Iorga si "Basmul",de B.P.Hasdeu.Raportul lui A.Naum la Academie, cu privire la "Ispravile lui Pacala",de P.Dulfu,a aparut tot in revista lui I.Vulcan,in 1895,precum si studiul lui Macedonski "Despre poezie",din 1896

In 1897, Ilarie Chendi scria despre comediile lui Caragiale, iar A.Naum recen-za nuvelele lui Vlahuta,din vol."In valtoare".Acesta pare a fi, dealtfel, criticul "oficial" al revistei oradene.In acel an el sustine o politicoasa controversa cu rev.

"Convorbiri literare"si devine astfel un temut analist al situatiei literaturii ardele-ne.

O apreciere asupra rolului jucat de revista, si in special de Iosif Vulcan, intal-nim in articolul-program al seriei a III-a :"Ecou neintarziat al scoalei latiniste , vreme de patruzeci de ani (1865- 1906),Iosif Vulcan a stat aici neclintit, ca un paznic de poarta.Constient de rostul misionar al scriitorului la popoarele subju-gate, el a inteles sa scrie de toate: poezie, roman, piese de teatru, pentru ca sa umple toate golurile.Inainte de a fi un creator in domeniul artei, el a fost un ostas in campul marii batalii care se dadea intre doua constiinte, intre doua culturi.Ca talent creator ramas in anticamera, cea care i-a deschis lui Vulcan usa Panteonu-lui a fost "Familia".Revista a militat pentru crearea unui teatru national, pentru fratia dintre poporul roman si cel maghiar, avand colaboratori apropiati printre reprezentantii de seama ai culturii maghiare si stimuland traducerile reciproce din cele doua literaturi.

Cu prilejul aniversarii a 40 de ani, Nicolae Iorga releva faptul ca "Familia" ti-nea seama de "nevoia de a citi a oamenilor fara pretentii si fara mofturi".In arti-colul- program al ultimei serii, se apreciaza ca "Familia" a insemnat " un capitol luminos in istoria presei si literaturii romane".Meritul revistei consta,fara indoia-la, mai ales in generozitatea cu care a raspandit literatura buna si pe cea merito-rie.

Bibliografie:

1.Calinescu,George-"Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent",Ed.

"Garamond", Bucuresti,1994

2.Lovinescu,Eugen- "Istoria literaturii romane contemporane"Ed.Minerva,Bucu-

resti,1989

"Scrieri",vol.6,Ed.Minerva,Bucuresti,1975

3.Hangiu,Ion- "Dictionar al presei literare romanesti",Editura Stiintifica si Peda-

gogica", Bucuresti,1987

4.Iliescu, Adriana- "Publicistica literara romaneasca"

5.Micu, Dumitru- "Scriitori,carti,reviste",Ed.Eminescu,1980 .   

Discurs cu prilejul festivitatii dedicate absolventilor ciclului liceal

STIMATI PROFESORI,

Au trecut patru ani de cand emotionati am pasit pragul liceului, dornici sa in- vatam cat mai multe lucruri noi.Cei patru ani s-au scurs aproape fara sa ne dam seama, dar in acest timp am invatat multe: sa ne exprimam corect in melodioasa si dulcea limba romana, sa rezolvam exercitii dificile de algebra si geometrie, ne-am insusit notiuni utile de biologie si de chimie, intr-un cuvant, cultura noastra generala s-a imbogatit mult.Toate acestea le datoram, in cea mai mare masura, dumneavoastra, domnilor profesori.

Ne amintim cu placere de momentele de reala bucurie cand ascultam fermecati discursul dumneavoastra, cand ne zambeati cald si incurajator.Nu vom uita niciodata acele clipe de suprema fericire.

In anii care s-au scurs, v-am pricinuit uneori necazuri, dar ati trait si momente in care v-ati bucurat de succesele noastre.Dorim sa va amintiti numai de bucuriile traite impreuna!Noi va promitem ca, mergand la facultate sau angajandu-ne la diverse firme, nu vom uita anii de liceu (ani in care ne inchipuiam ca putem culege stele de pe cer), si stradania dumneavoastra nobila pentru a pune temelii trainice educatiei noastre.O particica din sufletele dumneavoastra ramane in ale noastre, iar indemnurile si sfaturile ce ni le-ati dat nu vor fi uitate.

Ne despartim cu cele mai frumoase sentimente de anii de liceu si de dumnea-voastra.Cu ocazia acestui moment solemn, permiteti-mi, dragi profesori, ca in numele intregii clase sa va multumesc pentru ca ne-ati educat in spirit democratic, pentru ca ne-ati invatat sa fim puternici si curajosi ca sa infruntam dificultatile vietii.

VA MULTUMIM!

DISCURS

CU OCAZIA DESCHIDERII ANULUI SCOLAR 2005-2006

Stimati invitati, doamnelor si domnilor profesori si invatatori, permiteti-mi sa va adresez un salut plin de respect.Inima imi freamata de bucurie pentru ca va regasesc aici gata de a porni impreuna cu noi prin labirintul cunoasterii.Pentru efortul pe care il faceti si pentru pasiunea pe care o puneti in meseria dvs., dati-mi voie sa ma inclin in fata dvs. Sunteti un exemplu de generozitate, caci fiecare dintre dvs.va daruiti in fiecare an copiilor pe care ii educati, ne oferiti noua un crampei din sufletul dvs. marinimos.Va multumim!

Dragi elevi, va salut prieteneste si va urez ca in acest an sa aveti cat mai multe realizari, sa participati la cat mai multe intreceri si concursuri scolare, reprezentand cu cinste scoala noastra.Prichindeilor din clasa I le spun ca suntem alaturi de ei.Sa stiti ca e minunat sa patrunzi in lumea literelor si a cifrelor, sa te joci cu un E de la elefant, sa pui punctul pe I, sa-l scrii pe A cu manuta ta, nu cum iti cere medicul, sa faci lebada 2, scaunelul 4, secera 5, coasa 7 si sa obtii minunatul 10.

Colegilor mei din clasa a VIII-a le doresc multa putere de munca, deoarece anul acesta este pentru noi unul destul de dificil.La vara ne asteapta primul examen al maturitatii si speram sa facem cinste scolii, obtinand note mari la toate disciplinele la care vom fi testati.

Iata ca redeschidem astazi, 12 septembrie 2005, minunata carte a istoriei invatamantului din Gradistea pentru a-i mai adauga o fila pe care vom asterne cuvinte de aur ce vor vorbi despre noi si dascalii nostri, despre implinirile noastre, despre calatoriile noastre, reale sau imaginare, in miraculosul univers al cunoasterii.Da, vom fi pui de brad calauziti pe poteci de munte de busola intelepciunii, vom fi magicieni ai cuvantului slalomand printre figuri de stil, categorii semantice si notiuni de morfo-sintaxa, vom fi turisti prin Londra si Paris incantati de farmecul limbii engleze si al celei franceze; vom redescoperi paradisul matematicii si al fizicii populat cu numere si figuri geometrice si guvernat de teoreme si legi - precum cea a lui Ohm, a lui Arhimede - , vom patrunde in lumea fascinanta a faunei, a florei si a substantelor prin intermediul biologiei si al chimiei; vom fi pelegrini prin istorie, admirand eroi si fapte de vitejie, vom cutreiera drumuri de munte si de la inaltimea lor vom admira forme de relief; vom calatori pe portativ - vrajiti de armonia notelor muzicale - si vom inmuia penelul in suflet pentru a putea asterne pe panza timpului portrete si peisaje deosebite; diftongul latin Mens sana in corpore sano il vom aplica la orele de sport, iar la religie vom descoperi intelepciunea si generozitatea lui Iisus si a sfintilor crestini.

Dar cate nu vom realiza anul acesta!Deabia astept sa ne trimitem mesajul in eter prin intermediul postului de radio scolar, sa scriem articole pentru revista scolii, sa atingem paradisul literaturii in cadrul cenaclului literar, sa batem ulitele satului pentru a culege folclor.Poate vom infiinta si o trupa de teatru scolar care sa dea o replica pe masura Ansamblului Brauletul Dunarii, incununat cu atatia lauri.

Fara doar si poate ca nu vom uita sa calcam pragul Centrului de Documentare si Informare pentru a imprumuta carti - prieteni tacuti, dar plini de intelepciune - care ne vor imbogati cultura generala si care ne vor ajuta sa realizam portofolii si referate perfecte.

Soarele ne surade dulce din inaltul cerului, aerul inmiresmat al inceputului de toamna e plin de emotie, dascalii nostri ne zambesc, noi suntem fericiti, asadar poate incepe un nou an scolar.

prof. Costel MILEA pentru Ana-Maria SCARLAT,

eleva in clasa a VIII-a, Scoala cu clasele I- VIII Gradistea

Constantin Brancovanu

Constantin Brancoveanu a fost domn al Tarii Romanesti.Din cauza ca a intrat in conflict cu sultanul, lui si copiilor sai li s-a taiat capul.Martiriul sau si al fiilor este descris cu mare arta intr-una din capodoperele literaturii populare romanesti.Balada ce-i poarta numele prezinta intr-un crescendo tulburator drama sa.Dupa ce-si vede baietii ucisi pe rand de calau, eroul baladei il sfideaza pe sultan cu demnitate.Gestul sau de a nu-si trada credinta, gest care-l costa viata, ramane marturie peste timp al verticalitatii neamului romanesc.Ca el multi romani anonimi si-au dat viata pentru apararea fiintei nationale.Pe jertfa lor s-a cladit in timp Romania si poate ca fara aceasta jertfa astazi nu mai existam ca natiune.

Oameni asemeni lui Constantin Brancoveanu sunt flori presarate pe drumul sinuos al dreptatii si al dragostei de neam si tara.Sa ne inchinam in fata sacrificiului lor si sa-i pastram vesnic in amintire, caci asemenea barbati ne fac sa stam cu fruntea sus in fata istoriei.

prof. Costel MILEA pentru Ana-Maria Scarlat

Robinson Crusoe

Robinson Crusoe.Nu va spune nimic acest nume? Da, ati ghicit! Este titlul unei carti de aventuri.Si ce aventuri! Este vorba despre un barbat care se lupta sa supravietuiasca pe o insula departe de lume, de civilizatie.V-am starnit curiozitatea? Ma bucur!

Eroul cartii iubeste marea si isi doreste mult sa aiba un vas al sau.Copil fiind, el fuge de acasa( cati dintre noi nu si-au dorit macar o data sa faca acest lucru) si ajunge pe un vas ce naufragiaza.El va fi singurul supravietuitor.Devine interesant, nu?Din acest moment incepe lupta pentru existenta, cu sine, cu natura sicu canibalii.Ati auzit bine, cu canibalii.Se va apara insa cu multa iscusinta.Va lua chiar un prizonier din randurile lor, il va umaniza si-i va da numele de Vineri.Asadar protagonistul este pus si in postura de a fi educator.

Dupa multi ani si dupa nenumarate peripetii, eroul va reveni printre oameni.In urma unei astfel de experiente de viata, Robinson va deveni un intelept.Se poate spune ca pe insula pe care a naufragiat el si-a trait si si-a faurit singur istoria vietii.

Consider ca aceasta carte este deosebit de educativa, deoarece aduce in prim plan un personaj exemplar, un om curajos si inteligent, un luptator, care s-a luat la tranta cu propriul destin.El este un model uman demn de urmat.Va doresc lectura placuta!

prof. Costel MILEA pentru Adriana Denisa Scarlat

MARA

Stau si ma gandesc daca personajul despre care va voi relata o sa va capteze atentia.Cred ca inca n-ati auzit de aceasta eroina.Ba da, cred ca adolescentii de la S.A.M. stiu cate ceva despre ea.Oare or fi auzit povestea Marei cu o ureche sau cu doua? Dar de ce-mi pun eu, fata serioasa, eleva de 9 si de 10, asemenea intrebari stupide? In definitiv, totul depinde de mine, de felul in care o voi prezenta pe Mara.Cine e Mara? Sa nu credeti ca arata ca un top-model.Uf!de momentul acesta mi-a fost tare frica.Dar credeti-ma ca n-am cum sa nu va spun cum arata.Mara era "muiere mare, spatoasa, greoaie, si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant".Da, dar frumusetea interioara a personajului este una deosebita.Mama a doi copii, Persida si Trica, ea isi doreste sa faca din acestia oameni de frunte in obstea locala.Si chiar va reusi.Persida ii va incurca putin planurile, caci nu se indragosteste de preotul Codreanu-asa cum isi dorea Mara-, ci de Natl, fiul lui Hubar, macelar neamt din Lipova.

Stiti ce afirma N.Manolescu despre acest personaj? Sigur ca nu stiti.Daca ati fi stiut eu ce va mai spuneam?Asadar criticul literar contemporan N.Manolescu afirma ca Mara este "prima femeie capitalist din literatura noastra", deoarece isi castiga existenta din negustorie."Vinde ce poate si cumpara ce gaseste",de marti dimineata si pana sambata noaptea ea alearga cu marfa de la Radna la Lipova, apoi la targul cel mare de la Arad.Mara e o businesswoman care doreste sa stranga bani.Se conduce dupa o regula specifica economiei de piata, aceea ca vinde mai bucuroasa cu castig putin decat sa i se strice marfa.

Eroina romanului este o mama admirabila, careia ii place sa munceasca pentru copiii sai.Desi vaduva, ea nu se lasa infranta de greutatile vietii, va lupta si, fireste, va invinge.Va recomand din suflet aceasta carte ce va va invata sa fiti ambitiosi, perseverenti, energici.Pot afirma, fara teama de a gresi, ca Mara a avut insolenta de a-si infrunta destinul si de-al invinge.Oameni ca ea sunt anonimi ilustri, modele de comportament demne de urmat.

prof. Costel MILEA pentru Elena Medeea Mavru

Discurs cu prilejul festivitatii dedicate absolvirii ciclului gimnazial

Iunie - 2008

STIMATI PROFESORI,

Au trecut patru ani de cand emotionati am pasit pragul scolii, dornici sa invatam cat mai multe lucruri noi.Cei patru ani s-au scurs aproape fara sa ne dam seama, dar in acest timp am trait multe experiente placute: am explorat raiul figurilor de stil, in care metafora - regina procedeelor artistice -comparatia, epitetul ne-au mangaiat sufletul, ne-am cufundat in patria figurilor geometrice, in lumea magnifica a plantelor si a animalelor, in universul magic al notelor muzicale; am escaladat imaginar munti si dealuri, am strabatut campii inverzite acoperite cu lanuri aurii, am admirat eroismul stramosilor care si au dat viata pentru a si apara mosia, ne-am luat la intrecere cu secundele, la orele de educatie fizica, si ne-am confruntat in lupta dreapta, precum Fat-Frumos cu zmeii din poveste, cu ecuatiile si fractiile matematicii.Am invatat sa ne exprimam corect in melodioasa si dulcea limba romana, sa rezolvam exercitii dificile de algebra si geometrie, ne-am insusit notiuni utile din toate domeniile, intr-un cuvant, cultura noastra generala s-a imbogatit mult.Toate acestea le datoram, in cea mai mare masura, dumneavoastra, domnilor profesori.

Ne amintim cu placere de momentele de reala bucurie cand ascultam fermecati discursul dumneavoastra, cand ne zambeati cald si incurajator.Nu vom uita niciodata acele clipe de suprema fericire.

In anii care s-au scurs, v-am pricinuit uneori necazuri, dar ati trait si momente in care v-ati bucurat de succesele noastre.Dorim sa va amintiti numai de bucuriile traite impreuna!Noi va promitem ca, mergand la liceu sau la diverse scoli profesionale, nu vom uita anii de gimnaziu (ani in care ne inchipuiam ca putem culege stele de pe cer), si stradania dumneavoastra nobila pentru a pune temelii trainice educatiei noastre.O particica din sufletele dumneavoastra ramane in ale noastre, iar indemnurile si sfaturile ce ni le-ati dat nu vor fi uitate.

Ne despartim cu cele mai frumoase sentimente de anii de gimnaziu si de dumnea-voastra.Cu ocazia acestui moment solemn, permiteti-mi, dragi profesori, ca in numele intregii clase sa va multumesc pentru ca ne-ati educat in spirit democratic, pentru ca ne-ati invatat sa fim puternici si curajosi ca sa infruntam dificultatile vietii.

VA MULTUMIM!

In final, imi permit sa va urez voua, dragi colegi, mult succes la admitere si in viata.Sa aveti drumul presarat doar cu florile dulci ale implinirii. Va multumesc!

Scoala mea

A dat demult coltul ierbii.Verdele din jur ne sfasie sufletele cu fragezimea sa.Pocnetele mugurilor de pe ramurile copacilor ne asurzesc cu zgomotul lor, florile ne orbesc cu frumusetea lor, parfumul din natura ne patrunde adanc in inimi.In curand vor innebuni salcamii de atata primavara si nebunia lor se va contopi cu inegalabila simfonie a primaverii! Superb!E superb, copile, sa vezi cum in jurul tau totul freamata de viata, cum natura capata un curcubeu de nuante pastelate.Vino, hai vino in patria frumusetii universale si contopeste-te cu minunatiile ce te inconjoara, cu vesnicia lor!

Dar sa va invit la mine.Nu, nu la mine acasa, ci intr-un loc plin cu verdeata, unde sufletul se desfata zburdand pe minunatele carari ale cunoasterii.

Scoala in care invat este un loc fascinant unde ingeri suavi mangaie cu privirea solara boltile de cristal ale cerului copilariei mele.Scoala mea este o institutie unde respiri paradis.Pe culoarele ei vezi zambete de copil, te intalnesti cu primavara din sufletele dascalilor si citesti neastamparul in ochii elevilor.

Discutam cu un coleg si imi spunea ca el considera scoala unde invata un paradis al cunoasterii, un spatiu in care comparatia, epitetul iti mangaie sufletul, un loc unde te poti cufunda in patria figurilor geometrice, in raiul plantelor si al animalelor, al notelor muzicale.In scoala, escaladezi imaginar munti si dealuri, strabati campii inverzite acoperite cu lanuri de smarald, admiri eroismul unor oameni care s-au jertfit pentru cauze nobile, te iei la intrecere cu vantul, la orele de sport, si la tranta cu fractiile matematicii.

Profesorii ne ofera adevarate spectacole la orele de curs, ajutandu-ne sa descoperim notiuni noi care, in final, ne vor ajuta sa gasim cheia cunoasterii supreme.E minunat sa descoperi tu insuti o idee, sa o pui in relatie cu alta si sa descifrezi un mister al matematicii, o semnificatie a unui vers, o minune din universul mirific al plantelor.

Scoala mea este un spatiu unic unde copilaria se plimba pe holurile vaste, sta in banca, discuta cu profesorii, respira aroma povestilor lui Creanga si admira splendoarea romanticului vers eminescian.Scoala mea, scoala noastra, e, asa cum afirmam la inceput, un paradis, taram de poveste in care fiecare copil are dreptul sa se infrupte din minunata floare a cunoasterii.

Colt de rai

Scoala mea este un spatiu unic unde copilaria se plimba pe coridoare vaste, sta in banca, dialogheaza cu profesorii, respira mireasma povestilor lui Creanga si admira farmecul inegalabilului vers eminescian.Scoala mea, scoala noastra, este un paradis, un taram feeric in care fiecare elev este invitat sa se infrupte din floarea minunata a cunoasterii.

Aici pot mangaia norii pufosi de pe cerul sufletelor dascalilor, ma pot scalda in splendoarea explicatiilor dumnealor, pot contempla paradisul prin ochii lor blanzi.

Pot afirma, fara teama de a gresi, ca scoala in care invat este un loc fascinant unde ingeri delicati mangaie cu privirea solara boltile de cristal ale cerului copilariei mele.Scoala mea este o institutie unde respiri paradis.Pe culoarele ei zaresti zambete de copil, te intalnesti cu primavara din sufletele dascalilor si citesti neastamparul din ochii elevilor.