Iliada de Homer - Razboiul troian

Iliada

de Homer

Razboiul troian a fost un conflict militar din antichitate, intre ahei si orasul Troia. Conform mitologiei grecesti, acest razboi a izbucnit dupa ce Paris, printul Troiei a rapit-o pe Elena, sotia lui Menelaus, regele Spartei. Acest conflict este unul din cele mai importante evenimente din ciclul de mituri elene printre acestea numarandu-se marile epopei antice, Iliada si Odiseea, ambele scrise, de Homer. Iliada relateaza o parte din ultimul an al asediului Troiei, iar Odiseea descrie peregrinarile pe drumul de intoacere acasa al lui Ulise (Odiseu), regele insulei Itaca si unul din principalii liderii ai aheilor.

Cauzele razboiului troian sunt complexe, in ele au fost antrenate chiar si zeitatile Olimpului. Se spune ca in timpul nuntii zeitei Thetis cu Peleu, un rege din Tesalia, in timp ce zeii dantuiau, si-a facut aparitia Eris, personificarea discordiei, care nu fusese invitata, si a aruncat un mar de aur (marul discordiei) pe care era scris "Celei mai frumoase". Vazand marul, Atena, Hera si Afrodita l-au revendicat, fiecare sustinand ca le intrece in frumusete pe celelalte doua. Vazand ca nu pot ajunge la o intelegere, cele trei zeite au hotarat sa ceara o opinie obiectiva. De aceea l-au ales ca arbitru pe printul troian, Paris. Paris i-a oferit in cele din urma marul Afroditei, dupa ce aceasta i-a promis ca sotie pe cea mai frumoasa femeie pamanteana, Elena. Zeita a facut-o pe Elena sa se indragosteasca de Paris si sa fuga cu el in Troia. Agamemnon, regele cetatii Micene a hotarat sa razbune onoarea fratelui sau, Menelaus, printr-un razboi indreptat impotriva cetatii troiene.

De altfel relatiile dintre Troia si restul Greciei erau oricum tensionate. Razboiul dintre troieni si ahei a durat zece ani, timp in care multi eroi au murit si din tabara Eladei (Patrocles, Ahile, Aiax) si din cea a Troiei (Hector, Paris). Intr-un final, aheii reusesc sa patrunda in cetate, prin viclesugul Calului Troian. Lipsiti de mila, ei masacreaza populatia si profaneaza templele, ceea ce va atrage mania zeilor mai tarziu.

Timp de 9 ani grecii au asediat Troia. In al 10-lea an soseste in tabara grecilor Chryses, preot al lui Apollo sagetatorul si ii roaga pe greci sa i-o inapoieze pe fiica lui Chryseis, care era sclava lui Agamemnon in scimbul unei mari sume de bani. Insa Agamemnon nu este de acord iar preotul ii cere ajutorul lui Apollo. Acesta ii asculta rugamintea si arunca o molima asupra soldatilor. Multi greci au murit de ciuma.

Eroul Ahile afla ca Apollo s-a razbunat pentru jignirea adusa preotului sau si ca va putea fi imblanzit doar daca o vor inapoia pe Chryseis tatalui ei si vor jertfi 100 de boi. Ahile se cearta cu Agamemnon si cel din urma cere in schimbul sclavei sale pe Briseis, sclava lui Ahile. Agamemnon inapoiaza pe Chryseis tatalui ei, asa ca Apollo alunga molima din tabara grecilor, dar cand Agamemnon trimite dupa sclava Briseis, Ahile ii cere ajutorul lui Zeus sa-l pedepseasca pe Agamemnon pentru jignirile aduse. Dar acesta pleaca la un ospat unde Hera ii cere socoteala pentru ajutorul ce-l va da troienilor si incepura sa se certe, dar zeul Hefaistos le spune ca nu are rost sa se certe pentru niste muritori si petrecerea tinu pana la asfintit cand tot Olimpul se cufunda intr-un somn linistit.

Pe Olimp doar Zeus nu dormea dintre toti zeii si i se infatiseaza in vis lui Agamemnon si ii spune sa porneasca cu grecii o lupta impotriva troienilor. Cand Agamemnon se trezeste porneste lupta, dar Hera temandu-se, o trimite pe Atena pentru a o opri. Ajunsa in tabara grecilor se duce la Ulise si ii porunci sa-i impiedice pe greci sa paraseasca lupta.

Ulise ii indeamna pe greci sa nu ridice asediul cetatii, caci daca se vor intoarce in patrie fara sa cucereasca Troia, vor fi considerati lasi, dar batranul Nestor le vorbeste si ii indeamna sa lupte, asa ca ostenii, condusi de comandantul lor pornira spre campul de lupta.

Iris, vestitoarea zeilor, vesteste troienilor apropierea grecilor.

Cand ostile erau fata in fata, Paris iese din randul troienilor si intreaba pe greci daca vreunul indrazneste sa se lupte cu el. Menelaos iese din randul grecilor pentru a se lupta cu el si cere ca indiferent cine va castiga dupa lupta sa se faca pace. Insa pentru ca nu avea incedere in Paris, el ceru sa vina tatal lui Priam, sa jure ca va duce la indeplinire intelegerea. Dupa ce Priam a facut juramintele a inceput lupta.Menelaos il loveste cu sulita, dar Paris scapa si apoi il loveste puternic cu spada. Ramas fara sabie, Menelaos il apuca de coif si il tara spre greci. Dar Afodita ii vine in ajutor lui Paris si acesta scapa. Menelaos este numit invingator de catre Agamemnon.

In timp ce Paris si Menelaos se luptau, zeii erau la un ospat in palatul lui Zeus. Luand-o in deras pe Hera, Zeus spune ca va pune capat luptei dintre troieni si greci deoarece Menelaos iesise biruitor, dar Hera il roaga pe Zeus sa o trimita pe Atena in tabara troienilor. Luand infatisarea unui soldat Atena se duce la Pandaros, un arcas renumit si-l indupleca sa-l doboare pe Menelaos, dar cand sageata trimisa de el se indrepta catre Menelaos, Atena intervine si astfel, Menelaos este doar ranit. In acest timp Agamemnon porunceste armatei sale sa pornesca lupta. Armata grecilor era condusa de Atena iar cea a grecilor de Ares.In lupta au cazut multi soldati.

Atena i-a dat o mare putere regelui Diomedes care il raneste pe Eneas, fiul Afroditei. Aceasta, incercand sa-l ajute este si ea ranita si pana la urma sunt ajutati de catre Apollo care ii duce in templul sau din Troia.Vazand-o pe Afrodita ranita, Hera si Atena au inceput sa rada si se hotarasc sa lupte impotriva lui Ares. Atena se urca cu Diomedes in carul acestuia. Cu ajutorul Atenei, Diomedes reuseste sa-l raneasca pe Ares. Acesta fuge la Zeus pentru a se plange, dar Zeus, care il ura pentru placerea lui de a varsa sange, il ameninta ca-l va arnca in bezna Tartarului.

In acest timp grecii inaintau, ucigand multi troieni de baza. Atunci, prorocul Helenus, fiul regelui Priam, vazand ca infrangerea troienilor este aoroape ii roaga pe Eneas si Hector sa vina in Troia pentru a o imblanzi pe Atena. Hector asculta ruga fratelui sau si ii imbarbateaza pe troieni, acestia respingand atacul grecilor.

Hector se intoarce in Troia si ii cere mamei sale, Hecuba, sa aduca jertfe zeitei Atena, rugand-o sa-l imblanzeasca pe Diomedes. Hector porneste spre palatul fratelui sau, Paris.

Hector il cearta pe Paris ca sta acasa in timp ce el se lupta, riscand sa moara, iar acesta ii raspunde ca atunci se pregatea de lupta. Apoi, Hector pleaca la casa lui unde Andromaca, sotia sa si fiul sau, Astyanax il roaga plangand sa nu mai plece la lupta fiindca se tem de pierirea sa. Insa Hector nu asculta de rugile acestora si, inainte de a pleca la lupta ii roaga pe zei sa aiba grija de sotia si fiul sau. La portile cetatii Hector il intalneste pe Paris care era gata de lupta.

Troienii s-au bucurat cand i-au vazut pe cei doi pornind la lupta si astfel, grecii au inceput sa dea inapoi. Atena si Apollo hotarasc sa puna capat macelului. Zeii i-au hotararea sa-l faca sa cheme la lupta pe cel mai viteaz dintre greci. Profetul Helenus afla de hotararea zeilor si il sfatuieste pe Hector ce sa faca. Hector lupta cu Aiax. Arunca sulita si-l raneste pe acesta, iar Aiax de aemenea il rani pe el. Cei doi se omoara intre ei iar grecii si troienii hotarasc sa intrerupa lupta pentru o zi in semn de pretuire. In ziua de pauza cele doua tabere isi ingroapa mortii si fac un ospat in semn de multumire lui Zeus. Zeus cheama pe toti zeii si le spune ca acela ce se va amsteca in lupta dintre greci si troieni va fi aruncat in Tartar. Apoi se duce pe muntele Ida, unde pune un cantar si afla ca victoria va apartine troienilor, asa ca arunca fulgere spre tabara grecilor, iar Hector intelege ceea ce prevestea si ii indeamna pe troieni sa-i atace pe greci. Ulise ii cere ajutor lui Zeus iar acesta, indurandu-se arunca asupra altarului un semn ce-i incuraja pe greci si ii respinsera pe troieni. Zeus le spune troienilor ca vor fi biruitori pana cand Agamemnon se va impaca cu Ahile si ii va trimite daruri pentru jignirea pe care i-a adus-o. Noaptea s-a lasat si lupta s-a oprit. Sfatuiti de Hector troienii nu s-au intors in cetate si au ramas peste noapte pe campul de batalie.

Ingrijorat de victoria troienilor Agamemnon ii cheama pe conducatorii armatei si le spune ca trebuie sa se intoarca acasa.

Nestor il convinge pe Agamemnon sa se impace cu Ahile, dar Ahile n-a vrut sa se impace cu el. El spune ca va lupta impotriva troienilor doar cand focul va ajunge la corabiile sale si la cortul sau. Toti se hotarasc sa se odihneasca pentru lupta de a 2-a zi. Agamemnon se intalneste cu fratele sau Menelaos, in drum spre Nestor, unde se ducea sa-i ceara un sfat si merg impreuna la acesta. Acesta spune ca ar trebui sa trimita oameni in recunoastere in tabara troienilor ca sa afle ce au hotarat acestia, asa ca au fost alesi Diomedes si Ulise. In acest timp si troienii trimisesera o iscoada in tabara grecilor, acesta era Dolon, dar a fost vazut de catre Diomedes si Ulise si fu nevoit sa le spuna acestora tot ce stia. Ajunsi la tabara troienilor Diomedes si Ulise se furiseaza printre traci si dupa ce ii omoara pe acestia il omoara si pe regele Rhesos, dupa care s-au intors la tabara lor.

In zori Zeus o trimite pe Eris, zeita discordiei in tabara grecilor. Ea le-a insuflat soldatilor o mare dorinta de a lupta. Troienii piereau din ce in ce mai multi, asa ca s-au retras spre portile cetatii. Vazand aceasta Zeus ii porunceste zeitei Iris sa-i spuna lui Hector sa intre in lupta cand va vedea ca Agamemnon e ranit. Deci, cand Agamemnon a fost ranit, Hector a intrat in lupta, dar Diomedes si Ulise au respins atacul dar apoi, Paris il raneste pa Diomedes, astfel ca cei doi au fost nevoiti sa paraseasca lupta. Patrocle, ii cere lui Ahile, care urmarea lupta de pe puntea corabiei sale, sa-i dea voie sa intre in lupta. Lupta era tot mai apriga. Zidul si santul nu-i mai puteau apara pe greci. In toiul bataliei Zeus trimite un semn: un vulture si un sarpe. Sarpele musca din vultur si acesta arunca sarpele in mijlocul troienilor, dupa care dispare. Acesta era un semn ca troienii sa inceteze lupta, dar Hector n-a luat in seama semnul si a inaintat cu armata cucerind zidul, in timp ce grecii fugeau spre corabiile lor. Zeus nu credea ca vreun zeu va indrazni sa-i ajute pe greci, dar Poseidon luand infatisarea profetului Calhas le da acestora o mare putere. Astfel, grecii au raspuns cu mult curaj atacului troienilor.

Nestor se duce la Agamemnon, pe care il intalneste impreuna cu Diomedes si Ulise, toti raniti. Agamemnon este gata sa lanseze corabiile la apa, dar Ulise il opreste temandu-se caa grecii vor inceta lupta. In acest timp Hera il convinge pe Hypnos, zeul somnului sa-l adoarma pe Zeus. Profitand, Poseidon ii ajuta pe greci cu si mai multa putere. Astfel, grecii inaintau iar troienii se retrageau.

Cand Zeus se trezeste din somn si ii vede pe troieni fugariti de greci se infurie si-l trimite pe Apollo sa-i redea puterile lui Hector. Cu Hector in frunte troienii au repornit atacul. Sperand sa schimbe soarta luptei, Patrocle se duce in cortul lui Ahile si se imbraca cu armura acestuia. Troienii, crezand ca este chiar Ahile , au inceput sa se retraga. Patrocle i-a fugarit pana la zidurile cetatii, dupa care Apollo il opreste spunandu-i ca nu el este sortit sa-i nimiceasca pe troieni, ci Ahile. Hector se hotaraste sa se lupte cu Patrocle. Lupta a durat mult, dar cu ajutorul lui Apollo,Hector il invinge pe Patrocle. Inainte sa moara Patrocle ii spune ca soarta lui este sa fie ucis de Ahile, dar Hector n-a crezut.

Vazand trupul neinsufletit al lui Patrocle, regele Menelaos se repezi sa-l aduca in tabara, dar Hector luase deja armura lui Ahile si pentru a recupera trupul s-a dat o adevarata batalie.

Ahile plange moartea prietenului sau, in timp ce Hector tot incerca sa-i recupereze trupul. Ahile, desi nu mai avea armura se hotaraste sa intre in lupta, dar cand a aparut Atena l-a invaluit intr-o lumina stralucitoare de care troienii au prins frica si au fugit. In timp ce troienii se adunasera la sfat Ahile si ceilalti prieteni pregateu trupul lui Patrocle pentru inmormantare.

Zeita Thetis ii daruieste fiului sau, Ahile alte arme facute de Hefaistos si astfel, acesta putea sa-si razbune prietenul.

Primindu-si armele Ahile cheama la o adunare pe toti grecii, apoi se impaca cu Agamemnon, care ii dadu numeroase darurei imoreuna cu sclava Briseis. In timp ce grecii tineau un ospat in cinstea zeilor Ahile il plangea pe Patrocle.

Grecii pornira apoi la lupta. Zeus porunci adunarea tuturor zeilor carora le spune ca el nu se va amesteca in lupta, ci doar o va urmari de pe Olimp, dar ei vor putea sa fie de partea oricarei tabere vor dori. Hera, Atena, Poseidon, Hermes si Hefaistos erau de partea grecilor, iar Afrodita, Artemis, Leto, Ares, Apollo si zeii unor rauri erau de partea troienilor. Cand Ahile l-a gasit, in sfarsit, pe Hector au inceput lupta, si pentru ca Ahile era mai puternic decat Hector,Apollo l-a salvat pe acesta de 3 ori de la moarte. Furios, Ahile se napusti si ucise alti troieni. In acest timp pe Olimp zeii impartiti in cele doua tabere s-au luat la cearta, apoi la lupta. In Troia. Priam vazand ce se intampla cu ostenii sai a poruncit sa se deschida portile pentru a se refugia cat mai multi in cetate, insa pe campul de lupta a ramas doar Hector.

Priam il roaga pe Hector sa intre in cetate pentru ca-l vedea pe Ahile venind, insa, desi era cuprins de teama Hector hotaraste sa lupte cu Ahile dar ii cere acestuia sa faca o intelegere si anume ca cel ce ce va invinge sa nu pangareasca trupul celui ucis, dar orbit de dorinta de a-l razbuna pe Patrocle, Ahile nu a vrut sa cada la nici o invoiala. Fiind parasit de zeul Apollo,Hector a murit ucis de Ahile. Pe zidurile Troiei Priam, Hecuba si Andromaca, alatuiri de alti troieni plangeau pangarirea lui Hector.

Grecii duc trupul lui Hector langa cel al lui Patrocle pentru a se sti ca a fost razbunat. Adormind, Ahile il viseaza pe Patrocle care ii spune sa-i faca ritualurile de inmormantare pentru a putea sa ajunga in imparatia lui Hades. Cand se trezeste Ahile pune sa se faca toate cele ce i le spuse Patrocle. Spre seara toti s-au retras pentru a se odihni, inclusiv Ahile, dar nu inainte de a inhaima caii la car, de care a legat trupul lui Hector si a inconjurat de 3 ori mormantul lui Patrocle. Dupa ce Priam a cazut in genunchi in fata lui Ahile si l-a implorat sa-i dea trupul lui Hector, acesta s-a indurat. Ahile l-a intrebat pe Priam de cate zile are nevoie pentru a-l inmormanta. Acesta, raspuzandu-i ca ii trebuiesc 10 zile si multumindu-i pleaca spre Troia unde ii organizeaza lui Hector o inmormantare si un ospat cum nu s-a mai vazut.

Multi troieni au plans si au fost indurerati din cauza mortii lui.