Argumentarea apartenentei la modernism a unei poezii de Ion Barbu: Din ceas, dedus.

Fragmentul dat din "Metamorfozele poeziei" de Nicolae Manolescu poate fi dovedit cu orice creatie modernista, acesta afirmand ca prin jocul de cuvinte se creeaza o lume diferita fata de cele anterioare din lirism. Sunt de acord ca Ion Barbu, important poet modernist intrebelic, creeaza cu ajutorul cuvintelor, printr-o joaca, atat o imagine lirica a limbajului, cat si o lume aparte.

"Sarbatoare a intelectului" (Paul Valery), poezia lui Ion Barbu presupune un tezaur de reprezentari intelectuale, exprimate de asociatii inedite . Aspectul dificil, maxima concentrare, impresia de obscuritate vin din renuntarea la tot ce este superfluu in exprimare. Ion Barbu are un mod specific de a concepe poezia ("Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei"), starea poetica fiind provocata de contemplarea lumii in totalitatea ei, de dorinta de a comunica cu universul in esenta lui, dincolo de infatisarile de suprafata; de aici o tulburatoare unitate substantiala a creatiei barbiene in toate etapele parcurse.

Ultima arta poetica barbiana apare in volumul "Joc secund" (1930) cu titlul "Din ceas, dedus" , pe care editorii l-au schimbat, in editia din 1964, in "Joc secund". Aceste elemente paratextuale pot constitui un prim argument in sprijinul citatului dat: "Din ceas, dedus" - care indica iesirea din timpul concret, ca si "Joc secund" -    care contine ideea artei ca joc, sunt moderniste.

Poezia este alcatuita din doua catrene. Cea mai cunoscuta interpretare, devenita clasica, ii apartine lui G. Calinescu, si poate figura ca al doilea argument: "Poezia (adancul acestei calme creste) este o iesire (dedus) din contingent (din ceas) in pura gratuitate (mantuit azur), joc secund ca inecarea imaginii cirezii in apa. E un nadir latent, o oglindire a zenitului in apa, o sublimare a vietii prin retorsiune".

In primul vers, metafora "mantuit azur" desemneaza lumea ideilor, in sensul pe care filosoful antic Platon i-l dadea acestui concept. Ganditorul mentionat considera ca adevarata realitate o constituie ideile (ideea de frumos, ideea de bine), lucrurile pe care le cunoastem prin simturi fiind doar "umbre", copii degradate ale unor prototipuri. Lumea ideilor este scoasa din timpul apolinic, armonios si senin al acestei lumi ideale. Lumea materiala care ne inconjoara constituie o oglindire in spirit a ideilor , asa cum cirezile se oglindesc in apa. Acesta ar fi "jocul" initial.

Realitatea fenomenala, degradata prin faptul ca este o copie imperfecta a lumii ideilor, poate fi insa purificata. Remediul il constituie o poezie intelectualizata, o oglindire a spiritului in propria constiinta; acesta ar fi cel de al doilea "joc" pe care autorul il numeste "joc secund". Pornind de la mitul lui Narcis (care-si admira chipul in apa unei fantani), Ion Barbu considera ca poezia este "act clar de narcisism".

Poezia, ca joc al mintii, se salveaza astfel de conditia ingrata a artei, de a reflecta lumea fenomenala, adica de a fi "copie a copiei" sau "umbra a umbrelor" (cum o considera Platon).

Poetul are menirea de a "insuma" lumea ideala armonioasa si senina (metafora "harfe resfirate"), astfel incat frumusetea ei sa nu se piarda. Rezulta ca poetul este un nou Orfeu.

"Cantecul" sau este insa "ascuns", poezia pura nu li se dezvaluie decat initiatilor, celor care se straduiesc sa-i descifreze simbolurile; o asemenea poezie constituie telul estetic barbian.

Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditionalismului si care include, prin extensie, o seama de curente literare novatoare: simbolismul, expresionismul, dadaismul etc. Modernismul inseamna o ruptura de trecut si o innoire notabila, atat in privinta surselor de inspiratie, cat si in cea a tehnicilor poetice. Astfel, orientarea spre actual si spre citadin, adancirea lirismului, o anume ambiguitate a limbajului, innoirea metaforica, imaginile socante, versul liber constituie tot atatea elemente ale modernismului.

In poezia "Joc secund' de Ion Barbu pot fi intalnite mai multe particularitati moderniste. Al treilea argument este ca apare aici o noua viziune asupra artei, discursul poetic pledeaza pentru un lirism absolut. Ambiguitatea, intelectualizarea lirsmului si cunoscutul hermetism barbian constituie caracteristici ale aceleiasi orientari.

Nu in ultimul rand, tot de orientarea modernista tin metaforele greu de descifrat ("calma creasta", "mantuit azur", "nadir latent", metafora oglinzii) sau comparatiile savante in alcatuirea carora intra termeni din matematica sau astronomie, completand lumea la care face referire Nicolae Manolescu.

Poezia "Din ceas, dedus" de Ion Barbu este o arta poetica apartinand modernismului / ermetismului barbian, prin conceptie si limbaj incifrat, accesibila cititorilor initiati, afirmand si dovedind opinia criticului Nicolae Manolescu.