POEZIA CU FORMA FIXA

POEZIA CU FORMA FIXA

Glosa = poezie cu forma fixa, de origine spaniola, alcatuita din tot atatea strofe cate versuri are strofa initiala sau strofa-tema, la care se adauga, in final, prima strofa cu versurile inversate (ultimul vers devine primul etc.)

- caracteristic glosei este dezvoltarea in strofele urmatoare a ideii din fiecare vers al strofei initiale, cu care vers se si incheie strofa respectiva;

- fondul glosei este sententios, avand un caracter filozofic;

- glosa de tip francez are sase strofe, glosa de tip german, ca la Eminescu si M.Codreanu, are zece strofe;

Rondelul = forma fixa de poezie, alcatuita din treisprezece versuri, grupate in trei catrene si un vers independent;

- primele doua versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile 7 si 8, iar versul independent este identic cu primul vers,

- versificatia se limiteaza la numai doua rime;

- exista si rondeluri din 12 versuri (un catren, un tertet si un cvintet);

- primele doua versuri sintetizeaza motivul liric;

- a fost cultivat, mai ales, in poezia medievala franceza(Fr.Villon); a fost redescoperit si reluat in poezia moderna in toate literaturile;

- in literatura romana, rondelul a fost cultivat de Al.Macedonski ("Poema rondelurilor", cu 54 de poeme si un "Epigraf final")

Tertina = poezie cu forma fixa, ordonata in strofe de cate 3 versuri endecasilabice (de 11 silabe), cu rima: a b a/b a b . Al doilea vers din ultima strofa rimeaza cu un vers final, izolat..

Sextina =poezie cu forma fixa, alcatuita din 6 strofe, de cate 6 versuri fiecare si o ultima strofa de 3 versuri. Poezia are 39 de versuri. Este scrisa in decasilabi (versul de 10 silabe) sau endecasilabi iambici.

- cuvintele finale din versurile primei strofe se regasesc in ordine diferita la sfarsitul versurilor tuturor celorlalte 5 strofe.

- ultima strofa contine cuvintele finale ale versurilor primei strofe, la mijlocul si la sfarsitul celor trei versuri.

Sonetul = poezie cu forma fixa, alcatuita din 14 versuri, doua catrene si doua tertete.

- catrenele au rima imbratisata; tertetele au rima libera variata.

Regula: nici un cuvant sa nu se repete, exceptand prepozitiile, conjunctiile, verbele auxiliare.

- ultimul vers are caracter de maxima

Sonetul italian (si cel romanesc) = 11 silabe si ritm iambic (endecasilab iambic)

Sonetul francez = 12 silabe (alexandrin

Sonetul englez = 10 silabe.

Sonetul a aparut in sec. al XVIII-lea, la trubadurii francezi si a fost cultivat de Renasterea italiana: Dante, Petrarca.

Sonetul inversat = tertetele preced catrenele

Reprezentanti, in literatura universala: Leonardo da Vinci, Michelangelo, Tasso, Carducci, Ronsard, A.de Musset, Keats, Baudelaire, P.Valery, Goethe.

In literatura romana: Gh.Asachi, Iancu Vacarescu, Ion Heliade Radulescu, Bolliac, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu ("Sonete", "Trecut-au anii", "Iubind in taina", "Venetia", "S-a stins viata"), Macedonski, Cosbuc, Duiliu Zanfirescu, Bacovia, V.Voiculescu(90 de sonete:"Ultimele sonete inchipuite ale lui W.Shakespeare in traducere imaginara de V.Voiculescu")

- in literatura romana a fost cultivat endecasilabul cu ritm ascendent (vers alb), feminin.