"Praslea cel Voinic si merele de aur" - rezumat

"Praslea cel Voinic si merele de aur"

- rezumat -

A existat odata un imparat care a avut in gradina lui un mar deosebit care facea fructe de aur. El nu a mancat niciodata, insa, fructe coapte, deoarece au fost furate in fiecare toamna, de cum se parguiau. Cei mai vestiti paznici au incercat sa prinda pe hoti, dar nu au reusit. Fiul cel mare al imparatului si-a incercat norocul, dar fara folos. La fel s-a intamplat, in anul urmator, cu cel mijlociu.

Imparatul a hotarat sa taie pomul, dar fiul cel mic, Praslea, a insistat sa-l mai lase, ca sa pazeasca si el. Mai chibzuit decat fratii sai, el s-a asezat intre doua tepuse ascutite, care sa il trezeasca daca va adormi. Astfel, a reusit sa auda sosirea hotului si sa il raneasca cu sageata. Cand s-a luminat de ziua, el a dus tatalui sau doritele mere coapte.

Praslea a pornit in cautarea hotului, insotit de fratii sai si a ajuns la o

prapastie, prin care a coborat pe taramul celalalt, cu o franghie. El a dat peste palatele zmeilor si le-a eliberat pe cele trei fete tinute prizoniere, apoi i-a ucis, in lupta dreapta, pe zmei.

Revenit la gura prapastiei, el le-a trimis cu franghia pe fete pe taramul

nostru si a reusit sa-si pacaleasca fratii care voiau sa-l ucida, legand un pietroi in locul lui.

Ramas singur pe taramul celalalt, el a salvat puii unei zgripturoaice, care l-a rasplatit aducandu-l in zbor, in lumea noastra.

El s-a angajat ucenic la argintarul curtii si a realizat obiectele cerute de fata cea mica, fiind recunoscut si chemat la imparat. Astfel, se afla adevarul, fratii cei mari sunt ucisi de sagetile ce le cad in cap, iar Praslea face nunta cu fata cea mica si preia carma imparatiei.

Caracteristicile unui basm :

basmul este o opera literara epica, in general populara, fiind creata de

catre un autor necunoscut (anonima) sau cunoscut, transmisa prin viu grai

sau scris, din generatie in generatie, deci colectiva si nationala (raspandita, in diferite variante, pe intreg teritoriul tarii si chiar dincolo de granitele ei), sau individuala (originala).

- in basm predomina fantasticul (supranaturalul, fabulosul): Soarele si

Luna pot fi furate si puse la loc pe cer dupa ce au stat intr-o "cula", unii meri fac fructe de aur, oglinzile vorbesc, eroii se pot da de trei ori peste cap prefacandu-se in ce doresc, furcile torc singure etc.

- nu numai intamplarile sau unele obiecte sunt fantastice, ci si unele

personaje: zmeii, zmeoaicele, zgripturoaicele, balaurii, Muma-Padurii,

Diavolul, capcaunii. Pentru a putea dobori aceste personaje fantastice, eroul pozitiv este inzestrat cu unele puteri supranaturale: este foarte curajos, foarte viteaz, putandu-se lupta cu trei zmei si invingandu-i, foarte inteligent, prevazand si evitand anumite situatii neplacute.

- de asemenea, el se poate metamorfoza (transforma) in ce doreste:

Greuceanu, din basmul cu acelasi nume, s-a transformat intr-un porumbel,

pentru a se putea ascunde in copacul din curtea zmeilor si a asculta sfatul

zmeoaicelor. Fiind depistat de acestea, s-a transformat, rapid, intr-o musca,

strecurandu-se chiar in casa. Pentru a invinge pe Diavol, el se va transforma, mai tarziu, intr-un palos de otel care loveste singur;

- actiunea basmului este complicata si lunga, oferind eroului posibilitatea

punerii in evidenta a tuturor capacitatilor sale, pentru a da cititorului speranta in victoria binelui;

- actiunea se desfasoara atat in lumea noastra, cat si pe taramul celalalt,

unde locuiesc fortele intunericului, dar unde eroul ajunge foarte simplu,

coborand, uneori pe o simpla funie;

- data fiind complexitatea actiunii, personajele sunt numeroase, atat

principale cat si secundare (episodice), atat pozitive, cat si negative, atat

reale, cat si fantastice;

- locul si timpul nu sunt precizate niciodata (sunt vagi), intarind cititorului

ideea ca astfel de fapte se pot petrece oriunde si oricand, caci temele

basmelor sunt cele etern umane: iubirea, invidia, gelozia, hotia, lipsa de mila (intelegere) a mamei vitrege etc.;

- alaturi de personaje umane, apar si fiinte himerice, animale (cai care

zboara mai sus decat norii, caci au mai multe inimi si se hranesc cu jaratic si care vorbesc cu eroul si ii dau sfaturi bune; albine, fluturi, pesti, raci, motani etc., toate infatisate alegoric si care ajuta fortele binelui, si balauri, zgripturoaice, capcauni, draci, zmei, care vor raul);

- numeroase obiecte cu puteri miraculoase contribuie la desfasurarea/

franarea actiunii: fus care inteapa in deget pe printesa, producandu-i somn

vesnic, perie aruncata inaintea dusmanului urmaritor ce se transforma intr-o padure deasa, de netrecut, oglinda vorbitoare sau oglinda care, aruncata

inaintea urmaritorului, se transforma intr-un alunecus groaznic, furca ce

toarce singura, mere de aur, de argint, de arama ce se transforma in palate si invers etc., ca si substante tamaduitoare (apa vie, apa dulce, apa moarta);

- in textele basmelor apar cifre simbolice: 3: trei feciori, trei fete, trei zmei,

trei zmeoaice, trei incercari, trei palate, se dadu de trei ori peste cap, merse

trei zile si trei nopti etc.; 7: sapte ani, 77 de pasi; 9: peste 9 mari si 9 tari, cu

99 oca(le); 100: 100 de ocale de apa, 100 bucati de carne, 100 de paini;

- exista in basme trei feluri de formule:

a) de inceput (initiale): "A fost odata ca niciodata"; b) de mijloc (mediane):

Si merse, si merse, zi de vara pana-n seara"; "Si se luptara, si se luptara";

c) de incheiere (finale): "Si-am incalecat pe-o sa / Si v-am spus povestea asa" sau "Si-am incalecat pe-o capsuna / Si v-am spus o mare si gogonata

minciuna";

- tema basmelor este eterna lupta dinte bine si rau, dar actiunea este in

asa fel construita, iar eroul pozitiv este inzestrat cu toate puterile, incat binele invinge intotdeauna, deci finalul este fericit.

- in incheiere, eroul se casatoreste cu aleasa inimii, facand o nunta ca in

povesti, care dureaza chiar mai multe saptamani si care antreneaza invitati de pe tot globul pamantesc.

- prin mesajul lor, pentru ca redau omului optimismul, basmele sunt citite

sau ascultate cu placere, atat de copii, cat si de adulti;

- dupa origine, basmele pot fi populare si culte; cele culte valorifica

trasaturile specifice basmelor populare, dar prezinta anumite particularitati: un vocabular presarat, uneori, cu multe neologisme, mediul citadin, numele personajelor, modernizarea procedeelor artistice, diversificarea temelor, integrarea amplelor descrieri in naratiune etc.