Ilustreaza conceptul operational de narator omniscient, folosind ca suport un text narativ studiat

Ilustreaza conceptul operational de narator omniscient, folosind ca suport un text narativ studiat

Naratorul este o voce careia autorul ii incredinteaza rolul de a relata faptele, de a prezenta personajele si relatiile dintre ele, de a infatisa evenimentele si de a le aseza intr-un timp si un loc anume. Naratorul poate fi omniscient, martor sau personaj

Naratorul reprezentabil (omniscient) se identifica in cea mai mare masura cu autorul si are individualitate in cel mai mic grad. Aparand ca o entitate impersonala, el nu participa la derularea actiunii, limitandu-se la a o prezenta in mod obiectiv.

In romanul "Enigma Otiliei" de George Calinescu naratorul este omniscient, deci apropiat in cel mai inalt grad de autor si avand individualitate "zero".

Viziunea narativa este cea denumita "dindarat", adica naratorul este obiectiv (detasat, neimplicat in faptele prezentate) si omniscient (deoarece stie mai mult decat personajele sale).

Omniscienta naratorului poate fi probata prin descrierea sugestiva a casei lui mos Costache: imobilul este dominat de o atmosfera sumbra, rece si confuza, asa cum vor fi si multe dintre personaje. Important este ca aceasta sugestie este facuta cititorului inainte ca actantii si actiunea sa fie conturate, deci autorul cunoaste mai multe aspecte decat personajele sale.

Pentru obiectivitate pledeaza prezentarea heterodiegetica, deci la persoana a III-a si la timpul trecut. Actiunea este plasata in mediul urban, in Bucurestiul de la inceputul secolului al XX-lea.

Naratorul relateaza aici fapte legate de relatia Felix - Otilia -Pascalopol, de cursa pentru castigarea averii lui mos Costache etc.

Data fiind instanta narativa aleasa de autor, trasaturile morale ale personajelor si actiunile acestora nu sunt calificate direct.

Desi instanta intermediara este cea numita, obiectivitatea se dovedeste doar partiala. Din cauza substratului biografic al subiectului, autorul se implica partinitor in prezentare, exprimandu-si propriile resentimente fata de o familie in care a avut statutul unui orfan. De exemplu, Aglae este descrisa nu doar ca o femeie ridata acut, cu "ochi bulbucati", dar si cu buze "acre", epitet care traduce o atitudine personala fata de personaj.

Perspectiva omniscienta este observabila chiar de la inceputul romanului. Astfel, Felix constata seara aspecte greu sesizabile in intunericul noptii de un licean: umezeala care "dezghioca varul" de pe cladiri.