BOGDAN PETRICEICU HASDEU - INFORMATII BIO - BIBLIOGRAFICE

BOGDAN PETRICEICU HASDEU - INFORMATII BIO - BIBLIOGRAFICE

Se naste la 26 februarie 1838 in comuna Cristesti, judetul Hotin fiind fiul profesorului Alexandru Hasdeu si al Elisabetei (n. Daucs). Liceul il face la Chisinau iar studiile universitare la Harkov. In februarie 1857 se stabileste la Iasi unde editeaza ziarul unionist "Romania" (1858) si "Foita pentru istorie si literatura" (1860) In revista "Din Moldova" se face cunoscut ca teoretician literar si prozator cu nuvela "Duduca Mamuca" pentru care a fost judecat iar revista suspendata. In 1863 se muta la Bucuresti unde fundeaza revistele umoristice ""Aghiuta" si "Satyrul" In 1864 incepe publicarea romanului istoric "Ursita" in ziarul "Buciumul" (neterminat), monografia "Ion Voda cel Cumplit" iar in anul 1867 obtine un succes rasunator cu drama "Razvan si Vidra" numita initial "Razvan Voda". Publica articole politice in revistele "Traian" si "Columna lui Traian" si editeaza "Arhiva istorica a Romaniei" (primele 3 tomuri pana in 1867). Este presedintele societatii "Romanismul" infiintata in 1869 iar in anii urmatori are o importanta contributie la descoperirea si publicarea unor documente istorice de mare valoare. In 1873 si 1875 apar primele doua volume ale "Istoriei critice a romanilor", lucrare de mare eruditie, iar in 1875 preda la Universitate un curs de filologie indo-europeana urmat de cursul de "Elemente dacice in limba romana". Este Director al Arhivelor statului si membru al Academiei. Publica "Cuvente den betrani" (1866-1898) o crestomatie de texte vechi si primeme patru tomuri din monumentalul din dictionar "Etymologicum Magnum Romaniae", volumul "Sarcasm si ideal" (1878-1881), o antologie a creatiei sale poetice. Moartea tragica a celebrei sale fiice, Iulia Hasdeu determina retragerea sa din viata sociala si culturala, la Campina unde scrie ultima sa carte "Sic cogito" (1892). Prin intreaga activitate se dovedeste un enciclopedist si un mare patriot vizionar.

Moare la Bucuresti, la 25 august 1907.