Realizati un eseu structurat de 2-3 pagini, in care sa argumentati importanta revistei "Dacia literara' in dezvoltarea literaturii romane de factura romantica

Realizati un eseu structurat de 2-3 pagini, in care sa argumentati importanta revistei "Dacia literara' in dezvoltarea literaturii romane de factura romantica.

in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

data si locul apaitiei revistei;

prezentarea programului revistei;

sursele de inspiratie ale autorilor romani;

folosirea unor citate sugestive;

autori si opere care demonstreaza influenta revistei asupra culturii si literaturii romane.

. Revista "Dacia literara' a aparut la Iasi, in 1840, sub indrumarea lui Mihail Kogalniceanu (1817-l891). Revista si-a intrerupt aparitia, dupa numai trei numere, insa, articolul-program "Introductie' redactat de Mihail Kogalniceanu a inraurit toata literatura romana de dupa 1840.

indrumatorul a argumentat ca revista se numeste "Dacia literara' pentru ca ea se adreseaza tuturor romanilor, dorindu-se "o foaie romaneasca' si urmarind sa evidentieze valorile nationale: "productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune. '.

In articolul sau, Mihail Kogalniceanu lanseaza cateva idei extrem de valoroase, menite sa incurajeze si sa dezvolte literatura romana. Astfel, el ia atitudine combatand imitatiile si traducerile de slaba valoare care circulau in epoca. El arata ca imitatiile si traducerile distrug originalitatea operei literare: " Dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentrua ca omoara in noi duhul national' sau " Traducerile nu fac o literatura. Noi vom prigoni cat vom putea aceasta manie ucigatoare a gustului original, insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi.

Dupa parerea lui Kogalniceanu, originalitatea literaturii nu este posibil de realizat decat prin redarea specificului national.

Pentru a se implini acest lucru, Mihail Kogalniceanu propune scriitorilor sa se inspire din istorie, natura si folclor: "Istoria noastra are destule fapte istorice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii. '

Observam ca aceste idei se suprapun pe cele existente in estetica romantismului, acesta punand accent pe tematica istorica, folclorica si pe cea a naturii.

Pentru a fi mai convingator, Kogalniceanu publica, in primul numar al revistei, nuvela istorica Alexandru Lapusneanul a lui Costache Nergruzzi.

Dupa 1850 multi scriitori vor elabora opere care denota influenta exercitata de programul "Daciei literare' si de romantism.

Elemente romantice descoperim la Gheorghe Asachi care a scris proza inspirata de unele legende care il evocau pe Petru Rares. El este si autorul unor texte lirice care valorifica mitul etnogenezei romanesti: Dochia si Traian sau evoca personalitati istorice: Stefan cel Mare inaintea Cetatii Neamtu.

Un reprezentant remarcabil al acestei perioade din istoria literaturii romane este Dimitrie Bolintineanu (18257-l872), scriitor prolific, autor a peste 50 de volume de poezie si proza, cunoscut, in special, pentru textele: Muma lui Stefan cel Mare, Tepes si solii, Cea de pe urma noapte a lui Mihai cel Mare. Tot el a creat si romanul cu rezonante romantice: Manoil (1855), Elena (1862).

Un alt poet romantic este Grigore Alexandrescu (18147-l885), in creatia caruia apar si accente clasice si preromantice. Trecutul de lupta

este reflectat in cunoscutele sale poeme: Umbra lui Mircea. La Cozia, Rasaritul lunii. La Tismana, sau Mormintele. La Dragasani.

Un loc aparte il ocupa Vasile Alecsandri (182l-l890), un deschizator de drumuri in poezia, proza si dramaturgia noastra. Opera sa vasta atesta confluenta mai multor curente literare: parnasianismul, impresionismul dar si romantismul. El a cules si publicat creatii folclorice, in doua volume Poezii poporale (1852-l853) a valorificat creatia populara in Legende si s-a inspirat din istorie, drama Despot-Voda.

Romantismul romanesc isi gaseste maxima reprezentare in creatia lui Mihai Eminescu (1850-l889). El se inspira din natura {Lacul, Dorinta, Sara pe deal) valorifica creatiile folclorice in Luceafarul, Revedere, Calin (file din poveste), Mai am un singur dor, Povestea teiului. De asemenea, este atras de istorie si de personalitatea lui Mircea cel Batran pe care il prezinta elogios in poemul Scrisoarea III.

Mihail Kogalniceanu a fost interesat si de problemele de limba. El isi da seama ca unitatea culturii este legata de unitatea lingvistica: "romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti'. Unitatea limbii presupune risipirea curentelor lingvistice din acea vreme, care defavorizau evolutia limbii prin refuzul neologismelor sau respingerea alfabetului latin.

in partea finala a "Introductiei', Kogalniceanu a abordat si problema criticii literare, pledand pentru judecati obiective, valoroase: " Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrajmasi ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari in judecatile noastre literare. '

Desi a avut o existenta extrem de scurta, "Dacia literara' a intrat in istoria literaturii romane prin valoarea ideilor sustinute si lansate de indrumatorul ei.