Realizeaza un eseu, de 2-3 pagini, in care sa prezinti o creatie studiata din lirica lui Tudor Arghezi

Realizeaza un eseu, de 2-3 pagini, in care sa prezinti o creatie studiata din lirica lui Tudor Arghezi. in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

relevarea speciei alese;

mesajele poetice ale textului;

trasaturile stilistice ale operei;

particularitatile limbajului poetic;

folosirea unor citate semnificative.

. Tudor Arghezi (1880-l967), al carui nume adevarat este Ion N. Theodorescu, este unul dintre cei mai cunoscuti poeti din secolul al XX-lea, un creator cu o activitate literara indelungata si cu o existenta plina de experiente inedite, dar si dramatice. Desi a debutat la 16 ani in revista lui Alexandru Macedonski "Liga ortodoxa', Arghezi isi publica primul volum in 1927, Cuvinte potrivite, la varsta de 47 de ani.

in deschiderea acestui volum se afla cunoscuta sa arta poetica, Testament. Dupa cum anunta si titlul autorul vrea sa lase urmasilor o "zestre' intelectuala care sa le bucure si sa le imbogateasca spiritual existenta.

Textul este alcatuit ca o adresare directa catre un urmas, "fiul', care, de fapt, nu este altcineva decat receptorul operei sale. Ca orice poezie programatica, si poezia Testament puncteaza ideile autorului legate de actul creator, de rolul pe care un poet il are in existenta neamului sau.

in viziunea lui Tudor Arghezi toata bogatia de ganduri si sentimente traite de un autor se materializeaza in " carte ', cuvant care are variate conotatii. "Cartea' poate cuprinde experienta de milenii a strabunilor, care se poate transmite prin scriere, este o "treapta' in evolutia culturii si literaturii noastre, sau poate fi o legatura organica intre generatii. "Cartea' poate reprezenta intrarea in vesnicie a unui autor, tot ea este "hrisovul vostru cel dintai', documentul care atesta existenta si continuitatea unui popor intr-un spatiu geografic specific.

Tudor Arghezi este un poet modern, el a revolutionat limbajul poetic, dorind sa demonstreze ca orice cuvant poate deveni poetic, ca orice

lexem are o forta extrem de puternica deoarece: "Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/ Si izbaveste-ncet pedepsitor/ Odrasla vie-a crimei tuturor '.

Pentru Arghezi poezia inseamna o lunga framantare, o lupta cu cuvantul care trebuie sa ritmeze, sa redea "frumuseti si preturi noi', sa devina " cuvinte potrivite ', metafora care defineste versul.

Limbajul poetic arghezian este original, modern, pentru ca autorul recurge la toate sferele vocabularului limbii romane. El utilizeaza arhaisme: "hrisov', "condei', regionalisme: "plavani', "sudoare', "saricile', "branci', dar si cuvinte prozaice: "mucegaiuri', "negi', "noroi', "bube', "zdrente', anuntand varietatea stilistica pe care o va prezenta in viitoarele volume.

Arghezi a afirmat ca " noutatea limbii nu are nou decat aspectul nou al acelorasi cuvinte, puse sa comunice unele cu altele si sa se imprumute intre ele.' Pentru el, baza limbii romane literare o reprezinta graiul viu al poporului: " Prin graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite. '.

Pe de alta parte, actul creatiei este vazut ca un efort sufletesc enorm, ca o framantare continua, chinuitoare. Sintagma "mii de saptamani', prin relativismul si ambiguitatea formularii, lasa sa se inteleaga ca procesul de creatie este durativ, dar si obsesiv.

Creatia inseamna transfigurarea realitatii, realizarea unei lumi in care sunt "visuri si icoane', un univers total diferit de concret in care autorul a reusit sa faca " din zdrente muguri si coroane '. Substantivele " muguri si coroane ' sunt conotatii pentru plasticitatea si prospetimea pe care o dobandesc toate obiectele din realitate atunci cand devin imagini poetice inedite.