Stilul popular narativ in creatia lui Ion Creanga

Stilul popular narativ in creatia lui Ion Creanga

Inca de la inceput opinia literara a semnalat caracterul oral popular al limbii lui Ion Creanga. Nu se indoieste nimeni ca povestitorul humulestean ne-a dat o sinteza superioara a stilului popular narativ.

Diferenta primordiala dintre Creanga si povestitorii populari e de ordin metodologic.Creanga a abordat stilul narativ oral cu mijloacele creatiei prin scris, dandu-ne o varianta personala a stilului oral in scris. Aceasta i-a oferit posibilitatea de a cantari fiecare cuvant,fiecare expresie, fraza in muzicalitatea ei, de a allege si a reveni modificand, cu truda caracteristica marilor creatori.

El a preluat constructiile si unitatile stilistice populare si le-a retopit apoi intr-o sinteza la o inalta temperature artistica, radicand un monument literar sortit sa ramana unic.

Caracteristicile de capetenie ale stilului oral popular ar fi : frecventa apreciabila a dialogului si monologului, a interjectiilor, a formelor exclamative si a onomatopeelor, apoi deasa repetitie in diferitele ei forme.

Frecventa dialogului si monologului este impusa de rolul marit al acestora in comparative cu stilul scris.

Creanga foloseste interjectiile, exclamatiile si onomatopeele cu o frecventa apropiata de cea a povestitorilor populari care recurg de mult mai des la aceste forme de exprimare afectiva si plastica. Onomatopeele simple revin cel mai adesea in paginile lui Ion Creanga: 'zvarr, zbar, zbr', pentru a reda zgomotul azvarlirii, 'hrasti' imita zgomotul taieturii, 'zup' si 'buf redau caderea, 'tranc' si 'tronc' pentru zgomotul capacului ce se inchide, 'hat' imita apucarea, 'horp' sorbitura iar 'dang' tiuitul clopotului sau cel similar cu acesta.

Deseori, Creanga repeat aceste onomatopee de doua sau de mai multe ori: 'Hodorog incolo, hodorog dincolo' sau mai cu seama de trei-patru ori: 'cot cot cotcodac', 'gogalt, gogalt gogalt', 'tropai,tropai, ropai, ropai ', 'mor!, mor!, mor!'.

Creanga arata o predilectie si pentru repetarea interjectiilor 'hei- hei ', 'he-he', 'mai, mai, mai', 'hai! hai! hai!'

Repetitia se intalneste la Creanga intr-o multime de alte forme. Uneori e repetat substantivul in vocative :'Copii icopii '.copii ! veniti la mama sa va ***!'

Adjectivul e repetat rareori: 'S-a facut un pantece mare, mare'; ' si leaga o sarcina mare, mare'

Repetitia apare si in formele mai ample, mai complexe. Deseori ea e imbinata cu enumerarea.Verbul se repeta de cateva ori dar urmat de alte substantive :

'Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face papa cu smantana si cu oua si cu fel de fel de bucate.'

Cercetatorii au subliniat sensibilitatea profunda a lui Creanga la autenticitatea stilului oral si prin alungirea vocalelor :

' - Aaara !da ce stai de vorbesti, jupane ? '

In povestile sale, se observa o frecventa neobisnuita a conjunctiei ' si '. Aceasta depaseste cu mult functia de copula si serveste la nuantarea ideilor .

'Si punand mamaliga pe tesitura, injuga boii, zice iar un Doamne ajuta sip e la pranzisor porneste spre casa. Si cum a pornit el prin padure '.

Neobisnuit de frecventa la Creanga este si particula 'ba' repetata in fraza dar cu functie enumerativa :

'Cand soseste acasa, e cu banii, improsca el la familie ba o imbraca ', ba isi cumpara animale, ba sa gospodareste bine, ba ca-i merje bine '.

Se intalnesc si formule de inceput, intre unele episoade si la sfarsit, pe care Creanga le foloseste mai rar, cele mai numeroase se gasesc in 'Povestea lui Harap-Alb '.

Opera lui Creanga nu se bazeaza in chip exclusive pe oralitate. Cercetatorii au relevant pe alocuri intruziunile carturaresti si au amintit si influenta limbii bisericesti, punand uneori pe seama folclorului ceea ce venea din stilul arhaic al cartilor bisericesti.

In ceea ce priveste forma povestirilor. Creanga este aproape de autenticul popular.

Concluzii

Acesta a fost Ion Creanga. Personalitate exceptionala ce a intrat in literatura cu un fond sufletesc si intellectual de origine taraneasca, format mai intai in perimetrul vietii humulestene si dezvoltat, apoi, intr-un univers rural mai larg care, prin extindere, poate fi considerat al intregului popor roman. Acest fond ii va procura material operei si isi va pune amprenta asupra individualitatii lui artistice, care face din Ion Creanga scriitorul roman cel mai apropriat de spiritul creatiei folclorice.

O particularitate a omului si scriitorului este jovialitatea, semn al vitalitatii si al dragostei de oameni.Scriitorul rade pentru a starni hazul, pentru a crea buna dispozitie - atitudine pe care o propune ca solutie optimista de viata.

Socotit la inceput autor 'poporal', el s-a dovedit in realitate un artist profound original care a creat, pornind de la folclor, o opera de neta individualitate cu elemente caracteristice, de neconfundat, rezultat al unei inteligente artistice superioare si al unei inzestrari lingvistice remarcabile.

In aceasta lucrare am incercat s ascot in evidenta impletirea realului cu fantastical ce se regaseste in povestile lui Ion Creanga.

In realizarea povestilor sale, Creanga porneste de la modele populare, reactualizand teme de circulatie universala cu o vechime uneori mitica. Existenta acestor teme si motive la scriitorul roman a fost determinate de faptul ca izvorul principal al povestilor sale este folclorul romanesc, unde ele circula asa cum circula in povestile tuturor popoarelor. Influenta folclorica e mult mai larga si nu se reduce la prelucrarea nucleelor narrative universale.Ion Creanga valorifica si alte elemente care confera povestilor un caracter specific romanesc.

Factorii de influenta indica descendenta populara a povestilor lui Creanga, dar nu-i anuleaza acestuia originalitatea ca scriitor. El devine original prin abundenta detaliilor specifice, prin insistenta asupra aspectului particular, prin nuantarea miscarilor, a gesturilor. Ion Creanga este un povestitor desavarsit impresionand prin modul in care 'spune', prin modul in care actiunea trece in lumea reala in cea fantastica fara sa se faca distinctie intre cele doua planuri.

La Ion Creanga contopirea realului cu fantastical, trecerea dintr-un plan in celalalt pare atat de fireasca incat suntem atrasi de navala intamplarilor. In povestile lui Creanga fantastical este antropomorfizat, personajele fabuloase se comporta in general ca oamenii, insa umanizarea lor este conventionala, abstracta, fara particularitati psihice.

La Ion Creanga fantastical nu numai ca este umanizat, dar tipurrile lui au comportament, gesture, o mentalitale si un limbaj care amintesc de eroii din 'Amintiri din copilarie ', deci de o lume concreta, taraneasca, humulesteana. Prin detalii realiste lumea fantastica coboara intr-un plan de existenta care poate fi localizat geographic si istoric. Personajele se comporta taraneste si vorbesc moldoveneste.

O particularitate a povestilor lui Creanga este si placerea cu care sunt spuse. Umorul si verva autorului confera povestilor o nota de originalitate. Prin ele universal operei lui Creanga se singularizaeza capatand trasaturi usor de recunoscut si imposibil de reprodus, pentru ca sunt componente individuale ale autorului, expresii ale felului sau de a fi.

In toate povestile sale Ion Creanga improvizeaza pe marginea schemei universale a fantasticului o imagine a vietii taranesti de altadata cu tipurile ei morale, cu traditiile si obiceiurile ei cu comportamentul si limbajul ei specific.

Toate povestile lui Ion Creanga trebuie citite ca parte integrenta dintr-o opera de o valoare inestimabila, apartinand unui artist superior inzestrat.

Note

G. Calinescu - 'Ion Creanga ', Ed Minerva, Buc., 1989 (pag 27)

G.lbraileanu - 'Note si impresii ',Ed pentru Lteratura (pag 89)

I. Negruzzi - 'Scrieri' Ed Eminescu, Buc 1984 (pagi23)

G.lbraileanu - 'Note si impresii ',Ed pentru literatura (pag 93)

V. Soloviov - 'Fantastic si mitic ' (pag 29)

G.Calinescu - 'Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent' Ed Fundatiilor Regale, Buc 1941, pag(237)

P. Constantinescu - 'Scrieri ',vol 2, Buc, 1967 (pag 14)

Bibliografie

G. Alexandru 'Amintiri despre Ion Creanga ', Buc, 1970

M. Apostolescu'Ion Creanga intre marii povestitori ai lumii ', Ed Minerva, Buc, 1989

Ion Dan 'Destinul unui classic :Ion Creanga',Buc 1989

Ovidiu Barlea 'Povestile lui Creanga',Ed pentru literatura,Buc., 1967

S. Bratu 'Ion Creanga ' Ed. Tineretului, Buc, 1968

Zoe Dumitrescu Basuleanga 'Izvoarele rasului lui Creanga', Buc., 1955

G. Calinescu 'Ion Creanga' Ed. Minerva, Bucuresti, 1989

G Calinescu 'Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent', Ed Fundatiilor regale, Bucuresti, 1941

Viata lui Ion Creanga, Buc., Fundatia pentru literature si arte 'Regele Carol II', Buc. 1938

P. Constantinescu, 'Scrieri', Volumul II, Buc. 1967

Ion Creanga (Viata si opera), editie revazuta, Ed. pentru literatura. Buc. 1964

Ion Creanga (Viata si opera), Ed. Eminescu, Buc, 1987

I. G. Fobaneanu, 'Stilul artistic al lui Ion Creanga', Bucuresti 1969

M. Gafita, 'Realismul operei lui Creanga', Editura de stat, Buc., 1953

G. Ivascu, 'Ion Creanga', Ed. pentru literatura. Buc, 1966

M. Manolescu, 'Fata ascunsa a lumii', Buc, 1974

17 G. Munteanu, 'Introducere in opera lui Ion Creanga', Ed Minerva, Buc, 1976

G. Munteanu, 'Sub semnul lui Arestare', Buc., 1975

Alexandru Piru, 'Varia', II, Ed Eminescu, Buc., 1972

I. Rotaru, 'Analize literare si stilistice', Buc., 1972

1. Rotaru, 'Ion Creanga', in 'Cutezatorii', XXI, nr. 45, 1987, pag. 7

P. Rezus, 'Ion Creanga - Mit si Adevar', Ed. Cartea Romaneasca, Buc., 1981

23 Irina Petras, 'Ion Creanga povestitorul', Ed. Didactica si Pedagogica, Buc. 1982

M. Sadoveanu, 'Despre marele povestitor Ion Creanga', Ed. pentru literatura, Buc., 1951

Vladimir Streinu, 'Clasicii nostri', Bucuresti, 1968

Vladimir Streinu, 'Ion Creanga', Bucuresti, 1971

Eugen Todoran, 'Sectiuni literare', Ed. Facla, Timisoara, 1973

28 Gheorghe Ungureanu, 'Ion Creanga. Documente ', Editura pentru literatura. Bucuresti, 1964

Tudor Vianu,'Arta prozatorilor romani', Ed. pentru literatura, Buc. 1966

Tudor Vianu, 'Ion Creanga ', Ed. pentru literatura, Buc. 1969

Nicolae lorga, 'Ion Creanga'

Garabet Ibraileanu 'Povestirile lui Creanga'

33 Tzvetan Todorov, 'Introducere in literatura fantastica', Ed. Univers, Bucuresti, 1973