RUNE de LUCIAN BLAGA

RUNE de LUCIAN BLAGA

In chip de rune, de veacuri uitate,

poart-o semnatura fapturile toate.

Slavitele pasari subt aripi o poarta

'n liturgice zboruri prelungi ca viata.

In slujba luminii, urna fara de toarta,

luna si-o tine ascunsa pe fata

vrajita sa nu se intoarca.

Stane de piatra, jivine, cucuta

poart-o semnatura cu cheie pierduta.

Pecete tainuita de doua ori -

fata de foc, aratare, care pe tarm

ridici acum bratele peste mare,

o porti subsuori.

Rune, pretutindeni rune,

cine va-nseamna, cine va pune?

Fapturile toate, stiute si nestiute,

poart-o semnatura - cine s-o-nfrunte?

Crinii muntelui - subtlunari -

si-o duc neajunsa pe crestet.

Subt ceruri mumele-o poarta pe frunte.